Dinamica structurii economiei României

în perioada preaderării la UE.

Evaluări ale costurilor şi beneficiilor

procesului de preaderare şi integrare

Repere privind tipologia costurilor şi beneficiilor, pentru România, ale procesului de pre-aderare la UE  şi criterii de evaluare a acestora

Coordonator: Prof. dr. Constantin Ciupagea

V. şi: Aprofundări privind evaluarea costurilor şi beneficiilor, pentru România, ale procesului de pre-aderare la UE

CUPRINS

Introducere.............................................................................................................................

Capitolul 1. Analiza comparativă a modificărilor structurale ale economiei României în perioada procesului de pre-aderare la Uniunea Europeană, în raport cu alte state candidate.......................

1.1. Analiza comparativă a evoluţiilor structurale majore..............................................

1.2. Investiţiile străine directe (ISD)...............................................................................

Capitolul 2. Evaluarea costurilor si beneficiilor prin metode cantitative.......................

2.1. Metodologii de abordare cantitativă a estimării C/B...........................................

2.2. Stadiul actual al activităţii de modelare în România............................................

2.3. Efectele dinamice ale analizei costuri-beneficii în sfera integrării europene....

2.4. Concluzii privind metodele cantitative...................................................................

Capitolul 3. Evaluarea costurilor si beneficiilor prin metode calitative.........................

Concluzii..............................................................................................................................

Bibliografie..........................................................................................................................

© SCIENTCONSULT, decembrie 2000

Introducere

Problematica aderării unui stat sau a unui grup de state la Uniunea Europeană este un joc între mai mulţi jucători, care, în majoritatea cazurilor, nu este un joc cu sumă nulă. Experienţa cazurilor anterioare de lărgire a Uniunii Europene justifică afirmaţia că integrarea/lărgirea este un proces din care – per global şi pe termen lung – câştigă noua entitate lărgită (ca sistem total). Acest lucru nu presupune automat că toate părţile implicate în acest proces vor câştiga necondiţionat, în mod egal, în acelaşi timp şi proporţional, sau continuu după, respectiv înainte de, momentul integrării. În general, în primii ani (de pre-integrare sau convergenţă), toate părţile pot pierde (în sensul în care costurile anuale sunt mai mari decât beneficiile imediate, pentru fiecare parte); în cazurile de lărgire a Uniunii Europene cu state periferice mai sărace – de exemplu, Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania – aceste ultime state au trecut prin perioade economico-sociale dificile, generate de necesitatea ajustărilor structurale ale economiilor lor, de necesitatea alinierii politicilor economico-sociale la standarde impuse care urmau să le asigure stabilitate a creşterii în viitor, sau de masive distorsiuni apărute pe pieţele forţei de muncă.

În cazul statelor din centrul sau estul Europei (SCEE), care au urmat o evoluţie economică de tranziţie de sistem în ultimul deceniu, problemele se pun mai acut, iar estimările costurilor sau beneficiilor pre-aderării sau integrării se întrepătrund cu cele ale costurilor şi beneficiilor tranziţiei. Se poate spune chiar că problema evaluării costurilor tinde să se estompeze datorită - în principal – a următoarelor două motive:

¨      Integrarea a devenit o opţiune politică cvasi-unanimă, în aceste condiţii nemai-existând interes al decidenţilor pentru a demonstra costuri care le-ar putea afecta imaginea electorală pe termen scurt sau mediu;

¨      Procedurile de estimare sunt dificile, iar experienţa de cercetare din domeniu  (bogată în literatura de specialitate referitoare la membri Uniunii Europene) nu se poate aplica riguros în cazul SCEE, necesitând modificări costisitoare, fără suport prea mare din partea specialiştilor din statele dezvoltate.

Există o literatură destul de bogată care tratează efectele procesului pre- sau post-integrare asupra statelor membri ai Uniunii Europene, iar actualele metodologii şi sisteme de cercetare ştiinţifică dezvoltate în zona UE permit evaluarea unor costuri sau beneficii ale unei potenţiale lărgiri viitoare asupra statelor unionale. Prin comparaţie, literatura privind costurile şi beneficiile (C/B) procesului asupra SCEE este mult mai săracă, suferind de tendenţionism nu de puţine ori, sau de lipsă de globalism (sistematizare).

Înainte de a răspunde unei întrebări directe privind estimările cantitative sau calitative ale C/B integrării sau pre-aderării, ar trebui soluţionate câteva incertitudini legate de posibilitatea separării între efectele tranziţiei în sine (respectiv ale procesului de reluare a creşterii sustenabile în mod natural) şi efectele măsurilor specifice pre-integrării. De multe ori, separaţia se realizează superficial sau prin metode directe, fără a se lua în consideraţie efectele indirecte generate de modificările instituţionale impuse de procesul de pre-aderare. În al doilea rând, nu trebuie scăpat din vedere faptul că orice estimare corectă este condiţionată de abordarea sistemică globală, estimările sectoriale, sau la nivelul unor grupuri social-politice, precum şi cele regionale, fiind afectate de distorsiunile apărute ca urmare a neluării în calcul a externalităţilor multiple sau a reacţiei partenerilor la procesul de integrare.

Lucrarea de faţă nu are pretenţia de a calcula, evalua sau estima costurile sau beneficiile procesului de pre-aderare sau ale celui de integrare pentru nici-una dintre SCEE, incluzând România. Ea are două scopuri: de a atrage atenţia asupra importanţei şi dificultăţii procesului de evaluare a acestor C/B, precum şi de a prezenta câteva metode, algoritmi sau proceduri de evaluare utilizate în mod curent în SCEE sau UE, pentru ca analizele ulterioare să se încadreze în standarde de comparabilitate europeană. Problema integrării în Uniunea Europeană a SCEE este o sfidare extraordinară adresată societăţii moderne, în particular, adresată Uniunii Europene şi naţiunilor acesteia. Subiectul profitabilităţii bilaterale a acţiunii de lărgire a UE cu noi membri înspre Est este amplu dezbătut în lumea academică şi în cea politică începând din deceniul trecut. Aceste dezbateri s-au direcţionat alternativ către aspecte calitative sau cantitative, dar au avut câteva elemente comune, cum ar fi: necesitatea unei baze de plecare în dezbatere, de natura unei analize comparative a economiilor implicate în proces şi a structurilor acestora; tratarea simultană a costurilor şi beneficiilor procesului în raport cu factorii de influenţă, în ultimă instanţă fiind considerată importantă balanţă finală a efectelor pozitive şi negative însumate.

Pe cale de consecinţă, lucrarea va parcurge următoarele etape în încercarea de a descrie reperele privind tipologia sau criteriile de evaluare ale costurilor, respectiv beneficiilor pre-integrării (şi/sau integrării):

Primul capitol va face legătura cu faza anterioară a studiului, cea referitoare la evoluţia structurală a economiei României în perioada 1989-1998, prelungind analiza dinamică structurală către planul comparabilităţii internaţionale. Astfel, păstrând abordarea la nivelul fluxurilor externe, care ancorează economia românească în peisajul global european, capitolul va face o trecere în revistă a evoluţiei unor indicatori specifici în mai multe SCEE, incluzând România.

Al doilea capitol va fi dedicat prezentării metodologiei de evaluare a costurilor/beneficiilor pre-aderării care este des utilizată în alte SCEE sau în literatura de specialitate generată din experienţa procesului de inetgrare europeană. Vor fi prezentate aspecte legate de estimarea cantitativă, cu minusurile şi plusurile acesteia.

Al treilea capitol încearcă să descrie elemente, tipologii sau criterii prin care se pot realiza estimări sau evaluări calitative ale procesului de pre-aderare, cu precădere ale costruilor şi beneficiilor acestuia, precum şi a optimizării procesului din punct de vedere secvenţial/temporal (când, cât de lungi şi în ce ordine să se desfăşoare anumite etape ale procesului de pre-aderare?).

În final, ultimul capitol va cuprinde anumite concluzii, recomandări sau sugestii privind oportunitatea demersului descris pentru stadiul actual de dezvoltare a procesului de pre-aderare în România.

 

Capitolul 1. Analiza comparativă a modificărilor structurale ale economiei României în perioada procesului de pre-aderare la Uniunea Europeană, în raport cu alte state candidate

1.1. Analiza comparativă a evoluţiilor structurale majore

Datorită ineficienţei producţiei, înaltul grad de industrializare din ţările Europei Centrale şi de Est (ECE) a reprezentat mai degrabă o povară decât un avantaj în perioada tranziţiei. Ca atare industria a cunoscut un declin puternic atât în mărime absolută cât şi relativă pe fondul unor schimbări cum ar fi: pierderea unor pieţe tradiţionale de export, liberalizarea preţurilor şi insuficienta restructurare.

În general declinul a fost depăşit în 1993 (în Polonia chiar în 1992) însă a revenit temporar în anumite ţări (Bulgaria, România, Cehia, Slovacia). În ţările mai avansate din cadrul ECE, industria a reuşit să revină cel puţin în parte la poziţia iniţială. Ungaria şi Polonia realizează deja mai multe bunuri industriale decât în 1990. Prin contrast, Bulgaria şi România au încă producţia industrială la jumătate faţă de ultima decadă, iar restul ţărilor ECE sunt în medie cu 20% sub nivelul iniţial.

 

Produsul industrial brut în Europa Centrală şi de Est 1990 – 2000

- modificare reală în % faţă de anul precedent -

	1990	1991	1992	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1999	2000	2001
										estimat	estimat
Ceh.	-3,3	-21,2	-7,9	-5,3	2,1	8,7	2,0	4,5	3,1	1,6	0	3
Ung.	-10,2	-16,6	-9,7	4,0	9,6	4,6	3,4	11,1	12,5	10,5	10	11
Pol.	-24,2	-8,0	2,8	6,4	12,1	9,7	8,3	11,5	4,7	4,8	5	6
Slovacia	-4,0	-19,4	-9,3	-3,8	4,8	8,3	2,5	2,7	5,0	-3,3	-1	0
Slovenia	-10,5	-12,4	-13,2	-2,8	6,4	2,0	1,0	1,0	3,7	-0,5	2	2
ECE (5)	-14,3	-13,9	-3,6	1,6	8,2	8,2	5,1	8,3	5,4	3,8	3,7	5,2
Bulga-ria	-16,7	-20,2	-18,4	-9,8	10,6	4,5	5,1	-10,0	-12,7	-12,5	4	4
România	-19,0	-22,8	-21,9	1,3	3,3	9,4	6,3	-7,2	-16,8	-8	0	2
ECE (7)	-15,5	-16,3	-8,6	1,0	7,2	8,3	5,4	3,8	-0,7	0,3	2,9	4,4
Produsul industrial brut în Europa Centrală şi de Est (1990  = 100%)
	1990	1991	1992	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1999	2000	2001
Bulg	100	79,8	65,1	58,7	64,9	67,8	71,3	64,1	56,0	49,0	50,9	52,9
Ceh	100	78,8	72,6	68,7	70,2	76,3	77,8	81,3	83,8	85,2	85,2	87,7
Ung.	100	83,4	75,3	78,3	85,9	89,8	92,9	103,2	116,1	128,2	141,1	156,6
Pol.	100	92,0	94,6	100,6	112,8	123,7	134,0	149,4	156,5	164,0	172,2	182,5
România	100	77,2	60,3	61,1	63,1	69,0	73,4	68,0	56,6	52,1	52,1	53,1
Slova-cia	100	80,6	73,1	70,3	73,6	79,7	81,7	83,9	88,1	85,2	84,4	84,4
Slovenia	100	87,6	76,0	73,9	78,6	80,2	81,0	81,8	84,9	84,4	86,1	87,8
											previzionare

Sursa: WIIW

 

Valoarea adăugată medie în % în PIB

Deşi procesul de reducere a ponderii industriei în PIB se desfăşoară în aceste ţări, procentul este încă mare (între 15% în Bulgaria şi aproape 33% în Cehia)

Structura pe ramuri în ECE şi UE,1998

Nivelul angajării în industrie a cunoscut reduceri şi mai drastice atât  prin creşterea şomajului la nivel general cât şi prin deplasarea de la industrie în sectorul serviciilor. Polonia a fost singura ţară  ECE în care angajarea în industrie a crescut în a doua fază a tranziţiei (după 1993) şi s-a stabilizat la aproximativ 75% faţă de nivelul din 1990. Prin comparaţie reducerile numărului de angajaţi în industrie între 1990 şi 1999 au fost de 40% în Cehia, Ungaria  şi Slovenia şi de peste 60% în Bulgaria. După un deceniu de reduceri şi remodelări structura industriei în ECE a devenit foarte apropiată de modelul european. Comparativ cu media structurilor UE, portivit datelor furnizate de EUROSTAT, se înregistrează ponderi mai mari perntru industria alimentară şi băuturi, cărbune şi petrol rafinat şi industria metalelor de bază.

Deşi la nivelul ECE diferenţele faţă de UE nu sunt prea mari, ele sunt semnificative în cazul României şi Bulgariei. În schimb, structura Cehiei, Slovaciei şi Sloveniei este destul de apropiată de cea a Austriei, în anumite cazuri fiind mai aprope de media UE decât Austria.

Modificările produse atât la nivelul producţiei cât şi la nivelul angajării se reflectă în ultimă instanţă în modificări ale productivităţii muncii (estimată ca produs brut pe angajat în industrie). În prima perioadă a tranziţiei (până în 1993/94) o cădere a productivităţii datorate scăderii out-put-ului şi a întârzierilor a apărut în toate ţările ECE cu excepţia Poloniei. Totuşi, s-a observat în perioada următoare o revenire impresionantă în majoritatea acestor ţări (doar în Bulgaria productivitatea muncii a continuat să scadă). Se remarcă încă o dată performanţa Ungariei: productivitatea muncii a ajuns în 1999 de două ori mai mare decât în 1993. În Polonia, Cheia şi Slovacia nivelul productivităţii este cu 40 – 50% mai mare faţă de cel din 1993.

Problema principală în compararea internaţională a producţiilor o constituie exprimarea datelor într-o singură monedă. Folosirea cursurilor de schimb nu este potrivită pentru acest scop (mai ales pentru ECE unde monedele naţionale au fluctuaţii şi devalorizări puternice). Alte soluţii ar fi paritatea puterii de cumpărare (PPC) sau valoarea medie a unei unităţi de produs specifice pe ramură (PSR) care compară preţurile produselor reprezentative. Rezultatele preliminarii pentru Ungaria şi Polonia obţinute în urma unui studiu comun WIIW  scot în evidenţă o corespondentă puternică a productivităţii obţinute cu ajutorul PPC şi PSR pentru formarea brută de capital1.

 

Într-adevăr o comparaţie cu Austria folosind PSR pentru formarea brută de capital şi PPC oferă rezultate apropiate. Productivitatea exprimată prin PPC în industrie pentru Ungaria a fost de 35,4% din nivelul Austriei în 1996, procentul fiind de 32,3% pentru Polonia. Folosind PRS procentul a fost 39,9% pentru Ungaria şi respectiv 33,1% pentru Polonia1.

Diferenţe mai mici în productivitate s-au înregistrat în industria alimentară, băuturi, tutun, produse din cauciuc şi plastic, echipalmente de trnasport (Ungaria). Pe de altă parte diferenţe mari de productivitate fată de Austria s-au înregistrat în ambele ţări în industria textilă şi a preluicrării pieilor.

Având în vedere îmbunătăţirea remarcabilă a productivităţii în aceste ţări după 1996 (+44% în Ungaria şi + 33% în Polonia între 1996 şi 1999) ambele trebuie că au recuperat considerabil din decalajul taţă de nivelul Austriei2.

Evoluţia productivităţii muncii pe ramuri

Evoluţia pe ansamblu  ascunde modificări structurale pe ramuri. Aceste modificări diferă între ţările ECE şi în timp.

Ramurile în care productivitatea relativă a crescut în perioada 1993 – 1998 sunt foarte puţine, printre ele numărându-se (şi doar în unele dintre aceste ţări): maşini şi echipamente (DK), echipamente electronice şi optice (DL), echipamente de transport (DM) şi alte produse manufacturate (DN). Echipamentele electice, optice şi de transport au avut evoluţia cea mai bună în toate ţările ECE: în Ungaria productivitatea în aceste ramuri a crescut cu peste 30% pe an, iar în Cehia, Polonia, România şi Slovacia cu 20%.

Printre ramurile “pierzătoare” se află industria alimentară (DA), textilă (DB), industria pielăriei (DF) şi cea a produselor din lemn (DD), a rafinării petrolului (DF) şi industria chimică (DG). În unele cazuri productivitatea s-a redus chiar în termeni absoluţi: în Bulgaria la toate ramurile cu excepţia maşinilor şi echipamentelor şi a echipamentelor de transport; în Cehia şi Slovenia în industria pielăritului iar în România şi Slovacia în industria lemnului.

Perioada	1997-98	1993-98	1993-98	1993-98	1993-98	1993-98	1993-98
	BG	CZ	HU	PO	ROM	SK	SLOV
DA	1.6	-5.6	-7.2	-3.5	-7.3	-4.1	-3.4
DB	4.2	-5.7	-9.2	-3.6	-2.5	-12.3	0.2
DC	-8.0	-12.0	-6.5	-2.3	1.1	-7.4	-6.6
DD	3.2	-6.6	-1.2	-5.3	-10.1	-10.9	-5.0
DE	3.5	1.6	0.1	1.6	-4.2	2.8	-7.7
DF	-24.0	0.7	-7.7	-6.3	-3.3	4.4	-15.7
DG	-8.4	-0.4	-9.6	-1.4	-7.5	-0.2	0.2
DH	-3.4	-1.2	-4.0	-1.1	-4.4	-2.5	-0.6
DI	3.1	-1.1	-3.3	0.4	-0.9	-0.2	1.2
DJ	7.6	-2.2	1.8	-1.3	2.0	-6.1	3.4
DK	12.5	1.7	-1.7	4.1	2.7	-2.0	-3.0
DL	6.1	10.8	20.8	8.0	15.9	4.8	8.1
DM	15.5	6.5	21.5	10.5	12.1	23.3	3.1
DN	5.5	-1.7	-2.8	-2.1	7.1	-1.9	2.6
D	-10.0	6.6	14.0	10.5	4.6	5.7	6.0

Mod de calcul: DA(93-98)-D(93-98)=relative gain DA

În analiza productivităţii muncii calculate ca rezultat raportat pe unitate de cost salarial trebuie să ţinem cont de diferenţele de salarii între ţările Europei Centrale şi de Est. Astfel, în Slovenia salariul mediu brut era de 900 euro pe lună în 1999 (ceea ce reprezintă 40% din nivelul din Austria sau Germania); în Cehia, Ungaria şi Polonia era în acelaşi an de 300 – 400 euro/lună (15 – 18% din nivelul Austriei sau Germaniei), iar în restul ţarilor ECE salariul mediu avea un nivel mult mai redus.

