Studiu privind

crearea sistemului instituţional de valorificare

– difuzare, transfer, aplicare –

a rezultatelor activităţii de cercetare ştiinţifică

Elaborarea procedurilor de bază referitoare la funcţionarea

“Agenţiei pentru Transferul de Tehnologie”

Unele precizări

Prezentul raport asupra fazei 4.3 (volumul 3.2) - contract 411C/1994, faza A.4.3: “Elaborarea procedurilor de bază referitoare la funcţionarea “Agenţiei pentru Transferul de Tehnologie”, reprezintă al VI-lea volum al studiului privind “Crearea sistemului instituţional de valorificare - difuzare, transfer, aplicare - a rezultatelor activităţii de cercetare ştiinţifică”.

Aşa cum s-a procedat începând cu volumul al II-lea al studiului, numerotarea capitolelor, respectiv al paginilor, o urmează pe aceea din primele cinci volume.

Cuprinsul prezentat se referă la ansamblul celor şase volume.

.

Elaboratorii lucrării:

Ing. GELU OSANU pct. 13.2 şi 13.3

Dr. ing. ULRICH WIENER pct. 13.1

- coordonatorul studiului -

SCIENTCONSULT S.R.L. completări

Cuprins

13.1. Prolegomene la penultimul capitol al studiului 323

13.2. Un punct de vedere asupra problemelor pe care le ridică cofinanţarea de către Ministerul Cercetării şi Tehnologiei şi agenţi economici a unor acţiuni de valorificare a rezultatelor cercetărilor şi transfer de tehnologie. 329

13.3. Structura şi conţinutul unor documente “tipizate” propuse a fi utilizate în procesul de “cofinanţare” 337

Anexe. 347

13.1. Prolegomene la penultimul capitol al studiului

Practic, prezentul studiu a debutat în toamna anului 1991, când S.C. SCIENTCONSULT a prezentat Departamentului Ştiinţei, din cadrul fostului Minister al Învăţământului şi Ştiinţei, propunerea elaborării unui studiu care să furnizeze “proiectul structural, funcţional şi organizaţional al unui nou sistem instituţional de valorificare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, adaptat întru totul politicii care guvernează actualul sistem al ST din România”.

Pe parcursul elaborării celor şase faze ale studiului, finalizate în intervalul 1992-1994, s-a statornicit o colaborare constructivă între colectivul larg de specialişti atraşi de S.C. SCIENTCONSULT la realizarea diverselor faze ale studiului şi specialiştii din Departamentul Ştiinţei, ulterior - din Ministerul Cercetării şi Tehnologiei.

Ca rezultat al acestei colaborări a devenit posibilă, pe de o parte, stabilirea obiectivelor fiecărei faze, pornind de la o strategie comună a beneficiarului şi elaboratorului şi, pe de altă parte, pregătirea aplicării în “practică” a unora dintre ideile, rezultatele şi concluziile obţinute, chiar în cadrul unor faze preliminare ale studiului.

Aceste particularităţi ale modului în care s-a desfăşurat cercetarea până în prezent determină consecinţe semnificative, referitoare atât la obiectivele actualei faze a studiului, cât şi la soluţiile care, cel puţin din punct de vedere pragmatic, trebuie considerate drept optimale pentru atingerea obiectivelor finale ale cercetării.

Iată câteva ilustraţii şi explicaţii ale acestor situaţii:

A - În raportul asupra fazei 2.1 a studiului (iunie 1993), se propune constituirea “fondului special pentru stimularea transferului de tehnologie”, a cărui administrare ar fi urmat să constituie unul dintre atributele esenţiale ale “Agenţiei pentru Transferul de Tehnologie (ATT)”; înfiinţare susţinută încă din faza 1.1 (iulie 1992) şi apoi detaliată şi dezvoltată pe parcursul fazelor ulterioare.

Dificultăţi de natură administrativă, dar nu numai, nu au permis până în prezent transpunerea în practică a propunerii privind constituirea “fondului special pentru stimularea Transferului de Tehnologie”, cu toate că ea a fost agreată de specialiştii din cadrul MCT şi însuşită de conducerea ministerului.

