Despre acest sit

Despre Mario Duma

Cercetari si studii

 

 

 

 „Cercetarea, industria, economia României şi conexiunile lor. Diagnoze, politici, solutii, noi abordari.
1965 - 2004"

 

Cuprinsul cartii si acces la alte articole
 

88 Criza economică a generat o scădere acută a interesului pentru perfecţionarea profesională (1996)

 

Capital, 8.2.1996

 

Extrase din interviu

 

Pe o piaţă a cursurilor de perfecţionare managerială puternic marcată, pe de o parte, de creşterea competiţiei între ofertanţii de training şi, pe de alta, de scăderea îngrijorătoare a numărului solicitanţilor, experţii firmei SCIENTCONSULT pledează pentru necesitatea extinderii programelor de specializare într-un domeniu extrem de vulnerabil al economiei româneşti: cercetarea.

…. Dacă se va dori o refacere a economiei şi dacă acel compromis între imperativul protecţiei sociale şi revigorarea economiei va fi cârmuit spre o dezvoltare reală a acesteia, atunci accentul va trebui pus pe programele de cercetare şi dezvoltare şi se vor face strategii selective.

Din păcate, climatul existent în întreprinderile româneşti  nu este tocmai favorabil scopului: „profesionalism şi cultură în management şi tehnologie”. Industria românească se află sub presiunea competiţiei mărfurilor străine, a blocajului financiar, a restructurării care nu se mai face şi a vechilor tendinţe autarhice. Strategiile întocmite se rezumă, toate, la concluzia că întreprinderea poate deveni competitivă într-un anumit interval de timp, în funcţie de sumele de bani alocate. Practic, singura restructurare selectivă a făcut-o numai realitatea: nu s-a mai fabricat un anumit produs, pentru că nu s-a mai vândut.

În acest context puţin prielnic concentrării de forţe şi managementului ştiinţific, încercăm să restabilim, prin programe de perfecţionare profesională în domeniul activităţii de cercetare-dezvoltare, legătura firească între activitatea industrială şi cea de cercetare. Fractura produsă în ultimii şase ani între cele două sectoare fundamentale ale economiei a generat efecte greu de depăşit: plecarea unora dintre cei mai valoroşi cercetători din institutele de profil, deprofesionalizarea celor rămaşi pe baricadele unei industrii în continuu declin; lipsa de experienţă a tinerilor atraşi pe terenul nesigur al studiului tehnologic în întreprinderi şi, mai presus de toate, inerţia care se păstrează în cercetarea românească. Boala cercetării şi tehnologiei noastre, într-o diagnosticare laconică, este monodisciplinaritatea. Fiecare institut îşi face bucăţica lui pentru a trăi liniştit. Fiecare laborator îşi propune doar temele pe care ştie să le facă. Or, acum este nevoie de soluţionări complexe. Orice soluţie tehnologică nouă necesită abordări pluridisciplinare. Pentru a depăşi criza existentă în România, trebuie abordate programe complexe, cu obiective concrete, realizabile în termene clare, de către echipe constituite pe proiecte din specialişti proveniţi, după caz, din mai multe institute sau departamente de cercetare.

…Scopul perfecţionării profesionale necesare este adaptarea activităţii întreprinderilor la condiţiile stresante şi mereu schimbătoare ale economiei de piaţă… Anul 1995 a fost extrem de nefavorabil pentru toate firmele care se ocupă de pregătire şi perfecţionare profesională. Managerii s-au grăbit să urmeze un curs numai atunci când au fost strânşi cu … legea (aşa cum s-a întâmplat în 1994, când participarea la concursul pentru ocuparea posturilor de conducere era condiţionată de absolvirea unui curs de perfecţionare). După ce s-au văzut cu scaunul asigurat, foarte mulţi au uitat să-şi mai trimită colaboratorii şi subalternii la perfecţionare, deşi în chestionarul de evaluare, completat la încheierea programului, indicau necesitatea îmbunătăţirii pregătirii profesionale a acestora.

Scăderea dramatică a interesului pentru calificarea resurselor umane indică în cel mai clar mod criza acută în care se găseşte economia românească.

………………………………………………..

 

 

©Mario Duma. Toate drepturile rezervate.
Copyright 2003 Ecaffianted.com Site powered by mxs.ca