Diferenţele în ceea ce priveşte costurile salariale în ECE şi UE sunt chiar mai mari decă luăm în considerare faptul că în ECE salariul reprezintă o pondere mai mare în totalul costurilor forţei de muncă (între 60 şi 70% comparativ cu UE (procentul fiind între 50 şi 60%).

Salariul mediu lunar (1998)

Industrie= 100

		Cehia	Ung.	Polonia	Rom.	Slovac.	Slov.	Bulg.
D	Industrie total	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0
DA	Produse alimentare, băuturi si tutun	96,9	98,0	94,1	100,2	93,7	115,7	98,2
DB	Textile si produse textile	70,8	62,9	67,4	77,0	68,9	73,8	64,4
DC	Piele si produse din piele	69,4	59,3	67,4	71,7	68,4	75,7	61,6
DD	Lemn si produse din lemn	83,6	67,6	80,3	74,8	71,7	85,2	63,2
DE	Celuloza,hartie, tipografie	113,5	124,8	127,3	103,7	120,9	121,4	95,4
DF	Carbune, petrol rafinat si combustibili nucleari	139,1	195,3	185,2	202,0	155,8	138,3	267,1
DG	Produse chimice si fibre artificiale	121,0	151,9	143,2	119,0	117,7	159,4	141,4
DH	Cauciuc si produse din plastic	102,8	101,5	102,0	106,3	116,4	104,3	93,1
DI	Alte produse din minerale nemetalice	107,1	105,8	103,2	103,8	112,5	99,6	109,0
DJ	Metale de baza si produse din metale de baza	107,8	102,4	110,0	119,4	120,4	99,3	185,2
DK	Masini si echpamente	104,3	100,7	103,7	101,9	99,8	95,3	98,1
DL	Echipamente electrice si optice	100,0	102,7	115,5	108,6	101,2	102,3	91,7
DM	Echipamente de transport	117,5	124,6	114,8	116,7	115,2	100,7	129,3
DN	Alte produse manufacturate	83,6	72,4	80,3	81,3	79,0	86,5	65,9

O comparaţie între ramuri a indicilor salariilor arată că salariile în ramurile pe care le-am identificat ca având creşteri de productivitate au fost în general mai mari decât media, situaţia fiind evident inversă în celelalte ramuri.

Astfel, modificările salariale sunt pozitiv corelate cu peroductivitatea muncii: ramurile “de succes” îşi pot permite să plătească salarii mai mari.

Un indicator important al competitivităţii este şi  costul forţei de muncă utilizate pentru obţinerea unei unităţi de output (Unit LasourCost – ULC). Acesta se defineşte ca raport al costurilor salariale şi al productivităţii

ULC = W/PM = W/(OUT/ANG)

W = costul salarial

PN = productivitatea muncii

OUT = output

ANG = numără anagajaţii

Diferenţele pe ramuri în ceea ce priveşte ULC sunt determinate în special de productivitatea muncii în condiţiile în care salariile înregistrează diferenţe destul de mici pe ramuri. Diferenţele de productivitate provin în mare măsură din intensităţile diferite ale utilizării capitalului.

Industrie= 100

		Cehia	Ung.	Pol.	Rom.	Slovac	Sloven	Bulg.
D	Industrie total	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0
DA	Produse alimentare, băuturi si tutun	139,8	97,2	129,4	179,0	129,8	173,2	141,4
DB	Textile si produse textile	43,9	22,1	40,4	29,6	26,5	47,9	37,6
DC	Piele si produse din piele	30,1	21,8	42,5	46,5	27,8	50,5	37,3
DD	Lemn si produse din lemn	45,9	60,6	80,4	55,7	28,7	59,4	62,8
DE	Celuloza,hartie, tipografie	138,2	119,1	147,2	69,5	123,6	89,2	104,8
DF	Carbune, petrol rafinat si combustibili nucleari	1076,8	233,5	458,0	596,2	734,3	304,2	604,7
DG	Produse chimice si fibre artificiale	219,5	124,6	146,3	137,6	167,5	212,7	162,4
DH	Cauciuc si produse din plastic	84,7	93,3	116,1	99,8	117,0	100,8	85,8
DI	Alte produse din minerale nemetalice	83,4	66,1	81,9	83,0	82,6	105,1	86,7
DJ	Metale de baza si produse din metale de baza	89,4	100,7	100,9	167,2	112,0	78,4	246,8
DK	Masini si echpamente	66,1	55,6	66,8	39,2	52,7	81,3	59,5
DL	Electrical and optical Echipamente electrice si optice	96,5	162,6	112,3	111,7	64,3	77,5	61,8
DM	Echipamente de transport	169,0	251,3	137,1	119,3	320,6	249,9	98,4
DN	Alte produse manufacturate	55,9	41,1	69,8	49,2	42,5	93,7	53,4

Costul  fortei de munca ce revine unei unitaţi de output (Unit Labour Cost),  1998

- Exprimat în abateri de la media pe industrie -

Industrie= 100

		Cehia	Ung.	Pol.	Rom.	Slovac	Sloven	Bulg.
D	Industrie total	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0
DA	Produse alimentare, băuturi si tutun	69,3	100,9	72,7	56,0	72,2	66,8	69,4
DB	Textile si produse textile	161,2	284,9	166,9	260,5	259,4	153,9	171,3
DC	Piele si produse din piele	230,4	271,8	158,7	154,0	245,8	149,9	165,0
DD	Lemn si produse din lemn	182,3	111,5	99,9	134,3	250,3	143,5	100,6
DE	Celuloza,hartie, tipografie	82,1	104,8	86,5	149,2	97,8	136,1	91,0
DF	Carbune, petrol rafinat si combustibili nucleari	12,9	83,6	40,4	33,9	21,2	45,5	44,2
DG	Produse chimice si fibre artificiale	55,1	122,0	97,9	86,5	70,3	74,9	87,1
DH	Cauciuc si produse din plastic	121,3	108,8	87,9	106,4	99,5	103,5	108,6
DI	Alte produse din minerale nemetalice	128,4	160,1	126,0	125,1	136,2	94,7	125,8
DJ	Metale de baza si produse din metale de baza	120,6	101,7	109,0	71,4	107,6	126,6	75,0
DK	Masini si echpamente	157,8	181,2	155,1	260,1	189,4	117,3	164,9
DL	Echipamente electrice si optice	103,6	63,2	102,8	97,3	157,3	132,0	148,4
DM	Echipamente de transport	69,5	49,6	83,7	97,9	35,9	40,3	131,5
DN	Alte produse manufacturate	149,6	176,2	115,0	165,1	186,0	92,3	123,3

O comparaţie între ramurile industriei în cadrul fiecărei ţări ECE arată că ramurile cu productivitate în creştere tind să aibă ULC mai redus decât media. Aceasta se întâmplă deoarece castigurile în productivitate sunt prin definiţie invers proporţionale cu ULC iar această relaţie nu este compensată de o creştere proporţională a salariilor. Ramurile cu productivitate în creştere reuşesc astfel să menţină sau chiar să sporească avantajul comparativ în ULC în ciuda faptului că oferă şi salarii peste medie.

Dintr-o perspectivă dinamică, ULC se poate îmbunătăţii (deci să se reducă, presupunând constantă intensitatea capitalului) dacă salariile cresc mai încet decât productivitatea muncii. Dacă luăm în calcul şi relaţiile internaţionale costurile salariale pot suferi şi o “devalorizare competitivă”. În Cehia însă, ramurile cu productivitate în creştere sunt caracterizate de ULC în uşoară creştere iar în Ungaria atât ramurile în expansiune cât şi cele în retragere au reduceri ale costurilor forţei de muncă pe unitate de output ramurile în creştere beneficiind de ULC mult mai  bun decât celelalte.

Putem analiza modificările ULC pornind de la contribuţia principalelor componente.

dULC = dW – dPM = dW – dOUT + dEMP

Se observă că o creştere a costurilor salariale (fie datorită creşterii salariului nominal, fie datorită aprecierii monedei) conduce la o creştere a ULC, în timp ce o creştere a out-put-ului sau o reducere a angajării poate contribui la îmbunătăţirea ULC.

Evoluţia ULC şi a componentelor sale în industria echipamentelor de transport (o ramură cu productivitate în creştere în majoritatea ţărilor ECE) este ilustrativă în acest sens. ULC în Cehia, de exemplu, a scăzut iniţial (1990 – 1991) datorită unei reduceri drastice a salariilor (în special sub efectul devalorizării monedei), dar a crescut rapid în 1994. Începând de atunci ULC scade lent mai ales datorită creşterii mai rapide a producţiei decât a salariilor în  condiţiile în care angajarea a rămas relativ constantă.

În Ungaria, îmbunătăţirea accentuată a ULC a început încă din 1993 şi a continuat până în prezent. Factorul decisiv a fost creşterea producţiei superioară cea a salariilor şi a angajării.

În industria prelu###în Cehia a crescut permanent şi accentuat încă din 1991. Salariile au crescut iar ###rcrării pielii (ramură “pierzătoare” în majoritatea acestor ţări), ULC ###ezultatele au scăzut fără însă ca angajarea să se reducă într-o măsură corespunzătoare.Evident, restructurarea nu a fost realizată în această ramură. Evoluţii similare au fost înregistrate şi în domeniul chimiei în Ungaria: creşterea ULC nu a fost urmată de reducerea salariilor sau de cea a angajării decât în mică măsură.

Avantajele comparative pe ramuri industriale în cadrul comerţului ECE – UE

În cadrul relaţiilor comerciale ECE – UE se remarcă în 1998 doar câteva ramuri în care ţările Central şi Est Europene deţineau avantaje comparative: textile (DB), prelucrarea pieilor (DC) şi mai ales prelucrarea lemnului (DD), extragerea minereurilor (DI) şi a metalelor de bază (DJ). Majoritatea acestor ramuri sunt dintre cele în proces de reducere a productivităţii.

Dacă analizăm evoluţia în timp observăm ca doar câteva ramuri din anumite ţări UE a îngeristrat îmbunătăţiri ale raportului comparativ cu UE: industria alimentară, în Polonia; prelucrarea pieliiîn Slovenia; echipamente electrice, optice şi de transport în Ungaria; echipamente de transport în Cehia şi Slovacia.

Nu se remarcă deci o relaţie puternică între îmbunătăţirea productivităţii şi avantajul competitiv: chiar şi ramurile cu evoluţiile cele mai favorabile pot pierde la nivel comparativ. Aceasta se poate datora incompletei restructurări deoarece unele dintre aceste ramuri încă importă mai mult decât pot exporta.

Avantajele comparative pe ramuri

Modificarile avantajelor comparative pe ramuri

(1996-1998 comparativ cu 1993-1995)

 

Efectele investiţiilor străine directe (ISD) asupra productivităţii, ULC şi a avantajelor comparative

Recentul studiu UNCTAD1 a identificat o relaţie puternică între fluxurile de investiţii străine directe (ISD) şi performanţele de export pentru un număr de ţări dezvoltate şi în curs de dezvoltare. Legătura este şi mai intensă între ISD şi exporturile intense în tehnologie mai ales în ţările în curs de dezvoltare: o creştere cu un procent a ISD per capital conduce la o creştere cu 0,78% a exporturilor intense în tehnologie.

Observăm pe baza datelor că ISD sunt puternic diferenţiate ca mărime pe ramuri. În medie stocul de ISD per angajat a ajuns în 1998 la 5.000 dolari. Domeniile predilecte în majoritatea ţărilor ECE au fost industria celulozei şi hârtiei (DE), chimică (DG), alte minerale non-metalice (DI) şi echipamente de transport (DM).

Nivelul stocului de investiţii străine pe angajat (USD, 1998)

 

În ţările cu intrări mai mari de ISD (Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovenia) se remarcă o legătură statistică puternică şi pozitivă între stocul ISD pe angajat şi productivitate: un procent în creştere ISD pe angajat este asociat cu opt procente de creştere a productivităţii.

Modificarea productivităţii pe angajat şi ISD pe angajat (pe axa Y avem indicele productivităţii 1998/1993 iar pe axa X ISD pe angajat)

O relaţie similară există între ISD pe angajat şi ULC: creşterea ISD pe angajat se concentrează în reducerea ULC

 

1.2. Investiţiile străine directe (ISD)

Investiţiile străine directe (ISD) au servit ca motor al accelerării transformării şi restructurării în multe ţări în tranziţie. Au contribuit de asemenea şi la re-integrarea lor în economia mondială.

 

Beneficiile aduse de ISD asupra ţărilor receptoare pot fi observate pe mai multe nivele. La nivel macroeconomic, ele oferă o sursă preţioasă pentru finanţarea unor proiecte importante şi totodată o sursă de monedă străină foarte utilă în gestionarea datoriei externe. La nivel microeconomic, ISD facilitează introducerea noilor tehnologii, know-how-lui precum şi a tehnicilor manageriale, contribuind astfel la ţmbunătăţirea calităţii produselor la creşterea competitivtăţii generale a economiei precum şi la crearea de legături cu partenerii externi.

Colapsul regimului comunist din ţările din Centrul şi Estul Europei (ECE) în 1989 şi orientarea acestora către economia de piaţă a condus la o stare de optimism privind fluxuri importante de ISD în regiune. Optimismul se baza pe o serie de factori ca: plasarea geografică în proximitatea Uniunii Europene; dimensiunea în general mare a pieţelor interne din aceste ţări; perspectivele bune de creştere economică; existenţa unei forţe de muncă cu o pregătire înaltă şi cu costuri relativ reduse.

În realitate însă fluxurile ISD către ţările din Sud-Estul Europei (Albania, Bulgaria, România, Macedonia) nu au ţinut pasul cu cele din restul ţărilor în tranziţie din Centrul şi Estul Europei.

De exemplu, pentru perioada 1989-1997, totalul investiţiilor directe pe cap de locuitor în Republica Cehă a fost de 823 $, pentru Ungaria 1.667 $, pentru Estonia 695 $, pentru Lituania 543 $, Polonia 321$ comparativ cu doar 148 $ pentru Albania, 147 $ pentru Bulgaria şi 149 $ pentru România. (OECD Economic Survey, 1999)

La această situaţie a contribuit foarte mult percepţia asupra Sud-Estului Europei ca zonă instabilă din punct de vedere politic. Impresia a fost alimentată de evenimentele ultimei decade incluzând divizarea Iugoslaviei şi conflictele care au urmat în Croaţia şi Bosnia. În plus, în primii ani ai tranziţiei, noile regimuri din zonă au lăsat impresia de  nu realiza o ruptură definitivă faţă de trecut. Lipsa angajării pe drumul reformei şi al ajustării structurale a condus la crearea unui mediu ambiguu şi instabil. În fine slaba infrastructură legală, amploarea corupţiei şi birocraţiei excesvă i-a îndepărtat pe investitori.

ISD în România

Dată fiind situaţia foarte grea în care se află populaţia României după perioada comunismului, guvernele de după 1990 au abordat o line de reformă graduală cu scopul minimizării costurilor sociale. Repede a devenit evident că acastă strategie nu a fost bine aleasă ea neproducând nici efectele economice nici cele sociale aşteptate. Reforma structurală a fost întârziată, deficitul bugetar a crescut ajungându-se ca în 1996 FMI şi Banca Mondială nemulţumite de ritmul încet al reformei să oprească ajutorul financiar.

În ciuda modificărilor semnificative în cadrul legal, investiţiile străine nu au fost la nivelul aşteptărilor. Investiţiile de portofoliu au crescut uşor în prima jumătate a anului 1997 însă optimismul nu a durat mult ajungându-se în vara aceluiaşi an la vânzări masive. Cauza o reprezintă în special neîncrederea în posibilitatea repatrierii profiturilor, previziunile descurajante asupra ratei inflaţiei şi a ritmului privatizării.

În comparaţie cu alte ţări din Centrul şi Estul Europei ca Ungaria, Cehia şi Polonia, investiţiile în România au un nivel scăzut. Potrivit Agenţiei Române pentru Dezvoltare, între 1991 şi începutul lui 1999 totalul ISD a atins doar 5,17 milioane dolari.

 

 

Total ISD în România

Sursa graficului: Camera pentru Comerţ şi Industrie a României

Cei mai mari investitori au fost din Olanda, Germania, Franţa, S.U.A., Italia şi Coreea de Sud, Italia şi Germania au fost lideri în termeni de număr de investitori.

ISD în România după ţara de origine (1991-1998)

Sursa graficului: Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Ponderea investiţiilor provenite din Grecia este însă subestimată deoarece investiţia Coca-Cola în România, a cincea ca dimensiune în ţara noastră însumând 20 milioane dolari deşi este înregistrată ca provenind din S.U.A. este de fapt operată de 3E filiala Coca-Cola în Grecia.

Sectoarele care au atras cele mai mari sume au fost: industria automobilelor, comerţul, serviciile, telecomunicaţiile şi industria materialelor de construcţie.

ISD în România pe sectoare de destinaţie (1991-1998)

 

Sursa graficului: Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Printre avantajele pe care România le oferă investitorilor se numără dimensiunea pieţei interne (a doua din Europa Centrală şi de Est), poziţionrea la intersecţia a două rute tradiţionale de comerţ, acces la mare, ramuri navigabile, forţa de muncă înalt calificată şi ieftină, resurse naturale inclusiv fertilizarea pământului şi potenţialul turistic.

Exista insa o serie de factori care pot explica performanţele modeste ale Româiniei în atragerea ISD. Privatizarea s-a desfăşurat încet mai ales în sectoarele ca utilităţile publice şi finanţelor demitând astfel opţiunile investitorilor. Instabilitatea maceroeconomică - ilustrată şi de deprecierea bruscă a leului cu 10% într-o săptămână din luna mai 1999 - descurajează investiţiile pe termen lung. În ciuda angajării guvernului către reformă şi restructurare, există încă rezistenţă la investiţiile străine atât din partea managerilor firmelor de stat cât şi a sindicatelor deosebit de puternice.

 

Legislaюia єi stimularea investitiilor straine directe оn Romania

Probema cu care se confruntг investitorii оn Romвnia este instabilitatea cadrului legal. De exemplu au apгrut legi cu prevederi diferite pentru privatizare atat la sfвrєitul anului 1997 cat єi la оnceputul 1998.

Оn prezent se merge pe calea unei egalitгюi de tratament pentru investitorii romвni єi strгini.

Investitorilor li se acordг urmгroarele garanюii єi facilitгюi:

·      Opюiunea de a investi оn orice domeniu;

·      Garanюii юmpotriva naюionalizгrii, exproprierii єi a altor acюiuni similare;

·      Facilitгюi vamale;

·      Dreptul de a schimba leii obюinuюi ca proft оn moneda strгinг doritг precum єi repatrierea acestor sume;

·      Dreptul de a alege curtea de arbitraj în caz de litigiu;

·      Posibilitatea de a acoperi pierderile dintr-un an financiar din venitul impozabil din anii financari anteriori.