Ca o soluţie de compromis, sperăm - temporar, conducerea MCT a reuşit să determine includerea în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 19951 a următoarei prevederi:

“Art. 17 (1) Pentru finanţarea Programului Naţional de cercetare-dezvoltare, pentru susţinerea unor programe prioritare de cercetare ştiinţifică fundamentală şi aplicativă se alocă suma de 440,9 miliarde lei...

(2) În vederea stimulării agenţilor economici în procesul de transfer tehnologic al rezultatelor cercetării-dezvoltării, prin hotărâre de Guvern, se pot aloca, în completarea surselor proprii, fonduri din bugetul Ministerului Cercetării şi Tehnologiei, în limita de până la 20% din cheltuielile totale ocazionate de aplicarea în practică a acestora. Alocarea fondurilor din bugetul ordonatorului principal de credite se va efectua pe bază de contracte de cofinanţare încheiate între Ministerul Cercetării şi Tehnologiei şi agenţii economici”.

Analiza de conţinut a acestui text permite formularea următoarelor aprecieri şi observaţii:

i - fără a instituţionaliza “Fondul special pentru Transferul de Tehnologie” se admite utilizarea unei părţi din resursele bugetare puse la dispoziţia MCT, pentru cofinanţarea unor procese şi acţiuni de VRC-TT;

ii - procentul de 20% este modest, de exemplu faţă de 50% în Franţa; formularea în sine este foarte vagă, nu rezultă dacă sumele acordate reprezintă subsidii (asistenţă nerambursabilă) sau un împrumut, în acest ultim caz - pe ce termen, cu ce dobândă etc ?

iii - sistemul preconizat este greoi, putând impune o hotărâre distinctă a guvernului pentru fiecare alocare. Este necesar ca MCT să obţină, cu prilejul definitivării Legii bugetului, fie posibilitatea de a se aproba prin hotărîre de Guvern numai o listă de obiective (similar cu programele de cercetare), fie niveluri de cheltuieli pentru care este necesară o hotărîre de Guvern specială şi, respectiv, niveluri de cheltuieli sub care aprobarea se acordă la nivel MCT (eventual, în cadrul unui total prestabilit).

Faţă de situaţia actuală, în care MCT nu dispune de nici o soluţie perfect legală de finanţare a proceselor de valorificare, respectiv de transfer de tehnologie, prevederea din proiectul de buget constituie un progres.

Practic, până la înfiinţarea “agenţiei” (ATT), Ministerul Cercetării şi Tehnologiei devine administratorul unor sume din bugetul de stat, care, în anumite condiţii, pot fi alocate pentru susţinerea unor acţiuni de VRC-TT. În această situaţie, este limpede că, în locul procedurii referitoare la “Modul de gestionare (de către MCT) a Fondului pentru Transferul de Tehnologie - condiţii de acordare a subsidiilor rambursabile şi nerambursabile, dobânzi, reîntregire, redevenţe, etc.”, prevăzută în cadrul temei program, drept conţinut principal al fazei 4.3 a studiului, prioritară să devină o procedură - formal asemănătoare - referitoare la “Modul de realizare a cofinanţării, de către MCT şi agenţi economici, a unor acţiuni de valorificare a rezultatelor cercetărilor şi Transfer de Tehnologie”. Aceste motive justifică modificările de titluri şi conţinut, operate faţă de tema program, în cadrul materialelor prezentate la pct. 13.2 şi 13.3.

B - Aşa cum s-a arătat, înfiinţarea “agenţiei” a fost propusă în cadrul studiului încă din iulie 1992. La momentul întocmirii temei program pentru actuala fază s-a prognozat că în primele luni ale anului 1994, agenţia va deveni operaţională. În momentul de faţă, situaţia înfiinţării “agenţiei” se prezintă astfel:

În raportul Guvernului privind activitatea desfăşurată în perioada noiembrie 1992 - noiembrie 1994, la Capitolul 3, “Acţiuni şi măsuri ale guvernului pentru anul 1995, pct. 3.8. Adâncirea reformei în cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică”, printre altele se stabileşte că:

“Acţiunile avute în vedere... vor urmări:

- dezvoltarea activităţii de transfer tehnologic1 şi valorificare a rezultatelor cercetării, acţionându-se pentru: înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Transfer Tehnologic1 şi a reţelei sale de centre regionale;

- dezvoltarea activităţii de transfer tehnologic1 la nivelul institutelor de cercetare-dezvoltare;

- extinderea reţelei de centre de inovare, inventică şi incubatoare;

- stimularea cererii de cercetare şi a activităţii de cercetare-dezvoltare la nivelul agenţilor economici;

- înfiinţarea de compartimente de cercetare-dezvoltare şi de asociaţii (holdinguri) între unităţi de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi;” ...