Nu existг limite impuse asupra participгrii strгine, investitorii avвnd dreptul de a crea firme cu capital integral strгin.

Participarea investitorilor strгini poate lua forma capitalului, echipamentelor, mijloacelor de transport, serviciilor, drepturilor de proprietate intelectualг, know-how-ului si a expertizei de mangement. Investitorii strгini pot achiziюiona єi acюiuni sau active ale firmelor cuprinse оn programul de privatizare.

Principalele mгsuri de stimulare constau оn scutiri temporare de la plata impozitului pe profit pentru investitorii care depгєesc 50 miloane dolari єi scutiri de taxe vamale pentru echipamentele importate. Au fost create єi zone libere оn principalele porturi (Constanюa, Sulina, Galaюi, Brгila єi Giurgiu).

Totuєi оn februarie 1999 guvernul a trebut sг suspende pentru un an o serie de scutiri de taxe pentru investitorii strгini exclusiv reducerea impozitului pe profitul reinvestit єi exceptarea de la taxe vamale єi TVA pentru bunurile importate. Sumele astfel economisite - aproximativ 496 milioane dolari - s-au оndreptat cгtre plata serviciului datoriei externe în 1999.

Domeniile care au atras investiюii strгine in Romania

Vвnzarea a 35% din acюiunile ROMTELECOM cгtre OTE operatorul matronal grec pentru 675 miioane dolari a reprezentat una dintre cele ma mari privatizгri din cadrul югrilor Central єi Est Europene оn 1998. Contractul cuprinde єi obligaюia OTE de a investi 1 miliard dolari оn юmbunгtгюirea calitгюii reюelei inclusiv оn instalarea de telefoane оn zonele rurale.

Industria alimentarг romвneascг este єi ea atractivг  fapt reflectat deja оn creєterea investiюiilor strгine cele mai importante fiind realizate de Danone (unul din liderii industriei alimentare franceze) єi de Parmalat.

Industria berii a atras deasemenea sume substanюiale din partea unor firme ca Belgium’s Interbrew єi South African Brewers ultima controlвnd 20% din piaюa internг.

Investiюii importante au fost realizate єi оn industria automobilelor principalii investitori fiind Renault єi Daewo.

Оn domeniul exploatгrii petroliere au realizat investiюii pe baza unor concesionгri pentru 25 de ani firme ca Shell (Marea Britanie - Olanda) cu 44 milioane dolari, Enterprise Oil (Marea Britanie) єi Canadian Occidental.

La nivelul prelucrгrii, Lukoil a achiziюionat 51% din rafinгria Petrotel pentru 300 milioane dolari. Alte 180 milioane dolari au fost investite оn cadrul unui joint-venture care cuprinde trei firme americane (UGI Corporation, Energy Transportation Group єi North American World Trade) єi trei firme romвneєti (RENEL, ROMPETROL, ROMGAZ) pentru construirea unui terminal cu capacitate de 1 milion de tone.

De asemenea firma greceascг Mytilincos a preluat 60% Sometra - cel mai mare prelucrгtor de zinc din Romвnia.

Alte investiюi importante au fost realizate de cгtre Smithkline Beecham (65% din Europharm pentru 29,3 milioane dolari), Coca-Cola, Pepsi Unilever, Lafarge, Procter & Gamble,  McDonalds, Kraft Jacobs Suchard, Philip Morris, Colgate Palmolive, IBM, Citibank єi Chase Manhatan.

Impactul ISD asupra competitivitгюii  internaюionale оn cinci югri ale Europei Centrale єi de Est: Ungaria, Polonia, Cehia, Slovenia єi Estonia (ECE 5)

In cele ce urmeazг  prin competitivitate vom оnюelege alгturi de Trabold (1995)1

abilitatea de a vinde,  de a atrage ISD єi  de a se adapta - toate acestea trimiювnd la capacitatea  de  a cвєtiga, de a acumula. Mгsurarea acestor componente se poate realiza cu ajutorul unor indicatori economici:

·      Capacitatea de a vinde, оn termenii competitivitгюii internaюionale оnseamnг capacitatea de a exporta.  Cotele de piaюг pe principalele pieюe de export precum  єi evoluюia оn timp  a acestora pot fi folosite deci ca indicatori ai competitivitгюii .

·      Capacitatea  de a atrage ISD poate fi mгsuratг prin intrгrile anuale  sau stocul  de ISD dar єi prin numгrul anagajaюilor, vвnzгrile, exporturile realizate de firmele strгine.

·      Capacitatea de adaptare poate fi mгsuratг de viteza ajustгrilor structurale оn direcюia minimizгrii valorii adгugate (оn general prin ridicarea nivelului tehnologic al producюiei)

·      Capacitatea de a acumula se   mгsoarг prin  nivelul sau creєterea PIB. Valoarea adгugatг nu este aici un indicator reprezentativ ci mai degrabг se poate folosi rata profitului.

ISD  reprezintг atвt un motor al creєterii competitivitгюii cвt єi un indicator al ei оn mгsura оn care investitorii sunt atraєi cгtre югrile єi domeniile cu competitivitate mai mare.

Legгtura dintre competitivitatea la nivelul firmei єi cea la nivelul югrii a fost pusг оn  evidenюг de Porter2 care afirmг cг o юarг devine  competitivг atunci cвnd  politicile guvernamentale  susюin eforturile firmelor productive єi inovative.

Competitivitatea firmelor se realizeazг doar оn condiюiile  оn care este dezvoltatг atвt piaюa factorilor de producюie  cвt єi cea a rezultatelor, existвnd totodatг cadrul  constituirii unor interacюiuni de lungг duratг  оntre firme, precum  єi al intrгrii pe piaюг a altor firme inclusiv prin ISD.

Investiюiile strгine directe  contribuie la creєterea competitivitгюii unei югri оn mai multe feluri. Impactul se remarcг mai оntвi la nivelul firmei єi apoi la cel al industriei єi al ramurii. Investitorii strгini  aduc cunoaєtere, tehnologie, capital  єi acces pe noi pieюe  crescвnd astfel  competitivitatea firmei. Majoritatea societгюilor transnaюionale integreazг firmle naюionale  оn reюeaua proprie care le oferг avantaje competitive, ISD  crescвnd astfel  capacitatea de a vinde. Datoritг noilor tehnologii оn pas cu nivelul  mondial єi accesul pe noi pieюe, ISD creєte єi capacitatea de adaptare a firmei la evoluюia  pieюelor єi a tehnologiei.

O юarг fie deюine  avantaje absolute,  fie relative  оn funcюie de dotarea cu factori  de producюie,  fapt care poate fi fructificat cu ajutorul ISD. ISD poate creєte  productivitatea dintr-o юarг prin ajustarea structuralг produsгraportului  producюiei  єi a investiюiilor оntre ramuri cгci ISD sunt  orientate cгtre acele ramuri оn  care юara deюine  o dotare superioarг cu factori.3

Competitivitatea югrilor ECE -5 [1]   de a atrage ISD

Югrile ECE-5 au primit fluxuri de ISD ca єi югrile  mediu dezvoltate diferenюiindu-se net de celelalte югri ECE.

Юinвnd cont  de cercul  virtuos de transformare structuralг putem spune cг nivelul ISD reprezintг un indicator al stadiului procesului de restructurare оn aceste югri.

ISD оn югrile Europei Centrale єi de Est

(aєa cum sunt оnregistrate оn balanюa de plгюi, 1992-1999)

	1992	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1999	1999 % din formarea brutг de capital	1999 Flux per cap, USD
Cehia	1004	654	869	2562	1428	1300	2720	5108	36.2	497
Estonia	82	162	215	202	151	267	581	306	.	212
Ungaria	1471	2339	1147	4453	2275	2173	2036	1944	16.6	194
Polonia	.	1715	1875	3659	4498	4908	6365	6500	16.3	168
Slovenia	111	113	128	176	186	321	165	83	1.6	42
Total (5)	.	4983	4234	11052	8538	8969	11867	13941
Bulgaria	42	40	105	90	109	505	537	739	43.5	90
Letonia	29	44	213	178	382	522	356	300	.	124
Lituania	10	31	31	73	152	355	926	486	.	132
România	77	94	341	419	263	1215	2031	961	20.0	43
Slovacia	.	168	250	202	330	177	566	330	5.0	61
Total (10)	.	5360	5174	12014	9774	11743	16283	16757

Stocul ISD оn югrile Europei Centrale єi de Est (USD)

	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1999	1999 Stock/ GDP %	1999 Stock per cap.
Cehia	3423	4547	7350	8572	9234	14375	17000	31.8	1653
Estonia	419	696	955	1026	1148	1822	2441	35.0	1692
Ung.	5585	7095	11926	14958	16086	18517	19276	39.4	1919
Pol.	2307	3789	7843	11463	14587	22479	28000	18.3	724
Sloven.	954	1326	1759	2069	2297	2907	3000	15.3	1511
Total (5)	12688	17453	29833	38088	43352	60154	69717
Bulg.	141	247	337	446	951	1488	2228	18.6	271
Leton.	75	309	616	936	1272	1558	3900	16.7	1609
Lituan.	153	310	352	700	1041	1625	2100	24.3	568
Rom.	211	552	971	1234	2449	4480	5441	15.2	242
Slovac	459	770	1079	1379	1580	1938	2000	10.8	371
Total (10)	13727	19641	33188	42783	50645	71243	85286

Fluxurile de investiюii strгine directe cгtre ECE -5 au fost de 11,8 mld оn 1998, marcвnd  o creєtere de 3 mld faюa de anul anterior. In 1999 suma a crescut la 13,9 mld $ un special datoritг fluxurilor cгtre Cehia. Ordinea югrilor ca ISD pe locuitor sau per formare brutг de capital este оn general  similarг  ordinii югrilor оn funcюie de sumele primite. Modificгri aparla ordinea югrilor din eєalonul doi unde  nivelul scгzut  al formгrii brute de capital face ca pondere ISD оn acesta sг fie mai mare.

30%  ISD din formarea brutг de capital оn Ungaria, Estonia єi Cehia  reprezintг un procent  foarte mare  chiar  la nivel mondial. Procentul  pentru Polonia  єi Slovenia  este la jumгtate ceea ce apropie  aceste югri  de al doilea grup de югri  care  aspirг la integrare оn Uniunea Europeanг.

Industria este cea mai importantг юintг pe care югrile єi-o propun  оn atragerea ISD, dar doar оn Polonia єi Slovenia  industria  a reuєit  sг atragг peste 50% din totalul ISD єi asta deoarece privatizarea оn sectorul terюiar este оnceatг.

In Cehia  industria  a atras 46%, un alt domeniu  important fiind comerюul  єi serviciile bancare.

In Ungaria investiюiile s-au оndreptat cu precгdere cгtre electricitate єi distribuirea gazului, cгtre afaceri imobiliare єi servicii de afaceri.

            In cazul Estoniei, plasarea abia pe locul trei a industriei  ca receptor de ISD reflectг  atвt  slгbiciunea acestui  sector cвt  єi poziюia  regionalг a югrii ca centru   financiar єi de transport.

            Principalul investitor оn ECE-5 оl reprezintг Uniunea Europeanг. Firmele  germane alгturi de companii  transnaюionale  cu centrul  оn SUA  sunt cele  mai active  оnsг cu diferenюieri mari pe югrile de destinaюie. Germania este principalul  investitor оn   Cehia,  Ungaria єi Polonia iar SUA pe locul  doi оn Ungaria  єi Polonia  iar SUA pe locul doi  оn Ungaria єi Polonia. Austria  este un investitor important  оn югrile  mai mici:  Slovenia, Cehia, Ungaria. In Estonia  sursele principale ale ISD sunt Suedia, єi Finlanda.

Competitivitatea este mгsuratг оn “Anuarul mondial al competitivitгюii”2  prin indicatori economici, tehnologici, єi legislativi. Tehnologia informaюiei, telefonia mobilг, cheltuielile cu cercetarea єi оnvгюгmвntul, mediul liberal figureazг printre indicatorii competitivitгюii. Tгrile ECE-5 sunt mult departe de capul listei оnsг югrile cele mai bine plasate figureazг ca principali investitori. Acest fapt deosebeєte ECE-5 de restul юarilor candidate la aderare printre care Romвnia єi Bulgaria unde югri mai slab plasate pe lista competitivitгюii deюin ponderi mari din ISD.

Politicile guvernamentale în domeniul ISD

Potrivit teoria lui Dunnig 3 nivelul ISD este determinat de trei factori(a) avantajele oferite proprietarilor ,(b) avantajele de poziюionare єi (e) avantaje de internationalizare. In югrile ECE, оn general, s-a oferit investitorilor strгini acelaєi tratament cu cei autohtoni. Trei dintre югri sunt deja membre OECD, ceea ce impune eliminгrile politicilor descriminatorii оntre formele autohtone єi strгine.

Se remarcг оnsг deferenюieri оn ceea priveєte accesul la facilitгюile оn funcюie de dimersurile formelor: firmele mici єi mijlocii nerealizвnd plafoanele investiюiilor de la care se oferг reduceri de impozite. Rezultatul poate fi ilustrat de indicatorii industriei ungare unde firmele strгine (mai mari оn medie) obюin 86% din profiturile brute dar plгtesc doar 59% din suma totalг a impozitelor pe profit.

Dintre юarile ECE Ungaria oferг cele mai mari facilitгюi pornind de la scutiri de impozite єi taxe vamale la subvenюiile legate de infrastructurг єi ajungвnd la impozitul pe profit (18% dublat оnsг de un impozit pe dividend de 20%).

Mгsurile de stimulare a ISD  оn Ungaria, Cehia, Polonia єi Slovenia,

 la începurul anului 2000

	Ungaria	Cehia	Polonia	Slovenia
Impozite	18% impozit pe profit 20% impozit pe durdent	31% impozit pe profit	32% impozit pe profit	25% impozit pe profit 1,5% reюineri
Stimu-lente	-Scutire de impozit pe profit pвnг 10 ani pentru investiюii  de peste  40 mil$ єi peste 500 angajaюi - Scutire de impozit  pвnг la 5-10 ani  pentru investiюii  оn producюie єi hoteluri	- Scutire de impozit pe profit pвnг 10 ani pentru investiюii  de peste  10 mil$ cu cel puюin 50% оn sectorul producюiei, 40% fond  investit оn noi utileje.	- Reduceri de taxe pвnг la 30% din valoarea investiюiei cu condiюia  ca veniturile din  export sг fie peste 50%	- Posibile  negocieri  asupra  susюinerii  financiare  din partea guvernului
Stimulente speciale	- Pentru  regiuni cu єomaj peste 15% - Scutiri  de import  pe profit  pвnг la  5 ani  pentru investiюii  оn producюie	- Localizarea în zonele vamale libere; - Prime pentru fiecare loc de muncг  nou creat (pвnг  la 3000$ pentru fiecare post) - Prime pentru cursurile  de pregгtire (pвnг la  50% din costul cursurilor) - Asistenюг guvernamentalг de pвnг  la 60% din costuri  pentru amenajгri  de terenuri.	- Scutiri complete de taxe pentru proiecte de peste 0,4 mil ECU în zonele  declarate favorizate	- Impozit pe profit  de 10% în zonele libere.
Regimul vamal	- Scutirea  de impozite  pentru firmele care produc  preponderent pentru export	- Scutiri  de taxe  pentru  utilaje оn proiecte  de investiюii  peste 10 mil CZK - Sistem  de drawback	- Scutiri de impozite pentru utilaje conform listelor  84 єi 85 OECD - Scutiri de taxe  vamale pentru activele care contribuie la formarea capitalului	- Scutiri  de impozite pentru utilaje conform  listelor  84 єi 85 OECD - zone de liber schimb

Gradul de penetrare al ISD оn югrile ECE-5

Dimensiunea penetrгrii capitalului strгin este pusг in evidenюг  de ponderea оn totalului  capitalizгrii, a activele, a valorii adгugate,  a vвnzгrilor єi a profilurilor  obюinute  de firmele strгine  оn valoarea indicatorilor respectivi la nivelul югrii.

Efectele ISD au crescut pentru toate  cele cinci югri la aproape  toюi indicatorii оn  perioada  1996 - 1998.  Totuєi  diferenюe mai mari pe югri  apar la vвnzгri єi angajare.

Ponderea rezultatelor ISD în principalii indicatori ai industriei

(оn 1996 єi 1998 оn procente)

	Capi­tal	Angajare	Invest­iюii	Vвnzгri	Export
	1996;  1998	1996;  1998	1996;  1998	1996;  1998	1996;  1998
Cehia	21.5;   27.9	13.1;  19.6	33.5;   41.6	22.6;   31.5	15.9;   47.0
Estonia	43.51;     40.11	16.8;   20.8	41.8;   32.9	26.6;   28.2	32.5;   35.2
Ungaria	67.42;   72.72	36.1;   44.9	82.5;   78.7	61.4;   70.0	77.5;   85.9
Polonia	29.3;   43.2	12.0;   26.0	30.6;   51.0	17.4;   40.6	26.3;   52.4
Slovenia	15.6;   21.6	10.1;   13.1	20.3;   24.3	19.6;   24.4	25.8;   32.9

Ponderea cea mai mare la toюi indicatorii a fost atrasг  de Ungaria  оn fiecare an оncepвnd  din 1993. 70% din vвnzгrile  industriei vin de la ISD la fel  ca 45% din  angajare (оn 1998). Pe locul  al doilea  se aflг  Polonia cu 41% din vвnzгrile si 26% din angajare. Urmeazг Cehia cu 32%, respectiv 20%. Diferenюa dintre Ungaria  pe de o parte єi Cehia  єi Polonia  pe cealaltг   a fost de trei ori  оn 1994 єi s-a diminuat la de douг ori оn 1998.

In Slovenia  єi Estonia  penetrarea ISD a fost mai scгzutг єi a crescut mai оncet.

Ponderea vвnzгrilor realizate de firmele strгine

оn totalul vвnzгrilor din industrie

	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1998/ 1994
Cehia	11.5	12.5	16.8	22.6	27.2	32.1	325
Estonia	.	.	20.1	26.6	27.1	28.2	140
Ungaria	41.3	55.4	56.1	61.4	66.1	70.0	126
Polonia	14.5	17.4	23.6	31.9	36.0	40.6	233
Slovenia	.	16.9	17.6	19.6	21.1	24.4	144

Investiюiile strгine оn Cehia aproape  s-au dublat оntre 1994  єi 1996 la aproape  toюi indicatorii  continuвnd  sг creascг єi оn urmгtorii ani. Sectorul firmelor strгine a оnregistrat o extindere  nu doar la  nivelului capitalului єi al vвnzгrilor  dar єi ai angajгrii. 50000 de noi locuri de muncг оn industrie au fost create sau au trecut  la firme   strгine оntre 1994-1996, perioadг оn care firmele  locale au  pierdut 85000 de locuri de muncг. In 1998 ponderea  firmelor strгine  оn totalul  industriei  atinsese 20%. Vвnzгrile  ISD  au  crescut  оn perioada de  avant a economiei  Cehiei  cu 130%, оn timp  ce firmele locale au crescut vвnzгrile cu doar 14%. O pondere importantг оn aceastг evoluюie a avut-o єi vвnzгrile  ferme  producгtoare  a automobilului Skoda, firma  preluatг de cгtre Volkswagen.

Оn perioada 1996-1998, economia Cehiei a strгbгtut o a doua perioadг de recesiune  cauzatг de supraevaluarea  monedei  naюionale  єi de ritmul  relativ  lent al restructurгrii.

Reacюiile  sectorului firmelor  locale єi cel  al firmelor  strгine  au fost diferite  la mгsurile de stabilizare adoptate. Оn aceastг perioadг, producюia  firmelor locale  a crescut cu doar 6,5% оn termenii nominali, deci o uєoarг scгdere оn termeni reali;  оn timp ce firmele strгine au crescut cu 73%. Cauza o reprezintг ponderea  mare a pieюelor externe pentru firmele cu strгine precum єi mobilitatea acestora  de a alege furnizori externi.

Problemele de  competitivitate datorate supraevaluгrii monedei naюionale a afectat de asemenea  mai mult firmele locale, cele strгine avвnd  posibilitatea de creєte preюurile.

Penetrarea capitalului strгin оn Ungaria a avut loc  оncг dinainte de 1994 cвnd ponderea capitalului strгin оn totalul capitalului nominal atinsese 60% crescвnd оncet de atunci. Acelaєi lucru s-a оntвmplat єi оn  angajare care stagneazг la 37% din 1994 (parюial оnsг єi datoritг schimbгrii metodei statistice utilizate pentru  оnregistrarea acestor angajaюi).

Investiюiile ISD au atins  80% din totalul  investiюiilor оn 1994 a  crescut tot оncet оn anii urmгtorii. Se pare  cг pгtrunderea ISD оn Ungaria a atras deja  un plafon de la care creєterea se poate face doar foarte lent. Acest plafon poate fi legat de potenюialul  uman єi de avantajele valorificate, precum  de atingerea unui prag al raportului cu firmele locale. Pentru o юarг ca Romвnia aceasta reprezintг o єansг ca  institutele оndreptate cгtre Europa Centralг єi de Est sг aibг єi alte  destinaюii decвt югrile de pвnг acum.

Remarcгm  faptul cг єi Polonia a atins nivelul maxim (cel puюin pentru urmгtorii ani) оn 1998 la toюi indicatorii: ponderile angajгrii, vвnzгrilor єi exporturilor datorate ISD din totalul югrii s-au dublat оntre 1996 єi 1998 fгra ca apoi  sг  aibг creєteri semnificative.

Slovenia  - юara cu cel  mai redus  nivel  dintre cele cinci  a  rгmas оn urma celorlalte оn perioada 1996-1998 (cвnd celгlalte au crescut foarte mult) deєi  ponderea ISD a crescut  constant din 1994. Slovenia  menюine оnsг  un nivel ridicat de competitivitate cu ajutorul firmelor locale.

Competitivitatea оn ECE-5 оn termenii modificгrilor

structurale  єi al relaюiei cu ISD

Cel mai important indicator  al penetrгrii ISD  pe domenii este ponderea veniturilor ISD pe ramurг din totalul ramurг. Acest  indicator este preferabil  ponderii capitalului deoarece  cuprinde  єi aspectul  cantitativ.

Ramurile cu ponderi peste medie ale vвnzгrilor realizate de firmele strгine оn totalul vвnzгrilor ramurii

Cehia	1994	1996	1998		Ramura
	.	.	94.6		tutun
	60.0	66.9	82.1		vehicole cu motor
	37.2	43.8	45.2		cauciuc єi plastic
	23.7	45.6	44.5		minerale nemetalice
	13.2	32.0	48.1		maєini electrice
	(4.8)	35.9	57.8		aparate radio єi TV
	3.3	26.5	38.3		alte produse manufact.
	12.5	22.6	31.5		industrie total
Estonia	1994	1996	1998
	.	62.5	77.5		celulozг єi hвrtie
	.	78.4	70.5		textile
	.	53.5	61.0		mineral nemetalice
	.	43.5	45.5		pielarit
	.	37.0	44.4		petrol єi chimie
	.	45.4	42.7		electric+radio+med
	.	26.6	27.2		industrie total
Ungaria	1994	1996	1998
	99.6	99.2	100		cгrbune єi petrol
	99.5	98.7	95.7		tutun
	78.4	82.7	79.9		echipam.electrice
	72.0	84.8	96.9		vehicole cu motor
	70.0	71.8	48.6		alte echipam. de transport
	61.0	79.0	82.8		aparate radio єi TV
	(53.7)	78.7	83.6		chimie
	55.4	61.4	70.0		industrie  total
Polonia	1994	1996	1998
	86.9	94.1	96.7		hârtie єi produse
	8.4	90.7	95.3		tutun
	49.9	82.5	89.9		vehicole cu motor
	52.4	66.7	81.8		aparate radio єi TV
	46.0	55.6	60.4		alte produse manufact.
	26.7	54.6	56.7		cauciuc єi plastic
	17.4	31.9	40.6		industrie total
Slovenia	1994	1996	1998
	100.0	100.0	100.0		tutun
	64.5	82.3	83.1		echipamente de transport
	42.9	35.4	48.1		hârtie
	.	40.4	42.6		aparate radio єi TV
	.	21.3	26.1		alte utilaje
	16.9	19.6	24.4		industrie total

Se remarcг  faptul  cг  diferenюele оntre ramuri оn ceea ce priveєte ponderea ISD tind sг se accentueze оn timp.

In Cehia,  industria tutunului  єi a vehiculelor cu motor este practic  controlatг de  firmele strгine (peste 80% din vвnzгri). Producюia  de aparate TV  are procent peste 50%.  Nivelul ISD este foarte scгzut оn domenii ca  alte echipamnte de transport, cгrbune єi petrol, metale de bazг єi pielгrit (sub 10% din vвnzгri).

In timp ce  majoritatea capitalului strгin  este concentrat оn cвteva ramuri sau chiar  firme de succes, majoritatea economiei cehe este caracterizatг  printr-o slabг  restructurare. Fostul  monopol al tutunului a fost vвndut  cгtre un investitor stгin care a rгmas singurul  producгtor.  In industria autovehiculelor procentul se datoreazг vвnzгrii Skoda.

In Estonia  penetrarea este considerabilг оn industria hвrtiei (77,5% din vвnzгri), textilг (70,5%) єi a materialelor  nemetalice  (61%). Aceste  ramuri asigurг  7% din totalul  industriei єi 32% din vвnzгrile  firmelor strгine. Industria estonг este оncг dominatг  de  industria alimentarг (30% din vвnzгri єi 20% din vвnzгrile ISD) care оnsг  se reduce  treptat оn timp  ce ponderea textilelor єi  a prelucrгrii lemnului creєte (firmele  autohtone fiind mai active оn domeniul textil  iar cele textile  în prelucrarea lemnului.

Оn Ungaria  majoritatea ramurilor au investiюii strгine  cu peste 50% din vвnzгrile  totale  ceea ce aratг  gradul de restructurare al acestei economii. Cel mai scгzut procent  оl are industria  mobilei (33%). Industria uєoarг єi cea  a  prelucrгrii metalelor  fiind  în declin atвt la nivelul Ungariei cвt єi  la nivel  internaюional sunt evitate de cгtre investitori. Distribuюia vвnzarilor industriei pe ramuri aratг o concentrare a vвnzгrilor оn industria alimentarг (19,1% din  total vвnzгri, respectiv 15,2% din vвnzгrile  ISD)  єi cea a vehiculelor cu motor  (13,4% din totalul industriei єi 18,5% din totalul industriei єi este оn scгdere de pondere,  industria vehiculelor cu motor este una dintre cвєtigгtoarele ajustгrilor structurale. Acest fapt demonstreazг оncг odatг cг  raportul dintre ponderea ramurii оn total єi ponderea ISD pe ramurг оn total  este un indicator relevant pentru viitorul acelei ramuri .

Capitolul 2. Evaluarea costurilor si beneficiilor prin metode cantitative

Ne-am obiєnuit sг gвndim la procesul de integrare a Romвniei оn Uniunea Europeanг (оn general, la procesul de lгrgire a Uniunii Europene) ca la un proces istoric cu efecte net pozitive pe termen mediu-lung pentru SCEE (inclusiv юara noastrг). Problema este cг ciclurile elctorale sunt mult mai scurte decвt acest orizont temporal, cг decidenюii politici sunt direcюi interesaюi de evoluюiile cuprinse оn aceste cicluri electorale, єi cг, оn primii ani, beneficiile nu par a compensa integral costurile, nici pentru statele membri UE, dar nici pentru югrile candidate. Avem de a face cu un proces complex, care nu se limiteazг la sfera economicului, sau socialului, ci are rгdгcini adвnci оn mentalitatea individului єi a societгюii, viteza de schimbare a acesteia fiind mult mai micг decвt cea de variaюie a structurilor economice sau a celor politice. Costurile din timpul pre-aderгrii sunt generate de un ansamblu de mгsuri “dure” de adaptare la norme sau standarde care au fost proiectate pentru state caracterizate de economii solide, stabile, convergente la un numitor comun european, care sunt situate la un palier superior de nivel de trai оn raport cu SCEE. Pentru multe din SCEE, юelul principal sau obiectivele majore ale dezvoltгrii socio-economice s-au conturat recent, prin strategii construite оn ultimii ani (оn cazul Romвniei, abia оn anul 2000), ceea ce a determinat prezenюa unei incertitudini globale privind direcюia de orientare a mгsurilor de politici economice єi sociale. Modalitгюile de abordare оn evaluarea sau monitorizarea unor asemenea strategii nu au existat sau nu au fost justificate anterior construcюiei strategiilor sau scenariilor de dezvoltare. Оn plus, decidenюii politici nu au fost interesaюi оn a oferi estimгri cantitative ale efectelor acюiunilor lor, оntr-o perioadг generalг de recesiune, suprapusг peste perioada inerentг de erori de guvernare specifice оnceputului de miєcare оntr-un sistem de referinюг nou (economia concurenюialг).

Ca urmare, metodele cantitative de evaluare a C/B оn procesul de pre-integrare au fost marginalizate оn SCEE, la оnceputul tranziюiei, acest fapt fiind catalizat єi de relativa imaturitate a stadiului dezvoltгrii cercetгrilor оn domeniu (a lipsei de experienюг, atвt din partea cercetгtorilor din regiunea SCEE, cвt єi din partea specialiєtilor reprezentanюi ai economiilor “de piaюг” dezvoltate). Problemele legate de lгrgirea spre Est a UE sunt situate la marginea “tгioasг” a dezbaterii politico-economice, atвt pentru decidenюii din UE, pentru care cвєtigul pe termen lung economic nu cвntгreєte foarte mult оn condiюiile unui peisaj pe termen scurt relativ plгcut, cвt єi pentru decidenюii din Est, unde naюionalismul єi vechile mentalitгюi sunt argumente electorale prea puternice prin comparaюie cu estimata creєtere economicг durabilг (destul de greu de explicat unui electorat оncг needucat din punct de vedere al economiei concurenюiale).

Aceasta este poate єi explicaюia diferenюei dintre numгrul de studii care se referг la efectele intra-UE ale lгrgirii sau care evalueazг doar costurile pentru Uniunea Europeanг ale procesului єi numгrul de studii care estimeazг costuri sau beneficii оn SCEE, оn perioada de pre-aderare. Pвnг оn prezent, existг mult mai multe lucrгri sau analize ale C/B procesului de lгrgire a UE cгtre Est realizate prin optica rezidenюilor din Uniunea Europeanг, ceea ce face sг putem vorbi despre un tendenюionism evident єi deloc benefic оn acest domeniu de cercetare.

Cele mai puюine lucrгri sunt cele care abordeazг costurile єi beneficiile economice ale aderгrii celor mai puюin dezvoltate SCEE. Este posibil ca una dintre cauzele majore sг fie оn voinюa politicг fermг оn favoarea aderгrii privitг ca posibilitate de a ieєi din sгrгcie, precum єi оn dorinюa populaюiei tinere de a copia modul de viaюг vest-european indiferent de costurile mari iniюiale. Aceastг ipotezг pare a fi infirmatг de evoluюiile recente din viaюa politicг a acestor state, iar ultimele alegeri din Romвnia demonstreazг faptul cг tocmai tineretul nu se lasг impresionat de mirajul viitoarei fericiri оn absenюa unui trai bun pe moment.

Chiar dacг opюiunea finalг a fost luatг єi va rгmвne definitivг, calculul sau estimarea C/B este necesarг pentru a putea face corecюiile necesare оn politicile adoptate оn cazul unor perturbaюii apгrute оn sistem pe parcursul procesului, sau pentru a putea compara diferite rezultate sau indicatori de eficienюг оn scopul prognozгrii unui orizont temporal pentru convergenюa la nivelul mediu european.

Studiile cantitative efectuate pвnг оn prezent au o anumitг carenюг: nu ridicг problema integrгrii din punctul de vedere al momentului (anul integrгrii este ales, de obicei, artificial, ca un moment comun de iniюiere a anumitor procese) cвnd va avea loc єi nici modalitatea оn care se va realiza acest pas (cu ce tip de derogгri єi cвt de multe?!). Оn plus, se ridicг оntotdeauna semnul de оntrebare asupra oportunitгюii cheltuirii de energie єi resurse financiare pentru aceste analize cantitative, atвta vreme ce decizia aderгrii a fost oricum luatг. Rгspunsul este fгrг echivoc: din punctul de vedere al populaюiei din SCEE candidate, este deosebit de util pentru decidenюii care оi reprezintг оn negocierile de pre-aderare sau aderare sг joace cu cгrюile la vedere sau sг deюinг ei supremaюia informaюionalг. Creєterea puterii de negociere a SCEE оn procesul de integrare la UE constг оn primul rвnd оn flexibilitate (puterea de adaptabilitate la diverse perturbaюii externe sau interne) єi оn cunoaєterea exactг a regulilor de joc єi a datelor reale.

2.1. Metodologii de abordare cantitativг a estimгrii C/B

Оn procesul de pre-aderare, existг numeroase semnale care se dau din interiorul sau exteriorul sistemului economic naюional, precum єi distorsiuni/perturbaюii care apar odatг cu desele оncercгri de reformг оn diferite direcюii sau sectoare ale vieюii social-economice. Toate aceste semnale sau efecte perturbante trebuie transformate оn reacюii de politicг economico-socialг la оndemвna decidenюilor politici. Pentru a permite o astfel de abordare flexibilг, trebuie utilizate instrumente cantitative care sг permitг studierea la nivelul оntregului sistem economic-social, la nivel regional sau la nivel dezagregat sectorial, dupг оmprejurare sau dupг factorul perturbator. Numai modelele cantitative ale оntregului sistem socio-economic permit investigarea de maniera descrisг mai sus! Оn construcюia, dezbaterea sau adaptarea modelelor la analizele sau sintezele dorite, trebuie avut оn vedere posibilitatea ca aceste modele sг rгspundг la urmгtoarele categorii de probleme:

¨      Simularea pe baza efectelor dinamice preconizate;

¨      Abordarea pe bazг de scenarii alternative sau multiple (deviaюii de la un scenariu de bazг, provenit din calibrarea modelului оn viitor pe baza datelor sau performanюelor trecute disponibile);

¨      Senzitivitatea parametrilor de ieєire (variabile de interes, politice) la variaюiile mici ale parametrilor de intrare оn sistemul socio-economic.

Оnainte de a trece la descrierea efectivг a diferitelor tipuri de modele economice care pot fi utilizate оn studierea problematicii evaluгrii C/B оn cazul pre-aderгrii, mai menюionгm faptul cг orice astfel de instrument matematico-economic (cantitativ) trebuie sг fie capabil sг diferenюieze оntre sfera macro-economicului єi cea a micro-economicului, luвndu-le simultan оn consideraюie. La nivel micro, perturbaюiile pot apare (variabile exogene sau impuse politic) оn sfera sistemului bancar-financiar, a comportamentului managerial, pot fi modificгri instituюionale (legislaюia sistemului fiscal, standardele, proceduri administrative) sau decizii intra-sectoriale de intervenюionism (subvenюii, facilitгюi, etc.). La nivel macro, surse mari de instabilitate sunt aduse оn sistem de inflaюie, de ratele dobвnzilor, de politica cursului de schimb sau de politicile care afecteazг direct creєterea economicг (factorii de influenюг, de intrare, ai funcюiei de producюie).

Atunci cвnd se doreєte modelarea unui proces de integrare оn (lгrgire a) UE, trebuie luate оn consideraюie cвteva premise sine-qua-non:

¨      Lгrgirea UE nu este un joc cu sumг nulг (ipotezг confirmatг de rezultatele simulгrilor din modelele de economie mondialг, оn care factorul comerю exterior conduce la creєterea globalг a participanюilor). Acest lucru permite ca toate entitгюile implicate sг poatг fi cвєtigгtoare оn final, dacг se respectг anumite condiюii sau ipoteze de joc (strategia “win-win”). Cu atвt mai mult, existenюa modelului permite evidenюierea eventualelor condiюii/ipoteze benefice.

¨      Distribuюia beneficiilor sau a costurilor este foarte volatilг єi inegalг оntre parteneri, depinzвnd de cadrul presupus оn ipotezele scenariilor, deci de setul de mгsuri de politici economice-sociale conceput de fiecare partener al procesului de lгrgire, dar єi de posibilitatea de a оnfгptui acюiunile respective.

¨      Efectul final asupra nivelului de trai este vizibil doar pe termen lung. Definirea orizontului temporal (termen mediu, lung, etc.) rгmвne o problemг pentru dezbateri.

¨      Transferurile de factori de producюie sunt arareori luate оn calcul, оn pofida importanюei acestora (оn special forюa de muncг, suportul informaюional al inovaюiei sau investiюiile strгine directe).

¨      Orice derogare acceptatг (negociatг) de parteneri este foarte greu sг fie modelatг sau inclusг ca factor exogen оn sistem. De cele mai multe ori, cei care construiesc modelele nu sunt avizaюi de posibilitatea includerii respectivelor derogгri оn viitor, sau decidenюii unei pгrюi se lasг surprinєi de propunerile celeilalte pгrюi.

Cele mai frecvent utilizate modele în estimarea C/B sunt:

2.1.1. Modele de echilibru general (“Computable General Equilibrium Models – CGEM”)

Acest gen de modele, deєi abordeazг оntreaga economie, pot fi incluse оn categoria modelelor sectoriale. Оn cazul SCEE, ele au avantajul cг se aseamгnг cu modelele de optimizare bazate pe programare liniarг єi balanюa legгturilor dintre ramuri, utilizate оn perioada societгюii centraliste-comuniste оn aceste югri, ceea ce face ca sг existe specialiєti care pot asimila uєor utilizarea unor instrumente de lucru/analizг de acest fel.