În sfârşit, la Capitolul proiectelor de legi şi hotărâri ale guvernului, prevăzute a fi elaborate în anul 1995 (la pct. 59), prevede: “Legea privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Transfer Tehnologic1 şi a Reţelei de Centre Regionale de Transfer Tehnologic, iniţiator MCT - termen de elaborare trim. II”.

Rezultă, în mod evident, că înfiinţarea agenţiei este nu numai agreată, dar şi inclusă în rândul acţiunilor prioritare, prin intermediul cărora se urmăreşte “adâncirea reformei” în cursul anului 1995.

Dată fiind importanţa acordată înfiinţării ANTT, acest eveniment este aşteptat că se va produce în cursul anului 1995.

*

* *

Elaborarea lucrării de faţă impune, printre altele, utilizarea unor date de referinţă cu privire la: principalele tipuri de activităţi desfăşurate de ANTT, metodele de lucru preconizate, schemele organizaţionale, funcţionale şi informaţionale ş.a.m.d. Ca “puncte de pornire”, în aceste direcţii, au fost utilizate soluţiile şi datele avansate în raportul asupra fazei a 3-a a studiului (iunie 1993), adaptate însă, în toate cazurile când acest lucru se impunea, în funcţie de noile cerinţe şi informaţiile căpătate de colectivul de cercetare după 1993.

Un exemplu ilustrativ în acest sens îl constituie lista activităţilor desfăşurate de către ANTT şi reţeaua sa de centre regionale.

În cadrul fazei din 1993, aceasta a avut următorul conţinut:

- gestionează fonduri din: bugetul de stat, fondul special de cercetare de 1% şi alte surse, pentru susţinerea financiară a unor programe de inovare bazate pe transferuri de tehnologie către agenţii economici din România (fondul de stimulare a transferului de tehnologie);

- organizează simpozioane, reuniuni tehnico-ştiinţifice şi alte tipuri de acţiuni specifice, în vederea stimulării transferurilor de tehnologie;

- culege, stochează şi sintetizează informaţii referitoare la rezultatele unor cercetări ştiinţifice obţinute în România, care pot genera transferuri de tehnologie, la potenţialul uman şi material al unităţilor de cercetare-dezvoltare care poate fi implicat în susţinerea unor acţiuni de transfer de tehnologie;

- iniţiază şi desfăşoară, la scară regională, naţională şi internaţională campanii promoţionale dedicate transferului de tehnologie, în vederea creşterii eficienţei valorificării rezultatelor obţinute de unităţile de cercetare-dezvoltare din România;

- acordă consultanţă de specialitate în problemele transferului de tehnologie;

- participă, reprezentând interesele României, la organisme internaţionale sau regionale care promovează transferul de tehnologie şi colaborează cu instituţii similare din alte ţări.

Evident, din această listă, activitatea cea mai importantă este aceea de alocare a unor fonduri bugetare pentru susţinerea programelor de inovare bazate pe transferuri de tehnologie. Făcând apel la experienţa unei organizaţii similare din străinătate, dar având deja un stagiu semnificativ, de exemplu, ANVAR - Franţa (înfiinţată în 1979), constatăm că activitatea respectivă se realizează, în fond, în şase direcţii distincte. Dar, aşa cum rezultă din Diagrama Pareto redată în fig. 13.1, aproape 85% din fondurile totale de care dispune ANVAR-ul sunt consumate doar de două din aceste direcţii:

a - asistenţă acordată unor proiecte de inovare;

b - asistenţă acordată pentru servicii de inovare.