Unul dintre avantajele majore ale modelelor CGE este posibilitatea de a modela sau analiza legгturile dintre sectoare, directe sau indirecte, prin intermediul cauzal al consumurilor intermediare de input-uri (fie acestea factori de producюie, bunuri, servicii, etc.). Un dezavantaj major este cг ele dezagregг activitatea economicг dupг sectoare, dar nu sunt capabile sг ofere informaюii asupra distribuюiei sau re-distribuюiei veniturilor оn societate dupг grupuri de populaюie.

Din punct de vedere teoretic, un model de echilibru general оncearcг sг оndeplineascг urmгtoarele criterii: nivelul preюurilor este liber sг varieze independent pentru fiecare sector, toюi agenюii economici sunt presupuєi a avea un comportament raюional, existг o mobilitate perfectг a factorilor de producюie оntre sectoarele economice. Оn cazul modelelor CGE pentru SCEE, de multe ori s-au adus modificгri оn aceste ipoteze datorate mobilitгюii limitate a factorilor, intervenюionismului statal оn fixarea anumitor preюuri, etc.

Cea mai bogatг experienюa оn domeniul CGEM, оn SCEE, o deюin Slovenia, Polonia, Ungaria єi Romвnia; de altfel, pentru Ungaria єi Romвnia existг modele echivalente, construite оn colaborare. Cu toate acestea, modelele de tipul CGE nu au fost des utilizate оn decizia politicг din respectivele югri.

Cele mai clare avantaje pe care le oferг utilizatorilor, analiєtilor sau decidenюilor un model de echilibru general folosit la estimarea costurilor/beneficiilor pre-aderгrii sunt urmгtoarele:

1.      Cele mai recente CGEM permit modelarea separatг, la nivel sectorial, a unor fenomene distincte din punct de vedere al comportamentului economic, cum ar fi: concurenюa sau oligopolismul, economiile de scarг, concentrarea capitalului.

2.      Interacюiunile dintre sectoare pot fi puse оn evidenюг.

3.      Dezavantajul iniюial al modelгrii de tip static poate fi surmontat prin utilizarea unui efect cvasi-dinamic, obюinut prin aplicarea unor scenarii multiple la fiecare pas de prognozг/simulare, prin deviere de la scenariul de bazг.

4.      CGEM incorporeazг mecanisme micro-economice єi factori instituюionali оntr-un cadru general macroeconomic consistent, ceea ce permite analiza modificгrilor structurale.

Dezavantajele modelelor de echilibru general sunt, оn general, urmгtoarele:

1.      Tabelele intrare-ieєire (input-output) utilizate la construcюia matricii de contabilitate socialг care stг la baza modelelor nu sunt оntotdeauna disponibile cu datele cele mai recente. Оn multe югri, ele se calculeazг la intervale de cвюiva ani, introducвnd discontinuitгюi оn seriile de date. Ca urmare, toate relaюiile (neidentitгюi) calculate prin proceduri de calibrare se referг la perioade de timp din trecut, caracterizвnd starea sistemului economico-social dintr-o perioadг revolutг. Оn SCEE, aflate оn pline transformгri structurale, acest aspect capгtг dimensiuni mari, introducвnd un coeficient de nesiguranюг prea mare оn оncrederea care poate fi asignatг rezultatelor simulгrilor. Romвnia este unul dintre puюinele cazuri fericite, deюinвnd un sistem naюional statistic care a calculat anual tabelele I-O, оncepвnd cu anul 1989. Ultima tabelг intrгri-ieєiri dateazг din anul 1997, reflectвnd totuєi adevгrul unei economii care nu mai existг оn anul 2000.

2.      Ipotezele privind perfecta mobilitate a factorilor de producюie sunt nerealiste, cu precгdere оn SCEE aflate оncг оn proces de tranziюie. Somajul fricюional sau pe termen lung aflate оn creєtere, sunt fenomene pe care un CGEM nu le poate lua оn calcul fгrг eforturi mari de culegere a datelor.

3.      Оncremenirea оn structura trecutг reduce posibilitatea unei prognoze pe termen lung.

4.      Sistemul devine instabil dacг existг multe modificгri structurale (iar ele existг la SCEE), conducвnd la rezultate cu credibilitate redusг оn simulгri sau prognoze.

2.1.2. Modelele macro-econometrice

Modelele macroeconometrice abordeazг economia la nivel macro. Gradul de dezagregare sectorialг este redus, de cele mai multe ori, ca єi numгrul primar de ecuaюii-identitгюi, deoarece deducerea lor (calcularea coeficienюilor) depinde de disponibilitatea unor serii de timp lungi pentru fiecare variabilг a modelului luatг оn consideraюie. Ele permit compararea mai multor economii naюionale, ceea ce face posibilг utilizarea lor оn modelarea ansamblului UE- SCEE оn vederea analizei procesului de lгrgire, a determinгrii cantitative a beneficiilor sau pierderilor pentru fiecare parte implicatг оn proces. Un exemplu de utilizare a unor modele macroeconometrice multiple (pentru mai multe югri) este modelul LINK al economiei mondiale, destinat calculгrii matricei comerюului internaюional єi efectelor diferitelor politici sau variaюii de cerere la nivel internaюional.

Dintre SCEE cu experienюг de modelare macro-econometricг pot fi enumerate Polonia, Slovacia, Romвnia, Croaюia, mai puюin Bulgaria. Din pгcate, multe dintre aceste modele nu sunt “ortodoxe” conform normelor de modelare din literatura vesticг, penetrarea unor inovaюii fiind foarte dificilг оntr-o lume dominatг de teoreticieni sau de statisticieni ai economiei stabile de piaюг. Modelele construite оn ultimii ani оncearcг sг modeleze fenomene tranziюionale cu serii scurte de date, ceea ce le face vunerabile la atacurile “clasicilor-tradiюionaliєti”. Pe de altг parte, modelele standard (construite teoretic pentru a adresa anumite fenomene macroeconomice, destinate a fi suprapuse pe orice tip de economie naюionalг), din categoria celor generate оn sistemul OECD (INTERLINK), Banca Mondialг (RMSM), Uniunea Europeanг (HERMES, HERMIN) se lovesc de multe ori de lipsa de specificitate naюionalг, care genereazг erori mari оn prognozele efectuate chiar pe termen foarte scurt.

Avantajele în utilizarea modelelor macro-econometrice constau în:

1.      Posibilitatea de a evidenюia evoluюia dinamicг a principalilor indicatori macro-economici (PIB, componentele sale, inflaюie, alte preюuri, ocuparea forюei de muncг, etc.)

2.      Posibilitatea de a studia dezechilibrele pe pieюele de factori sau de produse.

3.      Posibilitatea de a simula, prognoza, compara în mod dinamic, pe orice orizont temporal.

Dezavantajele constau оn urmгtoarele aspecte:

1.      Din cauza constrвngerilor generate de disponibilitatea datelor, sunt prea generale, nepermiювnd dezagregгri sectoriale multiple.

2.      Pe termen lung, datoritг cumulгrii erorilor de prognozг la variabilele endogene, pot conduce la rezultate total incorecte, care altereazг credibilitatea оntregului exerciюiu de modelare.

3.      Modelele nu pot lua оn calcul diferenюiat dupг sectoare economice perturbaюiile care intervin оn sistem. Оn cazul integrгrii, este evident cг efectele sunt diferenюiate sectorial, dar acest lucru nu este surprins de majoritatea modelelor macro-econometrice, introducвnd eterogenitate оn structura globalг (exemple: concurenюa acюioneazг diferenюiat оn sectoare, politicile comerciale, legislaюia privind standardele, etc.).

Faptul cг se comportг cel mai bine din punct de vedere dinamic conferг acestui tip de modele un avantaj оn raport cu celelalte metode de estimare a efectelor unui proces perturbativ, cum ar fi integrarea europeanг. Statele care deюin asemenea modele, cu atвt mai mult cele care au construite modele ‘tip” care pot adresa probleme comune SCEE, vor fi avantajate pe termen mediu de posibilitatea analizгrii eficiente єi comparative a diferitelor scenarii de pre-aderare.

2.1.3. Modele gravitaюionale

Aceste modele nu sunt referite оn mod obiєnuit оn analizele privind rapoartele de юarг, datoritг faptului cг ele sunt orientate cu precгdere cгtre explicarea fluxurilor externe (оn primul rвnd, comerюul exterior). Cu toate acestea, ele constituie o categorie metodologicг aparte, putвnd fi foarte utile оn explicarea unor efecte ale procesului de lгrgire a pieюei Uniunii Europene cгtre Est.

Modelul gravitaюional оncearcг sг explice comerюul bilateral оntre douг regiuni (de exemplu, UE єi o юarг candidatг) printr-o relaюie de tip forюг gravitaюionalг, оn care locul variabilelor care influenюeazг variabila dependentг este luat de: valoarea produsului intern brut pe locuitor, volumul total al produsului intern brut єi distanюa geograficг оntre cele douг regiuni (оntre centrele lor). PIB-urile sunt - оn realitate—un substitut pentru valorile cererii de importuri оn cele douг regiuni, adresate celeilalte regiuni, respectiv.

Modelul gravitaюional are avantajul simplicitгюii оn construcюie єi utilizare, precum єi renumele de a explica destul de bine comerюul exterior bilateral.

Principalele sale dezavantaje sunt:

1.      Focalizarea pe indicatorul comerю exterior, foarte important оn dezbaterea integraюionistг, dar insuficient pentru a explica costurile sau beneficiile оn ansamblu.

2.      Este bazat pe o lege empiricг, nu pe teoria macro- sau micro-economicг.

3.      Are un caracter static, neavвnd posibilitatea de a include scenarii alternative la cel de bazг, sau de a lua оn considerare eventuale modificгri ale politicilor economice (comerciale, de exemplu).

Existг evidenюa utilizгrii sale оn Slovacia, precum єi оncercгri timide de aplicare оn cazul Romвniei (Moagгr-Poladian, tezг de doctorat, 1998).

2.1.4. Modele sectoriale (specifice unui sector)

Modelul sectorial este adresat unui sector anumit al sistemului socio-economic, pierzвnd caracteristica de generalitate la nivel naюional, pe care o au cele trei tipuri de modele prezentate anterior. Ele pot oferi informaюii sau analize utile оn acele ramuri оn care decidenюii simt cг vor exista presiuni sau constrвngeri deosebite generate de procesul de pre-aderare. Cazul tipic care se dг ca exemplu este cel al modelelor sectorului agricol.

Cele mai frecvente domenii în care modelele parюiale (sectoriale) au fost utilizate pвnг acum оn Uniunea europeanг au fost: politicile regionale, politica agricolг comunг, politicile industriale. Pentru statele SCEE asemenea modele au fost utilizate оn Slovenia (distribuюie a veniturilor), Polonia (politica agricolг), Ungaria (politica regionalг), югrile baltice (politica оn sfera transporturilor). Existг єi оn Romвnia preocupгri (model al agriculturii (vezi Unguru), model regional (vezi Jula)), dar ele nu au fost “lansate” pe piaюa europeanг a cercetгrii, nici nu au fost utilizate оn decizia politicг internг.

Avantajele оn utilizarea modelelor sectoriale юin de disponibilitatea datelor, de posibilitatea adвncirii investigaюiei оn cadrul sectorului respectiv pвnг aproape de nivelul micro-economic, precum єi de gama largг de metode sau criterii ce pot fi analizate cu ajutorul lor.

Dezavantajele constau оn faptul cг imaginea globalг, de sistem, lipseєte din analiza efectuatг pe baza modelelor sectoriale, astfel оncвt este imposibil de calculat/evaluat costul sau beneficiul total al oricгrei acюiuni/mгsuri, care sг ia оn considerare efectele indirecte. De asemenea, lipsa corelгrilor cu alte sectoare ale economiei poate conduce la estimarea greєitг a elasticitгюilor (senzitivitгюilor), prin neluarea оn calcul a externalitгюilor.

Оn оncheierea acestei prezentгri succinte, vom spune cг - оn analiza fenomenului de integrare europeanг - au mai fost utilizate de-a lungul timpului єi alte clase de modele (modelul zonei valutare optime, modele “fuzzy”), care pot aduce fiecare contribuюii оn estimarea efectului global al costurilor sau cвєtigurilor aderгrii.

2.2. Stadiul actual al activitгюii de modelare оn Romвnia

Gradul ridicat de incertitudine єi transformarea incompletг оntr-o economie de piaюг fac dificilг pregгtirea modelelor de prognozг pentru Romвnia. Dincolo de condiюiile iniюiale care au fost comune majoritгюii югrilor europene оn tranziюie, Romвnia trebuie sг facг faюг unor probleme suplimentare generate de tendinюele negative care s-au manifestat оncepвnd din anul 1978. Calitatea capitalului uman a fost deterioratг de declinul оnregistrat de serviciile publice (educaюie, sistemul de sгnгtate) єi de lipsa totalг a fluxurilor de informaюii cu restul lumii. Capitalul fizic єi nivelul tehnologic s-au deteriorat datoritг reducerii masive a investiюiilor єi a importurilor de tehnologie.

Оn Romвnia prognozele au nevoie оn plus de un instrument de modelare pentru a fi mult mai exacte. Acesta oferг oportunitatea unei analize de sistem a comportamentului economic din юarг, luвnd оn considerare toate restricюiile impuse оmpreunг cu care se produc pe pieюe normale. Prognozele reprezintг єi un instrument de negociere pentru cei care iau decizii єi cei care elaboreazг politica economicг pe care aceєtia оєi pot baza deciziile sau dezbaterile, sau dezvolta anumite scenarii privind dezvoltarea economicг viitoare.

Modelele macroeconomice ale economiei romвneєti

Оn Romвnia nu s-au construit prea multe modele economice. Pвnг оn anul 1990 modelele au fost considerate “periculoase”, datoritг faptului cг potenюialele rezultate reieєind din diverse testгri de scenarii nu au putut lua оn consideraюie “necesitгюile” de ordin politic impuse. De aceea nu a fost construit nici un model, nici mгcar pentru alocarea centralizatг a resurselor. Din fericire, Comisia Naюionalг de Statisticг din Romвnia єi-a modificat rapid dupг 1989 metodele єi modalitгюile de raportare. Baza de date iniюialг a fost pгstratг bine, оn оntregime, fapt ce a permis modelatorilor  din Romвnia sг utilizeze datele statistice mai bine decвt majoritatea modelatorilor din alte югri оn tranziюie. Din 1992, modelarea a оnceput sг оnsoюeascг analizele economice єi existг cвteva modele naюionale globale pentru Romвnia care se pare cг funcюioneazг оn prezent:

1.      Modelul macroeconomic “Dobrescu” este primul model econometric construit conform metodologiei convenюionale.

2.      Versiunea testatг internaюional єi lгrgitг a primului model LINK pentru Romвnia.

3.      Modelul HERMIN pentru România este primul model bazat pe teoria clasicг a economiei de piaюг care se referг la mai multe sectoare economice.     

4.      Modelul CGE pentru Romвnia este un model de echilibru general pentru Romвnia care ia оn considerare 11 sectoare, acordвnd o importanюг specialг problemelor din domeniul energetic.

5.      Modelul LAM pentru România este primul model trimestrial pentru  întreaga economie.

6.      Modelul naюional modificat de Banca Mondialг, care a fost folosit de Comisia Naюionalг de Prognozг din Romвnia оn legгturг cu componentele balanюei de plгюi, datoriile externe єi fluxurile monetare internaюionale.

Modalitгюile оn care aceste modele a fost proiectate єi construite diferг. O scurtг descriere a  fiecгruia va fi prezentatг mai jos:

Modelul Dobrescu (1.) a avut iniюial drept scop explicarea comportamentului economiei romвneєti оn tranziюie. Versiunile anterioare ale modelului combinau sub-modele  bazate pe teoria lui Keynes sau pe teoria neoclasicг cu sub-modele construite pornind de la ipoteze privind comportamentul specific perioadei de tranziюie. Structura modelului este segmentatг оn єapte blocuri: producюia economiei; factorii de producюie; preюurile factorilor; indicatorii demografici єi oferta de forюг de muncг; venitul disponibil; cererea єi variabilele monetare. Au fost adoptate unele soluюii specifice modelгrii, precum:

a)     Un rol important este atribuit venitului disponibil anticipat al gospodгriilor, firmelor єi bugetului general consolidat. Volumul sгu (estimat separat prin investigaюii de tip sociologic, оn versiuni anterioare, оnsг endogenizat recent) exercitг rolul unei юinte pentru nivelul nominal al PIB оn model.

b)     Nivelul producюiei economiei are o dublг determinare: prima se bazeazг pe factorii de producюie, оn timp ce a doua include unele caracteristici semnificative ale mediului tranziюiei (оn primul rвnd, majoritatea agenюilor economici dispun de capital insuficient). Evident cг echilibrul macroeconomic оn jurul determinгrii celei din urmг.

c)      Determinarea bazatг pe factorii de producюie are, оn aceste condiюii, rolul de a identifica nivelul populaюiei ocupate care este compatibil cu producюia posibilг, dar єi cu nivelul anterior real al populaюiei ocupate.

d)     Exporturile sunt definite nu numai ca o tendinюг (evoluюie) istoricг, dar єi ca un rezultat al condiюiilor pieюei оn formare. Este utilizat un parametru de ponderare pentru a asigura echilibrul necesar оntre cele douг mгsuri ale exporturilor. 

Modelul LINK (2.) a fost dezvoltat pe baza versiunii din 1996 a modelului Dobrescu, acordвnd o importanюг sporitг fluxurilor cгtre sau dinspre restul lumii єi transformгrilor pe baza ecuaюiilor de comportament specific, care le aduc mai aproape de un model clasic al economiei de piaюг. Modelul оmparte blocul comerюului exterior оn patru categorii de mгrfuri plus serviciile (conform cerinюelor din cadrul modelului LINK al Naюiunilor Unite). Existг anumite ecuaюii pentru cererea de exporturi єi importuri, precum єi pentru preюuri, pentru fiecare categorie de mгrfuri. A fost adгugat єi un anumit bloc care se ocupг de impactul ISD asupra economiei єi cu cererile de credite ale югrii (adгugat оn tabelele de mai jos). Partea monetarг a modelului a fost redusг prin eliminarea ecuaюiilor pentru bani specifice tranziюiei, gradului de distorsiune, etc. Blocul ofertei permite ajustarea nivelului tehnologic, prin efectul de rгspuns indus de influxurile de ISD. Existг mai multe variabile ale politicii care sunt considerate exogene єi care oferг un cadru mai larg al oportunitгюilor de decizie оn оncercгrile de previzionare.

Modelul HERMIN (3.) este construit cu intenюia de a arгta o preocupare mai mare pentru evoluюia viitoare plauzibilг a economiei romвneєti decвt pentru descrierea sau analiza comportamentului sгu actual, aєa cum rezultг din оnregistrгrile de date anterioare єi recente. De aceea am ales modelul HERMIN standard, pгstrвnd оn minte modificгrile necesare care vor afecta economia Romвniei оn perioada pre-aderгrii єi care sunt urmгtoarele:

A)    Economia оn tranziюie este tot mai mult deschisг cгtre economia mondialг. Creєterea economicг din UE influenюeazг creєterea economiei naюionale, influenюeazг direct sau indirect toate sectoarele, prin intermediul comerюului єi ISD sau a investiюiilor de portofoliu, prin inflaюie єi rata dobвnzii. Modificгrile legislaюiei UE sau a politicilor fiscale/monetare sunt transferate єi югrilor candidate, оn mod dinamic, care оn final pot conduce la convergenюг.

B)    Modelul trebuie sг fie capabil sг identifice modificгrile sectoriale ale economiei romвneєti care au avut loc pe parcursul unei decade de tranziюie. Оn consecinюг, dezagregarea pe 4 sectoare este o soluюie optimг, fiind suficient de mare pentru a putea analiza separat diferite motivaюii sau comportamente din cadrul diverselor sectoare, care оnsг nu se confruntг cu lipsa datelor aflate оn legгturг cu prea multe sectoare.

C)    A fost ales un model flexibil, care sг facг faюг conflictelor existente оntre situaюia actualг din economia romвneascг єi “situaюia doritг spre care evolueazг toate economiile оn tranziюie”.

Modelul HERMIN este format din trei mari sub-blocuri: cel al ofertei, care este tratat distinct pentru fiecare din cele patru sectoare, blocul cererii єi componenta de distribuire a venitului. Existг єi o regulг a echilibrului de sistem, care limiteazг modelul la setul de ecuaюii de comportament єi identitгюi macroeconomice. Ecuaюiile de comportament au fost calculate pe baza datelor anuale, оncepвnd cu anul 1989 sau 1990. Luarea оn consideraюie a datelor dinainte de 1989 nu a fost utilг analizei datoritг prezenюei rupturilor structurale оn seriile de timp. Cu astfel de serii scurte de date a fost dificilг obюinerea unor estimгri bune ale coeficienюilor ecuaюiilor єi оn cвteva cazuri au fost impuєi anumiюi coeficienюi conform ipotezelor economice normale care rezultг din teorie.  

Luвnd оn considerare faptul cг toate югrile оn tranziюie sunt оntr-un proces de transformare оn noi tipuri de economii de piaюг, a fost ales mecanismul Keynesian pentru descrierea funcюionгrii de bazг a echilibrului cerere-producюie al tuturor sectoarelor. Cu toate acestea nu trebuie sг se uite faptul cг оn Romвnia are loc transformarea unei economii planificate єi оn consecinюг producюia nu este оntotdeauna єi оn оntregime determinatг de cerere. Mгrirea preюurilor de cost pentru stabilirea preюului de vвnzare este оncг utilizatг frecvent оn toate sectoarele, datoritг prezenюei monopolurilor de stat sau apariюiei celor private. De aceea, comportamentul neoclasic a fost inclus оn cadrul teoretic de modelare.

Modelul CGE (4) se bazeazг pe tabelele input-output єi matricea contabilitгюii sociale pentru perioada 1989-1995 єi are drept punct de pornire clasa de modele GEM-3, proiectate iniюial pentru a putea analiza problemele referitoare la energie din cadrul Uniunii Europene. Acest model acordг o importanюг foarte mare sectoarelor energetice (din cele 11 sectoare, 4 sunt producгtoare de energie, оn timp ce industriile prelucrгtoare sunt divizate оn sectoare care folosesc intensiv energia єi sectoare care nu folosesc intensiv energia). Din nefericire, acest model nu a fost folosit оncг оn mod sistematic pentru previzionare dinamicг, de aceea nu putem raporta rezultate ale simulгrilor de vreme ce acestea nu sunt оncг oficial disponibile.

Modelul (LAM) este un model macroeconomic empiric destinat previzionгrii pe termen scurt єi analizei de simulare pe termen mediu sau lung a perspectivelor de dezvoltare economicг pentru economiile оn tranziюie. Principalele variabile ale acestui model trimestrial sunt: preюurile cu amгnuntul, salariile, nivelul populaюiei ocupate єi rata єomajului, cererea de bani, producюia industrialг оn sectorul de stat єi cel privat, componentele comerюului exterior єi PIB. De aceea dimensiunea modelului nu este prea mare.

Modelul LAM se concentreazг asupra a  douг relaюii pe termen lung.: IPC-bani-sector real єi funcюia de producюie–factori externi. Оn estimarea econometricг ale acestor ecuaюii a fost utilizatг pentru parametrii o ipotezг pe termen lung funcюie de timp. Ecuaюiile pe termen scurt includ mecanisme de corecюie a erorilor єi pentru rezolvarea expectaюiilor raюionale оn cadrul modelului s-a aplicat metoda “estimгrii оntвmplгtoare stohastice repetitive”.

Instrumentul oficial (guvernamental) de prognozг. Dupг zece ani de tranziюie nu s-a publicat oficial un model utilizat de guvernul Romвniei. Publicaюiile oficiale ale Comisiei Naюionale de Prognozг oferг numai date, cifre єi aprecieri bazate оn principal pe analize de tendinюe sau uneori pe modele standard actualizate precum modelele balanюei de plгюi ale Bгncii Mondiale (6). Pвnг оn anul 2000 nu a existat dorinюa de cooperare pe baze oficiale оntre oficiali din guvern єi oameni din mediul academic, datoritг (probabil) consideraюiilor din cadrul administraюiei de obюinere de venituri.

Principalele ipoteze ale modelelor

Оn anul 1994 a fost publicatг prima prognozг privind economia Romвniei pe baza modelului Dobrescu. De atunci aceste prognoze sunt actualizate anual, combinate cu recalibrarea anualг a parametrilor modelului.

Prognoza LINK trebuie publicatг semestrial (юinвnd cont de programarea оntвlnirilor din cadrul proiectului), ceea ce оnseamnг cг destul de des sunt efectuate simulгrile єi sunt actualizate prognozele. Modelul Dobrescu oferг rezultate ale prognozei pentru un orizont de timp nu mai mare de doi sau trei ani faюг de anul curent, оn timp ce modelul LINK oferг оntotdeauna prognoze pentru  urmгtorii zece ani.

Pentru economia Romвniei оn octombrie 1997 au оnceput sг fie publicate  prognoze LAM bianuale, оn timp ce prima prognozг bazatг pe modelul HERMIN a fost publicatг оn februarie 1999, aceasta referindu-se de asemenea la urmгtorii zece ani.  Nu existг prognoze disponibile oferite de celelalte douг modele la care s-a fгcut referire.

Aєadar pot fi prezentate numai rezultatele cele mai recente ale prognozelor bazate pe modelele Dobrescu, LINK, HERMIN єi LAM. Оnainte de a prezenta rezultatele comparative оn tabelul 1 sunt prezentate ipotezele care stau la baza scenariilor de bazг pentru fiecare din aceste modele:

Оn cazul modelului Dobrescu scenariul de bazг (inerюial) se bazeazг pe ipotezele preluate din comportamentul real al economiei romвneєti din perioada 1996-1998: ciclul electoral funcюioneazг, politicг monetarг neutrг, ratг realг a dobвnzii zero (aceasta ne este neapгrat adevгrat: rata realг a dobвnzii a fost aproape zero, dar pozitivг, оn 1996, a devenit puternic negativг оn 1997 datoritг reapariюiei hiperinflaюiei, dupг care оn 1998 a fost din nou aproape de zero, dar pozitivг), curs de schimb unificat, politici de venituri оn favoarea salariaюilor, politicг fiscalг inerюialг, politicг bugetarг neutrг, finanюare mixtг a deficitului bugetar, politici pasive оn domeniul comerюului exterior, proces lent de restructurare, politicг pasivг faюг de economia subteranг, semnale ambigue cгtre investitorii strгini.

Modelul LINK se bazeazг pe urmгtoarele ipoteze:

·      Variabilele exogene legate de economia mondialг (volumul comerюului, creєterea PIB mondial, preюurile mondiale, ratele dobвnzii єi cursurile de schimb) au valori estimate de prognozele sistemului LINK pentru perioada pвnг оn 2010.

·      Scenariul pleacг de la ipoteza unui proces constant de deschidere a economiei romвneєti ceea ce оnsemnг o permanentг creєtere a ponderii serviciilor оn comerюul total cu bunuri єi servicii (aproape 34-35% оn 2010).

·      Dupг stabilizarea economiei, ratele reale ale dobвnzii vor rгmвne constante la nivelul de 1,5%.

·      Se va produce o uєoarг diminuare a taxei vamale la import conform acordurilor semnate cu OMC єi UE/CEFTA.

·      Dupг declinul оnregistrat оn anul 1998, se va produce o creєtere a fluxurilor a investiюiilor strгine directe оn 1999 єi 2000, ponderea acestora оn investiюiile totale urmвnd a se majora la circa 12-13%.

·      Pвnг оn anul 2000 se va menюine politica monetarг restrictivг. Dupг 2001 politica monetarг va fi uєor relaxatг permiювnd o ajustare a masei monetare M1 la inflaюie.

·      Noul impozit pe venituri va intra оn vigoare оn 2001, mгrind baza de impozitare єi permiювnd creєterea corespunzгtoare a cheltuielilor bugetare. Toate celelalte taxe sau rate de redistribuire a venitului vor fi menюinute la nivelul lor din anul 1998.

·      Resursele interne de energie vor creєte din nou dupг anul 2002 datoritг unei noi investiюii оn оntreprinderea de energie nuclearг.

·      Politica veniturilor va rгmвne restrictivг оn urmгtorii doi ani.

Modelul LAM urmгreєte modelul sгu obiєnuit de chestionar pentru fiecare юarг implicatг оn sistemul de previzionare initiat la Universitatea din Gdansk. Reprezentanюii fiecгrei югri sunt responsabili cu atribuirea unor valori cuprinse оntre –10 єi +10 politicilor economice, comparativ cu nivelurile din anul anterior. În plus, variabilele exogene considerate de model sunt: modificгrile populaюiei ocupate оnafara sectorului producюiei industriale, un indice al politicii guvernamentale privind privatizarea, un indice al preюurilor de import, cursul de schimb real anticipat, rata nominalг a dobвnzii anticipate, variaюia anticipatг a calitгюii stocului de capital ( modificгri оn timp sau ISD), inflaюia la nivel mondial.

Modelul HERMIN porneєte de la urmгtoarele ipoteze date pentru previzionarea de bazг pвnг оn anul 2010:

·      Creєterea anualг a producюiei mondiale va fi de 3% pe an, distribuitг egal între partenerii comerciali.

·      Inflaюia pe plan internaюional va fi de 2,5%.

·      Оn Romвnia nu vor fi modificгri ale populaюiei ocupate оn sectorul public.

·      Majoritatea nivelurilor de taxe sau a rapoartelor de redistribuire a venitului nu se vor modifica оn perioada pentru se fac prognoze (pвnг оn anul 2001).

·      Pentru capturarea reapariюiei inflaюiei оn perioada 1997-1998 a fost folosit numai cursul de schimb drept canal de transmitere a inflaюiei (оn 1998 deprecierea nominalг a fost 26%, оn 1999 a fost 60%, iar оn 2000 a fost 20%). Оncepвnd cu anul 2001, se presupune cг, оn termeni nominali, cursul de schimb va rгmвne constant, inducвnd o anumitг apreciere realг. Pentru a menюine echilibrul оn cadrul sistemului de preюuri, s-a presupus cг indicele preюurilor de import va urma comportamentul cursului de schimb, majorвndu-se cu 25% оn 1998, cu 50% оn 1999 єi apoi menюinвndu-se constant.

·      A avut loc o reducere a nivelului impozitului pe venituri (impozitul pe salarii) la începutul anului 1998, ceea ce a determinat un salt pozitiv a nivelului venitului real disponibil. De aceea, nivelul ratei taxei anticipate pe venit a fost redus cu 15% pe an оn perioada 1998-1999. Оn aceeaєi perioadг rata transferurilor sociale (inclusiv pensiile) a fost majorat cu 10-20%.

·      Transferurile externe (toate categoriile din balanюa de plгюi care apar ca variabile оn model, inclusiv plгюile оn contul datoriei єi plata dobвnzilor la datorie) sunt indexate in functie de cursul de schimb (datoritг faptului cг ele trebuie exprimate оn moneda naюionalг)

Toate ipotezele menюionate mai sus nu sunt emise оn idea elaborгrii unei prognoze economice realiste, ci care se bazeazг pe un scenariu al restructurгrii оn perioada 1998-2001, urmate de o perioadг de stabilizare combinatг cu standardele UE de convergenюг. Rezultatele prognozei au fost utilizate pentru a crea scenariul de bazг datг fiind regulг de restricюionare (regula reacюiei politicii) care presupune cг datoria totalг оn termeni nominali va egala datoria anticipatг (preluatг din estimгri).

Principale concluzii ale modelelor de analizг macroeconomicг

Date fiind aceste scenarii de bazг, tabelul 1 prezintг rezultatele simulгrilor pentru anul 1998, care au fost realizate utilizвnd aceste modele, comparativ cu datele oficiale publicate de Comisia Naюionalг de Statisticг оn primгvara anului 1999. Unele comentarii ar putea fi necesare în acest moment:

·      toate modelele au subestimat declinul economic real din 1998, ceea ce оnseamnг cг efectul celui de al doilea val al reformelor din 1997 combinat cu restructurarea administrativг lentг єi cu pierderea treptatг a credibilitгюii (a guvernului faюг de consumatori єi investitori) a fost mult mai mare decвt s-a anticipat. Cea mai bunг prognozг pare sг fie cea a modelului LINK, dar aceasta ar putea fi consecinюa rulгrii scenariului la mijlocul anului. Pe ansamblu, evident cг modelele bazate pe ipoteze naюionale specifice au avut rezultate mai bune (Dobrescu єi LINK) decвt modelele mult mai generale.

·      Toate modelele tind sг indice rate ale єomajului mai mari decвt оn realitate (modelul Dobrescu a impus o constrвngere privind єomajul оn 1998, astfel cг rezultatul nu este relevant). Aceasta ar putea indica faptul cг existг posibilitatea reducerii forюei de muncг оn viitor atвta timp cвt sindicatele, оn special оn sectorul serviciilor sunt puternice єi nu doresc sг respecte regula stabilirii salariilor оn funcюie de productivitate.

·      Modelul LINK a oferit o prognozг aproape perfectг pentru cursul de schimb mediu nominal din anul 1998. De obicei prognozele pentru cursul de schimb au fost foarte bune de la оnceputul simulгrilor LINK pentru Romвnia, determinвnd considerarea modelului drept un instrument de bazг de prognozг pentru estimarea blocului de comerю exterior.

·      Оn ciuda generalitгюii sale, modelul HERMIN a reuєit sг simuleze principalele tendinюe pentru toate variabilele. Are rezultate bune оn  special оn realizarea de prognoze pentru indicatorii privind оmprumuturile publice.

Toate modelele  єi оn special cele construite conform teoriei pieюei sunt optimiste оn ceea ce priveєte viitorul pe termen mediu, comparativ cu tendinюele recente de scгdere оnregistrate оn economia Romвniei. Aceasta poate fi mai puюin consideratг drept o disfuncюionalitate a modelelor respective, dar poate fi explicatг de tranziюia оncг оn desfгєurare оn Romвnia. Al doilea val al reformelor au demarat un proces real de restructurare оn Romвnia оncepвnd cu anul 1998. Оn condiюiile unei economii deschise, a reducerii competitivitгюii de la an la an, al nereuєitei atragerii unui volum suficient de ISD pentru compensarea pierderilor de capital intern, Romвnia s-a confruntat оn perioada 1997-1999 cu acelaєi tip de recesiune cu care s-au confruntat оn prima jumгtate a actualului deceniu cele mai avansate югri оn tranziюie. Modelele nu pot captura оn оntregime toate greєelile politice sau єocurile specifice care pot afecta economia. Un exemplu perfect ar fi prognoza pentru anul 1999, care, оn orice caz, nu include efectele determinate de rгzboiul din Kosovo. 

Modelul HERMIN produce o creєtere realг a PIB pe termen mediu de 3,04% (care, оn cazul Romвniei, este foarte apropiat de PNB). Aceasta nu este prea mult diferitг de rata globalг prognozatг de creєtere, de 3%. Structura inerюialг a economiei Romвniei nu permite оncг o creєtere susюinutг determinatг din interior, оn consecinюг numai prin canale externe se poate obюine redresarea economiei.  

O imagine mult mai bunг este oferitг de prognoza LINK, aceasta presupunвnd stвrnirea interesului investitorilor strгini pentru Romвnia. Prognoza LINK anticipeazг obюinerea unor rezultate pozitive ca o consecinюг a unor politici economice mult mai consecvente adoptate оncepвnd din anul 1998 єi sub forma accelerгrii ritmului privatizгrii єi efectului multiplicator al influxurilor mai mari de ISD.  Cu un coeficient al progresului tehnologic mai mare оn cadrul funcюiei de producюie єi cu impactul ulterior al transferurilor de know-how asupra sectorului privat, o ratг realг de creєtere a PIB de 5,3% nu este deloc exageratг. Unele state europene precum Irlanda єi Polonia au оnregistrat astfel de rate ale creєterii cвюiva ani la rвnd оn acest deceniu. Pe de altг parte, prognoza LINK presupune cг restul lumii va dori sг finanюeze cererile anuale uriaєe de оmprumuturi de care are nevoie Romвnia.

Indiferent dacг creєterea volumului comerюului exterior este mare (ca оn cazul modelului LINK) sau micг (modelul HERMIN), existг o legгturг structuralг оntre ratele de creєtere a importurilor єi exporturilor. Motivele acestei legгturi sunt douг: оn primul rвnd existг o cantitate tot mai mare a valorii reexporturilor оn comerюul exterior romвnesc, iar оn al doilea rвnd elasticitatea cererii pentru importuri pare sг fie aproape de 1 (dar mai micг decвt 1 оn cazul importurilor de energie), оn timp ce оn cazul exporturilor existг o influenюг determinatг de ofertг; de aceea ambele categorii de comerю sunt legate de creєterea PIB. Aceasta este o moєtenire de la economia de comandг єi va fi nevoie de o perioadг mai mare de timp pentru ca sectoarele de export sг se adapteze pe deplin condiюiilor pieюei, cu excepюia cazului оn care influxuri masive de ISD vor permite modificгri rapide.

Chiar єi atunci cвnd situaюia contului curent pare a se оmbunгtгюi оn viitor (este cazul prognozelor realizate cu modelele LINK єi HERMIN), aceastг ameliorare este mai degrabг lentг. Toate prognozele indicг o creєtere a datoriei externe, acestea presupunвnd cг cererile de оmprumuturi vor fi satisfгcute aproape оn totalitate de restul lumii. Incapacitatea structurii actuale a economiei Romвniei de a rezolva cererile sale de оmprumuturi este bine capturatг de oricare dintre  modele. Acesta este de fapt unul dintre cele mai importante argumente pentru utilizarea acestui tip de instrument оn scopul  luгrii deciziilor.

Dupг atingerea unui punct de maxim, rata єomajului (care variazг оntre 12% єi 17% оn funcюie de modelul utilizat) s-a diminuat atingвnd un fel de nivel natural de echilibru оn jurul valorii de 9%. Aceasta corespunde evoluюiilor din cele mai avansate economii оn tranziюie.

În cazul Romвniei mai existг o lecюie principalг care trebuie оnvгюatг din experienюa de modelare. Cвnd cineva are posibilitatea punerii оmpreunг a  tuturor pieюelor cu punctele lor de echilibru (factori, mгrfuri, servicii) єi analizгrii lor ca un sistem, nevoia de coordonare a tuturor politicilor economice este foarte puternicг. Оn cazul Romвniei, etapele procesului de liberalizare nu au fost cele necesare оn mod logic. Liberalizarea comerюului exterior a avut loc оn primul rвnd, оn acest fel Romвnia deschizвndu-єi pieюele concurenюei mondiale оnaintea construirii instituюiilor corespunzгtoare necesare sau a unitгюilor de producюie capabile sг facг faюг unei asemenea concurenюe. Mai mult, au fost pгstrate barierele administrative єi multiplele restricюii de pe pieюele interne (afectвnd cel mai mult infrastructura, serviciile financiar-bancare, pieюele factorilor). Prin aceasta, guvernele de dupг 1990 au indus o tendinюг de scгdere a producюiei romвneєti (оn special оn industrie), neacordвnd nici o atenюie nevoii creєterii viitoare a competitivitгюii prin оmbunгtгюirea calitгюii factorilor. Totodatг, procesul de reformг s-a desfгєurat mai lent оn Romвnia decвt оn alte югri din Europa Centralг. Scгderea continuг a nivelului de trai a fгcut ca sprijinul intern pentru politicile de austeritate sг fie tot mai slab. Singura soluюie rapidг rгmasг pentru aceastг perioadг, care sг urmeze demarгrii privatizгrii reale a industriei єi restructurгrii sectorului serviciilor publice de stat este punerea bazei pe influxurile de ISD єi capitalul financiar extern. Pentru a beneficia de influxuri importante de ISD, Romвnia are nevoie de o strategie economicг clarг єi un program credibil pentru atragerea acestora. Aceasta este singura cale prin care se poate rupe cercul vicios creat de deficitul contului curent єi deficitul bugetar.

PERFORMANЮELE COMPARATIVE ALE MACROMODELELOR PENTRU ROMВNIA – Simulгri pentru anul 1998 bazate pe scenarii de bazг (Prognoza din primгvara anului 1998) comparativ cu datele economice reale

Indicator/Model	Valori reale	DOBRESCU	LAM	LINK	HERMIN
	1998	Prognoze pentru anul 1998
Rata de creєtere a PIB	-7,3	-3,2	0,8	-3,71	-1,9
Rata inflaюiei  - IPC (%)	59,1	63,57	82,6	79,17	36,92
Rata de creєtere a exporturilor (cst.)  - %	-3,9	-10,87	6,9	0,76	n.r.
Rata de creєtere a importurilor (cst.) - %	2,1	-4,2	14,9	2,37	n.r.
Deficitul contului curent (% din PIB)	-5,8	-6,3	n.r.	n.r.	-2,3
Deficitul bugetar (% din PIB)	-3,6	-5,4	n.r.	n.r.	-3,2
Rata єomajului (% din forюa de muncг)	9,8	9,4	10,7	12,86	10,05
Curs de schimb (creєtere nominalг)	23,82	n.r.	n.r.	23,28	n.r.
Rata salariilor reale	1,02	n.r.	-7	-1,7	19,75

 n.r.  date neraportate de cãtre autori

2.3. Efectele dinamice ale analizei costuri-beneficii оn sfera integrгrii europene

Dintre toate modelele prezentate оn subcapitolul 2.1., singura clasг care are capacitatea de abordare dinamicг a fenomenelor, оn mod intrinsec, este clasa modelelor econometrice. Acest lucru face modelele sг fie, оn general, subiectul atacurilor specialiєtilor teoreticieni care preferг metodologiile calitative. Criticile obiєnuite sunt legate de dificultatea punerii оn aplicare (calcule dificile, prelucrгri de date greoaie sau culegere de date consumatoare de timp, imposibilitatea diferenюierii calitative оntre fenomene ale tranziюiei єi cele ale integrгrii, posibilitatea interpretгrii tendenюioniste a rezultatelor simulгrii sau prognozelor).

Care sunt principalele efecte vizate оn cadrul analizelor referitoare la procesul de integrare regionalг (caz particular: Uniunea Europeanг)? Ele se pot оmpгrюi оn douг mari categorii:

-                                  Efecte de alocare (statice)

-                                  Efecte de acumulare (dinamice, de creєtere)

Efectele de alocare au atras atenюia specialiєtilor єi decidenюilor, ca єi cele de acumulare, оn procesul analizelor fгcute оn perioada maturizгrii Pieюei Unice Europene. Ele sunt legate de modificarea structuralг a fluxurilor єi output-ului intra-regiunilor conglomeratului integrat european (comerю, fluxuri financiare, producюie, venituri). Ele sunt statice оn sine, exprimвnd o variaюie a unei structuri date, dar nu pot fi exprimate decвt prin analize secvenюiale comparative, deci оntr-un cadru metodologic dinamic.

Principalele efecte de alocare care sunt generate în procesul de integrare sunt:

A.                             Оn cazul concurenюei (competiюiei) libere (perfecte)

1.      Generarea (crearea) de comerю (care exprimг modificгri pozitive оn volumul comerюului exterior, urmare a influenюei unor perturbaюii оn politicile comerciale, оn gradul de deschidere a economiilor, sau urmare a variaюiilor de competitivitate relativг, etc.).

2.      Deturnarea de comerю (care rezultг din variaюiile de preю relativ оntre produse sau оntre parteneri comrciali, exprimвnd substituюia unor pieюe cu altele оn domeniul comerюului exterior).

3.      Marje comerciale (cвєtiguri momentane, generate de decizii de impunere/abolire a unor tarife sau contingente).

A.                             Оn cazul concurenюei imperfecte

1.      Realizarea de profit absolut (profitul producгtorilor оn sectoare оn care preюul local depгєeєte costul mediu de producюie).

2.      Efectul de scarг al unei economii sau sector economic.

3.      Efectul de diversitate calitativг (creєterea numгrului de sortimente).

C. Оn cazul post-integrare (integrare deplinг - piaюг unicг realizatг)

1.                              Efectul pro-concurenюial (odatг cu creєterea mediului concurenюial, numгrul firmelor pe piaюг se micєoreazг)

Studiile recente realizate atвt оn cazul ultimelor state membre ale UE care au fost integrate, cвt єi оn cazul unor SCEE, demonstreazг cг efectele de alocare sunt mult mai slabe ca nivel de manifestare pe termen lung decвt efectele de acumulare. Acestea presupun redistribuirea resurselor de la un sector economic la altul, ceea ce produce efecte indirecte cumulate la nivelul întregului produs intern brut.

2.3.1. Alegerea scenariilor in modelarea procesului de pre-aderare

Оn cadrul metodologiei de evaluare cantitativг a costurilor/beneficiilor integrгrii bazatг pe utilizarea modelelor matematico-economice, prima etapг efectivг de analizг post-construcюie este delimitarea clarг a scenariilor, оn primul rвnd a scenariului de bazг. Etapa este strict necesarг, deoarece ea defineєte punctul de plecare оn evaluare, оn comparaюie. Оn acest fel, este posibil sг se rгspundг la оntrebarea: care ar fi fost diferenюele оntre cazul aderгrii єi al neaderгrii? De altfel, noюiunile de costuri sau de beneficii se pot defini doar relativ, prin comparaюie cu situaюia alternativг. Alegerea scenariului de bazг nu presupune neapгrat alternativa neaderгrii, ci construcюia unui cadru de politici economico-sociale pe termen mediu-lung care sг fie cвt mai aproape de estimгrile experюilor, de dorinюele/angajamentele politicienilor, de programele guvernanюilor єi de standardele dinamice ale Uniunii Europene. Оn general, este bine ca acest scenariu de bazг sг fie fezabil pentru toate SCEE candidate, pentru a uєura posibilitatea comparгrii оntre югri a efectelor aceloraєi procese intermediare.

Este evident cг o importanюг deosebitг o va avea, оn cadrul oricгrui scenariu, alegerea orizontului de timp necesar procesului de pre-aderare, altfel exprimat, alegerea momentului integrгrii. Chiar dacг оn decizia asupra momentului restricюiile economice au un cuvвnt esenюial, оn final, eroarea poate fi foarte mare din motive pur politice (deoarece momentul efectiv al integrгrii va fi validat politic dupг ce criteriile economice vor fi majoritar оndeplinite).

Pentru toate statele candidate este recomandabil ca scenariul de bazг sг fie ales оn conformitate cu programul єi calendarul procesului de integrare negociat cu UE de юara respectivг, adoptвnd mгsuri cuprinse оn strategiile de dezvoltare pe termen mediu-lung.

Pentru selectarea altor scenarii de integrare sau a scenariului alternativ de neaderare, se vor imagina variaюii ale variabilelor de politicг economicг, ale indicatorilor de relaюii externe bilaterale (cu UE), ale alocгrii primare a resurselor naюionale, astfel оncвt sг fie posibil sг se facг o analizг a senzitivitгюii mгrimilor (variabilelor) de ieєire din sistem, cele care sunt analizate pentru a verifica pierderile sau cвєtigurile. Оn acest fel, se va putea face o analizг C/B a neaderгrii, єi separat analize C/B ale adoptгrii sau neadoptгrii anumitor mгsuri оn timpul procesului de pre-aderare.

2.3.2. Analiza de senzitivitate (reactia  sistemului socio-economic)

Cea mai spectaculoasг, єi оn acelaєi timp utilг, parte a exerciюiului de modelare constг оn evidenюierea rezultatelor comparative оntre diferitele scenarii. Scenariile se disting prin variaюii relativ mici ale mгrimilor de intrare оn sistem (mгrimi exogene sistemului, care se impun fie prin decizii politice, fie prin estimгri de tendinюг ale unor fenomene externe care pot influenюa economia naюionalг). Analizele comparative vizeazг variabilele de ieєire ale sistemului, acelea care cuantificг indicatorii de “integrare” (indicatori de convergenюг a nivelului de trai, a ritmurilor de creєtere, al nivelului preюurilor єi al structurii preюurilor relative, a structurilor sectoriale, comerciale, etc.).

Analiza de senzitivitate pleacг de la alocarea unor valori pre-fixate setului de variabile exogene (inclusiv оn viitor, pe perioada orizontului de timp pentru care se construieєte prognoza) єi valorilor iniюiale ale variabilelor endogene ale sistemului economico-social, оn cazul scenariului de bazг. Pe baza acestor valori, se ruleazг modelul єi rezultг o soluюie de bazг, care va constitui vectorul de valori de ieєire necesar viitoarelor comparaюii. Etapa a doua constг оn variaюia cu anumite procente a unor mгrimi de intrare faюг de setul de bazг, acюiune urmatг de rularea modelului cu noile input-uri. Soluюia acestui model se comparг cu cea de bazг, observвndu-se reacюia diferitelor variabile de ieєire la variaюiile controlate a variabilelor de intrare pentru care se analizeazг senzitivitatea.

Metoda este deosebit de importantг, deoarece permite calculul costurilor, respectiv beneficiilor, comparative (de la un scenariu la altul) generate de modificгri оn setul de variabile de control (politici economico-sociale), altfel spus efectul acestora asupra indicatorilor de integrare.

2.4. Concluzii privind metodele cantitative

Оn acest capitol, am analizat o clasг majorг de instrumente care permit abordarea cantitativг a problemei costurilor sau beneficiilor procesului de pre-aderare – modelele matematico-economice. Am reliefat utilitatea mai multor tipuri de modele єi condiюiile оn care utilizarea lor dг rezultate mai bune sau permite analize mai detaliate. Am arгtat, de asemenea, cг modelele econometrice sunt cele care faciliteazг abordarea dinamicг necesarг demersului integrгrii.

Vom insista asupra unor aspecte legate de procesul de integrare care sunt trecute cu vederea de multe ori. Ele sunt sintetizate în continuare:

1.      Adoptarea aquis-ului communautaire єi a politicilor standard presupune anumite schimbгri certe ale cadrului instituюional, precum єi exacerbarea unor fluxuri bilaterale de resurse оntre юara candidatг єi UE. Problema absorpюiei fondurilor (structurale) devine o chestiune-cheie. Existг cazuri оn care fluxurile financiare pot suplimenta doar consumul оnюara recipientг, fгrг a avea efecte clare asupra creєterii de productivitate sau competitivitate. Modelele trebuie sг fie capabile sг integreze anumite aspecte calitative, precum gradul de concurenюг оn diferite sectoare, stadiul privatizгrii, etc.

2.      Integrarea treptatг a югrilor candidate schimbг imaginea globalг a Uniunii Europene, astfel оncвt exogenele care modeleazг dinamica UE suferг modificгri de tendinюг faюг de scenariul de bazг iniюial.

3.      Creєterea concurenюei оn statele candidate produce perturbaюii оn sfera producгtorilor interni din aceste югri, precum єi pe pieюele de factori de producюie.

4.      Costurile pre-aderгrii pot include urmгtoarele fenomene: creєterea єomajului, scгderea interesului public naюional pentru integrare, pierderea poziюiei pe piaюг a producгtorilor interni cu reacюie negativг de tip “lobby” politic, scгderea autonomiei procesului de luare a deciziilor, pierderea identitгюii culturale naюionale, necesitatea de a participa la bugetul UE.

Nu existг un indicator unic al eficienюei procesului de pre-aderare. Majoritatea pгrerilor оnclinг spre alegerea unui indicator de creєtere economicг exprimat pe locuitor, ceea ce aduce оn dezbatere – din nou – utilitatea modelelor cantitative. Оn analiza comparativг a diferitelor scenarii, problemele fierbinюi de naturг metodologicг rгmвn urmгtoarele:

1.      Care sunt diferenюele оntre cazul aderгrii faюг de cel al neaderгrii?

2.      Оn timp, standardele UE se modificг, deci convergenюa trebuie mгsuratг оn raport cu юinte miєcгtoare.

3.      Existг posibilitatea alegerii momentului integrгrii mai aproape de prezent sau mai depгrtat оn viitor, ceea ce necesitг abordгri de modelare distincte (fenomen gradual sau fenomen accelerat).

Ca o concluzie finalг, putem arгta cг cele mai bune rezultate оn simulare sau prognozг se vor obюine dacг se vor combina mai multe modele, mai multe metode cantitative de estimare/evaluare C/B, care vor fi adгugate acelor recomandгri sau concluzii provenite din utilizarea metodelor de analizг calitativг.

Capitolul 3. Evaluarea costurilor si beneficiilor prin metode calitative

 

Lгrgirea UE cгtre Est este una din cele mai mari provocгri din istoria integrгrii europene. Оn momentul apariюiei acestui proiect, оn 1996, literatura de specialitate se refera abundent оn special la costurile acestei lгrgiri, dar єi la avantajele єi eventualele schimbгri organizaюionale necesare.

Mult mai puюinг atenюie a fost оnsг acordatг avantajelor єi dezavantajelor pe care le vor putea obюine югrile candidate. Desigur, guvernele югrilor candidate erau (єi sunt) nerabdгtoare sг adere, implicaюiile economice fiind destul de rar discutate. Fгrг оndoialг, beneficiile vor fi uriaєe odatг ce aceste югri se vor bucura de un acces complet liber la piaюa europeanг єi vor deveni benediciarele schemelor de redistribuire din UE оn schimb costurile asociate cu ascensiunea sunt єi ele uriaєe.

Accesiunea cere un proces de ajustare la normele єi strategiile acceptate оn юarile cu un nivel al dezvoltгrii mult mai оnalt, єi asta оn toate sectoarele de activitate, ceea ce poate fi exterem de costisitor.

Lгsвnd la oparte cifrele єi concentrвndu-ne asupra unor consideraюii calitative remarcгm existenюa a patru tipuri de costuri єi beneficii legate de lгrgirea cu UE cгtre Est:

1.  Costuri єi beneficii bugetare care se referг la transferuri de fonduri оntre bugetul UE єi bugetele югrilor candidate оn baza  mгsuri de politicг nedescrгtoare оn timp єi transparente luate la nivelul UE. Principalele destinaюii ale sumelor vor fi cel mai probabil:

a) investiюiile publice, b) cheltuielile guvernamentale cu bunuri єi servicii, c) veniturile fermierilor. Efectele lor vor varia оn funcюie de nivelul multiplicatorului investiюilor din fiecare юarг. Este de presupus cг beneficiile bugetare sг aibг cel mai important impact imediat dupг aderare.

2.  Cвєtigurile economice(indirecte) au оn vedere efectele de “alocare” єi de “acumulare”.1 Aceste efecte legate de ridicarea barierilor оn cale comerюului (atвt cu bunuri єi servicii, cвt єi cu factori de producюie) sunt foarte diferite .”Alocarea” exprimг modul оn care integrarea aduce eficienюг economicг prin realocarea resurselor оn cadrul unei pieюe libere capabile sг asigure o repartizare mai bunг decвt cea deturnatг prin barierele comerciale. “Acumularea” reflectг sporirea stocului de capital sub impactul lгrgirii pieюelor de desfacere. Acest din urmг fenomen este considerat a avea un efect mai puternic decвt primul asupra nivelului venitului naюional.

3.  Costurile ajustгrii structurale  apar atвt la nivelul firmelor cвt єi al sistemelor de relaюii оntre firme єi al instituюiilor existente. Aceste costuri sunt necesar a fi suportate оntr-o perioadг scurtг de timp ceea ce va afecta tгrile aderante.

4.  Beneficiile politice - deєi mai puюin tangibile (comparativ cu celelalte) - sunt foarte importante. Printre acestea se afla: securitatea internaюionalг, stabilitatea internг, susюinerea democraюii, avantaje geostrategice. Aceste avantaje sunt legate direct de activitatea faюг de investitori, ele contribuind la reducerea considerabilг a riscului de юarг.

Dintre efectele aderгrii cele bugetare reprezintг un joc cu sumг nulг: cineva dг єi altcineva primeєte; celelalte efecte sunt оnsг оn afara unui simplu transfer. Aceastг distincюie are implicaюii majore asupra modului оn care vor fi luate la nivel politic deciziile privind sumele implicate.

Iatг оn continuare expuse  mai pe larg principalele costuri єi domeniile lor principale de impact.

Sursa costului sau a cвєtigului	Tip de impact	Orizontul de timp	Implicaюii imediate asupra
Fonduri structurale	bugetar	termen scurt	cheltuielilor guvernamentale
Politica agricolг comunг	bugetar	termen scurt	veniturile fermierilor
Acces la alte politicii comune	ajustare	termen lung	sistemului legal
Miєcarea liberг a bunurilor serviciilor forюei de muncг, єi a capitalului	economic	termen lung	profit (venit) investiюii
Aplicarea acquis-ului comunitar	ajustare	termen mediu	sistemului legal
Acces la UE în general	politic	termen lung	credibilitate
Armonizarea standardelor	politic	termen lung	sistemului legal
Aderare la Uniunea Monetarг	economic	termen lung	productivitate

Nivelul mediu aєteptat al susюinerii politicii agricole din югrile candidate se bazeazг pe consideraюia cг efecte nete pozitive nu sunt realizabile оntr-o perioadг mai scurtг de cinci ani. Sumele vor fi obюinute din  direcюia югrilor membre cвt єi de la consumatori (prin integrarea оn nivelurile  minime de preю prevгzute оn UE) єi de la buget.

Este clar cг efectele economice totale nete vor fi pozitive, оnsг nu este sigur modul оn care vor fi ele repartizate: югrile aderante vor avea acces la piaюa UE оnsг pe de altг parte slaba lor competitivitate va putea duce chiar la pierderea pieюei interne. Este adevгrat totuєi cг оn condiюiile accesului cгtre UE investiюiile strгine vor creєte  оn zonг.

In cadrul procesului de ajustare un impact considerabil оl vor avea aplicarea standardelor оnchiderea unor programe de producюie, redimensionarea unor industri єi creєterea concurenюei. Costurilor vor fi mai mari оn perioada de preaderare єi se vor diminua treptat în timp.

Orcum beneficiile nete vor fi pozitive pe tot parcursul aderгrii dacг aceptгm urmгtoarele premise:

a). Inaintea aderгrii, югrile aplicante beneficiazг de avantajele comerюului liber cu Uniunea Europeanг. Se aєteaptг ca nivelul costurilor ajustгrilor sг fie mai mic decвt cel al beneficiilor юinвnd cont cг ajustare оn fond оnseamnг apropierea economiei de modelul de viaюг.

In aceastг perioadг beneficiile politice deєi nu sunt foarte mai vor avea єi ele o contribuюie pozitivг.

b). Dupг lгrgire beneficiile acumulate se vor mгri odatг cu  transferurile directe din partea UE, proces care va continua pвnг la diminuarea considerabilг a decalajelor faюг de UE.

Din acest motiv beneficiile югrile aderante vor fi cu atвt mai mari cu cвt nivelul lor de dezvoltare este mai scгzut.

UE are de ales оntre a amвna momentul aderгrii transferвnd asupra югrilor candidate o parte mai mare din efortul de a prinde din urmг югrile membre, sau a finanюa rapid recuperarea decalajelor economice pentru a beneficia mai rapid de avantajele unei pieюe interne extinse.

Юinвnd cont de faptul cг dimensionarea pieюei interne a fost indentificat  ca un factor decisiv al progresului SUA єi al avansului luat faюг de UE apare ca mai convenabilг variantг grгbirii aderгrii noilor юari chiar cu costuri mari. UE trebuie sг facг acest pas pentru a recupera decalajul faюг de SUA.

Оn afara, deci, a rezultatelor analizei cantitatitative a costurilor єi beneficiilor aderгrii la UE, decizia de aderare are la bazг єi motive politice legate de trecut. Оn cazul unor югri ca Norvegia єi Elveюia fost luatг оn calcul єi posibilitatea neaderгrii, ceea ce nu s-a оntгmplat cu noii candidaюi, cel puюin din cadrul ECE-5. Din acest motiv оn aceste югri nu a existat preocuparea pentru un scenariu alternativ, nici chiar pentru cazurile оn care Euro s-ar dovedi a fi un eєec, reformele UE nu ar putea fi  puse оn practicг, nu s-ar ajunge la o оnюelegere privind transferurile financiare sau alte situaюii neprevгzute. Nu este acordatг prea mare atenюie nici unui”scenariu dezastruos” al aderгrii оn care economiile noilor membri ajung la colaps datorita fie unui deficit comercial produs de creєterea competiюiri, fie ruperii echilibrului economic, social єi politic sub presiunea eforturilor de restructurare оn vederea aderгrii(situaюie posibilaоn condiюiile оn care costurile restructurгrii єi ajustгrii sunt concentrate оn primii 2-3 ani, iar beneficiile apar mai tгrziu).

Se poate face o analogie cu procesul tranziюiei la economia de piaюг оn aceste югri, referitor la care puюini au anticipat durata єi profunzimea. Din aceste motive seimpune o analizг necantitativг a costurilor єi beneficiilor, cel puюin pe cвteva direcюii majore.

Transferurile de la fondurile structurale єi cele de coeziune

Transferurile de la Fondurile ue pot deveni un instrument eficient pentru modeernizarea noilor membri. Ele pot atinge pвnг la 4%din PIB-ul aderente (procentul de 4% a fost recomandat de cгtre Comisia Europeanг оn cadrul Agendei 2000). Fгrг оndoialг, оn afara accesului cгtre piaюa UE, transferurile constituie principalul beneficiu al aderгrii pentru noii membri. Sumele depind оnsг, єi de capecitatea югrilor de a absorbi fonduri, iar experienюa ultimelor aderгri la UE aratг cг noii membri dezvoltг doar treptat capacitгюile administrative pentru integrarea оn schemele UE, pierzвnd, оn primii ani, o parte din transferuri.

“Capacitatea de absorbюie” este un termen generic care presupune existenюa unui cadru instituюional, atгt la nivel naюional cвt єi local, precum єi capacitatea de a iniюia, organiza єi conduceproiectele UE. Aceastг sarcinг este dificilг, uneori єi pentru югrile membre. stabilirea cadrului instituюional este costisitioare єi ridicг problrme privind redistribuirea sarcinilor la nivelul administraюiei locale.

Un alt aspect este cel al оndeplinirii condiюiilor de cofinanюare pentru acele proiecte pentru care fondurile nu acoperг costurile totale.Uneori este nevoie chiar de mobilizarea unor resurse interne sau externe, ceea ce miplicг costuri suplimentare.Оn cazul оn care se  aprleazг la resurse interne, acestlucru nu se poate realiza decвt prin realocarea bugetului, deci renunюarea la alte proiecte, ceea ce ridicг probleme оn alegerea de noi proiecte. Alegerea este єi mai dificilг atunci cвnd realocarea se face оn detrimentul cheltuielilor neinvestiюionale (sгnгtate, оnvгюгmвnt).

Pe termen lung, transferurile UE vor avea un impact pozitiv, cel puюin la nivelulbugetului. Se estimeazг [2] cг, оn югri ca Ungaria, Cehia, Slovacia єi Polonia, transferurile vor ajuge sг compenseze (inclusiv prin efecte) deficite bugetare оntre 4,1% єi 6,8% din PIB.

Politica regionalг

Chiar єi югrile cele mai avansate din Centrul єi Estul Europei au serioase disparutгюi regionaleale nivelului de dezvoltare. Оn plus, nici una dintre aceste югri nu are un sistem instituюional modern de politici cu obiective єi instrumente clare la nivel regional. Оn fine, niciuna dintre zone nu posedг suficientг autonomie localг pentru a iniюia proiecte ambiюioase.

Fondurile strucurale transferate de la UE contribuie la reducerea disparitгюilor regionale оnsг eficienюa lor depinde de nivelul organizгrii administraюiei locale єi de colaborarea оntre zone. Reorganizarea implicг єi ea costuri care vor оngreuna pre-aderarea оnsг beneficiile sunt mari atвt prin proiectele respective cвt єi prin dezvoltarea capacitгюii administraюiei locale de a coordona altele.

Integrarea treptatг оn UE

Utilizarea unei abordгri de tip “obiectiv mobil” este foarte importantг pentru analiza costurilor єi beneficiilor оn anumite domenii ale aderгrii. Exemplul evident este agricultura unde problemele, soluюiile єi mediul internaюional sunt оn schimbare continuг.

Un element cheie al integrгrii treptate la UE оl reprezintг derogгrile temporare de la regulile standard din cadrul UE, derogгri care vor face obiectul negocierilor de aderare.

Posibilele domenii оn care candidaюii pot cere derogгri temporare

Derogarea	Motivul	Impactul asupra UE
Mгsuri de diminuare a deficitului contului curent	Teama de competiюie	Pierderi datorate concurenюei imperfecte
Protecюia limitatг a mediului	Lipsa fondurilor	Pierderi de competitivitate
Standarde sociale sub cele UE	Lipsa fondurilor	Pierderi de competitivitate
Cerinюe de co-finanюare	Lipsa fondurilor	Asumarea integralг a riscurilor
Politica оn domeniul concurenюei	Teama de concurenюг	Pierderi datorate barierelor

La rвndul sгu UE poate cere derogгri оn privinюa circulaюiei forюei de muncг de teama єomajului.

În “Agenda 2000” s-au оnaintat propuneri pentru evitarea explodгrii cheltuielilor bugetare din cauza transferurilor cгtre noi membrii. Regulile de alocare rгmвn aceleaєi (acces la Fondurile structurale оn cazul unui nivel de dezvoltare sub 75% din media UE) iar cheltuielile sunt chiar suplimentate cu 4%. Se pгstreazг єi limita superioarг a contribuюiei membrilor (1,27% din PIB) cu condiюia ca sumele sгfie compensate de creєterea economicг. Condiюionarea transferurilor de creєterea PIB este privitг cao derogare.

Privitг din punctul de vedere al conflictului de interese, soluюia pare un compromis corect. Asumюia autorilor ei  este cг creєterea anualг a PIB оn UE este de 2,5% pe termen mediu. Reamintim  cг  оntre 1980 єi 1997 creєterea anualг medie a fost de 2,7%, оnsг оn ultimii ani ai acestei perioade a fost de doar 1,85%.

Югrile candidate se pot afla оn situaюia de a fi realizat ajustгrile cerute, dar a nu primi principalul beneficiu pe termen scurt - transferurile. Tot ceea ce rгmвne de fгcut este ca, оn cadrul negocierilor de aderare, sг cearг compensaюii suplimentare pentru riscul la care se supun

Concluzii

Оn urma procesului de restructurare, producюia industrialг оn SCEE-5 s-a apropiat de nivelul din 1990, оn Ungaria єi Polonia fiind chiar depгєit. Celelalte югri candidate se aflг оnsг la niveluri mult inferioare: Romвnia єi Bulgaria la 50%, iar restul la aproximativ 20% din producюia industrialг din 1990.

Din punctul de vedere al modificгrii structurii pe ramuri a economiei, s-a observat o tendinюг de apropiere de modelul UE (Ungaria єi Polonia au chiar la unele ramuri ponderi mai apropiate de media UE decвt Austria), оnsг diferenюele rгmвn semnificative оn Romвnia єi Bulgaria.

Productivitatea muncii a оnregistrat dupг 1990 o reducere drasticг datoratг scгderii producюiei, dar, dupг aceastг perioadг, a crescut оn toate югrile candidate, cu excepюia Bulgariei. Se observг diferenюe semnificative оn evoluюia pe ramuri, cele оn creєtere fiind mai ales:  maєinile єi echipamentele; echipamentele electrice єi optice; echipamentele de transport.

Din pгcate, nu s-a observat o corelaюie оntre creєterea productivitгюii muncii оn unele ramuri єi оmbunгюгюirea avantajului comparativ оn comerюul cu Uniunea Europeanг. Avantaje comparative au ramuri ca pielгritul, textilele, industria lemnului, deci - cele оn scгdere de productivitate. S-au оnregistrat chiar cazuri оn care ramuri cu productivitate оn creєtere єi-au deteriorat raportul comparativ. Motivul оl reprezintг evoluюia structuralг a productivitгюii muncii, mai rapidг la nivelul UE, cu toate cг югrile candidate se aflг оn plin proces de restructurare. Ramurile din UE cu creєterea cea mai rapidг sunt aproximativ aceleaєi cu cele din SCEE, оnsг оn UE ele se detaєeazг de celelalte mai repede.

Analizвnd costul  muncii necesar realizгrii unei unitгюi de output (Unit Labour Cost - ULC), se observг єi aici diferenюe pe ramuri. Remarcabil este faptul cг domeniile оn care productivitatea este оn creєtere au єi ULC mai bun, ceea ce оnseamnг cг productivitatea muncii оn acele ramuri creєte mai repede decвt salariile.

Un rol semnificativ оn restructurare оl au investiюiile strгine directe (ISD). Ele constituie atвt un motor al restructurгrii, cвt єi un indicator al acesteia. Cifrele confirmг rolul nivelului ISD ca indicator al viitorului anumitor ramuri, оn condiюiile оn care acele ramuri de viitor au fost alese ca destinaюii pentru ISD єi, totodatг ISD au contribuit la creєterea productivitгюii muncii.

Comparativ cu SCEE-5, Romвnia оnregistreazг un nivel scгzut al ISD, cauzele fiind instabilitatea macroeconomicг, ritmul оncet al reformei єi instabilitatea cadrului juridic referitor la ISD.

Pornind de la aceastг stare de fapt, se impune construirea unor instrumente adecvate de analizг dinamicг a procesului de aderare, capabile sг scoatг оn evidenюг avantajele, dezavantajele єi cгile de acюiune. Aceste instrumente pot fi atвt cantitative, cвt єi calitative. Cele din prima categorie trebuie sг permitг simularea pe baza efectelor dinamice preconizate; abordarea pe bazг de scenarii alternative sau multiple; analiza de sensivitate a parametrilor de ieєire. Toate оnsг trebuie sг se concretizeze оn mгsuri ce urmeazг a fi adoptate la nivel politic. Pentru a permite acest lucru, trebuie utilizate instrumente cantitative care sг realizeze studiul la nivelul оntregului sistem socio-economic. Fundamentarea deciziilor poate beneficia єi de rezultatele analizei calitative a principalelor fenomene єi direcюii de evoluюie legate de aderare.

Bibliografie

Baldwin, R. E. (1994), ‘Towards an Integrated Europe’, London, CEPR

Baldwin, R. E., Francois, J. F. and Portes, R. (1997), ‘The costs and benefits of eastern enlargement: the impact on the EU and central Europe’, Economic Policy 24, aprilie 1997, pp.127-176

Bárta, V. and Richter, S. (1996), ‘Eastern Enlargement of the European Union from a Western and Eastern Perspective’, WIIW Research Report, 1996, Vienna

Breuss, F. (1995), ‘Implications of EU’s Eastern European Enlargement for Austria’, CEPR/ECARE Workshop - The EU Post 1996: Incumbent vs. New Entrants, Brussels mai 19/20, 1995

Breuss, F. (1998), ‘Possible Integration Effects fo CEEC’s EU membership - Which lessons can be learned from the latest entrants? (The case of Austria)’, Contribution to the Phare/ACE Project :Measurement of Costs and Benefits of Accession to the European Union for Slected CEECs”,  1998, Budapesta

Breuss, F. (1998), ‘Economic Evaluation of EU Enlargement on EU Incumbents’, WIIW 25 Years Anniversary Conference, Vienna, 1998

Ciupagea C. (1998) -  “Rigidities on the labour market in transition economies. The case of Romania”, studiu prezentat la a IV a conferinюг MEET, Leicester, Marea Britanie, iunie 1998

Ciupagea, C., Manda A. L. (1999) - “The Romanian Hermin Model”, ACE P96-6242-R, studiu prezentat la seminarul de la Praga, martie 1999

Dixon, P. B., Parmenter, B. R., Sutton, J. and Vincent, D. P. (1982), ‘ORANI: A Multisectoral Model of the Australian Economy’, Amsterdam, North Holland

Dobrescu, E. (1998) - “Dihotomia real-financiar оn economia romвneascг оn tranziюie”, Microeconomie aplicatг 1/1998, supliment, Bucureєti

Dobrinsky, R. (1995), ‘Economic transformation and the changing patterns of European East-West trade’ in Transforming Economies and European Integration, edited by Dobrinsky, R and Landesmann, M., book, ed. Edward Elgar 1995

Drusilla, K. B. et al (1995), ‘An Economic Assessment of the Interration of Czechoslovakia, Hunagy, and Poland into the European Union’, AICGS, Conference on “Europe’s Economy Looks East”, Washington, D. C.,  1995

Fidrmuc, Jarko. (1999), ‘Trade Diversion in the ‘Left-Outs’ in the Eastward Enlargement of the European Union – The case of Slovakia’, working paper, IHS Transition Economic Series No.8, Aprilie 1999

Johansen, L. (1960), ‘A multi-sectoral study of economic growth’, Amsterdam, North Holland

Kejak, M.; Vávra, D. (1999), ’The HERMIN Macromodel of the Czech republic’, March 1999, Final report for ACE-Phare Research Project

Kwieciсski, A. (1995), ‘Structural Funds in the European Union – possible benefits for Poland’, mimeo, Research Report, Foundation of Assistance Programmes for Agriculture, July 1995

Keuschnigg, Ch. and Kohler, W. (1998), ‘Eastern enlargement of the EU: How much is it worth for Austria?’, CEPR Discussion Paper Series, No.1786, January 1998

Majcen, B., (1996), ‘Slovenija in EU: analiza posledic pribliћevanja z modelom sploљnega ravnoteћja’ - Possible Effects of Slovenian Integration to the EU – CGE Approach, Analysis Research and Development, Urad Republike Slovenije za makroekonomske analize in razvoj, 1996

Reiner, M. and Mortensen, J. (1998), ‘Economic and Social Cohesion and EU Enlargement’,

Voicu A. et. al. (1996), “The Romanian Specific Computable General Equilibrium Model”, studiu ACE –Phare (proiect P94 –0678-R)

Zalai, E. (1998), ‘Computable General Equilibrium Modelling and Application to Economies in Transition’, CERT, Discussion Paper No: CERT 98/4

‘Country Report: Hungary’, PHARE/ACE Project “Measurement of cost and benefits of accession to the European Union for selected CEECs

‘Country Report: Poland’, PHARE/ACE Project “Measurement of cost and benefits of accession to the European Union for selected CEECs

‘Country Report: Slovenia’, PHARE/ACE Project “Measurement of cost and benefits of accession to the European Union for selected CEECs

‘Summary of the Country Reports: Czech Republic, Hungary, Poland and Slovenia’, PHARE/ACE Project “Measurement of cost and benefits of accession to the European Union for selected CEECs

’Financial optimization’ editat de Stavros A. Zenios, Cambridge University Press, 1993

Aprofundări   Înapoi