Diagrama Pareto privind modul de alocare a

fondurilor de asistenþã ANVAR în anul 1992

a - Asistenţă acordată proiectelor de inovare

b - Asistenţa acordată pentru servicii de inovare

c - Asistenţa acordată transferurilor şi serviciilor legate de transferul tehnologic

d - Subvenţii acordate unor “Societăţi de Cercetare sub contract”

e - Ajutor tinerilor pentru inovare

f - Subvenţii acordate inventatorilor independenţi.

În practica ANVAR, aceste “direcţii” sunt astfel definite şi reglementate:

a - Cheltuieli de punere la punct a unui produs sau procedeu, nou din punct de vedere al conţinutului tehnologic, pornind de la studiile preliminare şi terminând cu pregătirea lansării industriale şi comerciale;

Cheltuieli la diverşi colaboratori, prestatori de servicii specializate, incluzând laboratoare sau societăţi de cercetare sub contract.

Se acordă maximum 50% din cheltuielile interne sau externe implicate de programul de inovare, în structura reţinută de ANVAR; în caz de succes al programului se consideră un împrumut fără dobândă şi în condiţii de rambursare ce se negociază de la caz la caz cu recipienţii (beneficiarii).

Cheltuieli interne: salariile personalului, achiziţionarea unor componente, a unor licenţe, construcţia prototipurilor, a machetelor, cheltuielile legate de încercări şi puneri la punct, demonstraţii...

Asistenţa acordată nu poate depăşi 40% din bugetul total al programului.

b - Cheltuieli legate de consultanţă în toate fazele procesului de inovare: studii de piaţă, de fezabilitate, design, analiza valorii, compatibilitate cu cerinţele standard, proprietate industrială, diagnosticul inovaţiei, supraveghere tehnologică, căutare de parteneri...

Se acordă ca subvenţie nerambursabilă, mergând până la 50% din cuantumul cheltuielilor externe, dar nu mai mult de 200.000 FF/program.

Faptul că în cadrul unei organizaţii de prestigiu, care îndeplineşte funcţiuni similare cu cele preconizate pentru ANTT, alocarea resurselor financiare ascultă de o lege Pareto (80% din resurse, se consumă pentru 20 din tipurile de activităţi) îndreptăţeşte focalizarea problematicii prezentei lucrări.

13.2. Un punct de vedere asupra problemelor pe care le ridică cofinanţarea1 de către Ministerul Cercetării şi Tehnologiei şi agenţi economici a unor acţiuni de valorificare a rezultatelor cercetărilor şi transfer de tehnologie

A. Preliminarii

Susţinerea concretă a activităţilor de TT prin fonduri publice de la buget marchează faptul că, în perioada de tranziţie şi de reformă a economiei româneşt, VRC - TT (VALORIFICAREA REZULTATELOR CERCETĂRILOR - TRANSFERUL DE TEHNOLOGIE) devine o problemă de stat.

Instituţionalizarea structurală a INOVĂRII şi susţinerea acesteia cu resurse financiare reprezintă un pas important în reforma economiei româneşti.

Implicarea Bugetului de Stat şi a Guvernului (ca gestionar al Bugetului de Stat), în acţiuni concrete de VRC - TT marchează totodată şi opţiunea privind dezvoltarea şi consolidarea întreprinderilor mici şi mijlocii - sector care urmează să deţină un aport considerabil în P.I.B. şi cu pondere importantă în procesul privatizării, sector căruia cu predilecţie îi este destinat.

B. Elemente specifice susţinerii financiare a VRC - TT de la buget:

a) În primul rând, conturarea problematicii privind “cofinanţarea” se referă la cercetarea aplicativă şi se desfăşoară în perimetrul realizării de concepte, produse, tehnologii, sisteme, toate având caracteristici superioare (de productivitate, eficienţă economică, ergonomică, ecologică etc.), ca urmare a valorificării rezultatelor cercetării.

Realizarea practică, concretă şi efectivă a VRC în concepte, produse, tehnologii, sisteme, reprezintă, în cele ce urmează, transfer tehnologic (TT), înţelegând prin transfer întregul proces: elaborare (dezvoltare tehnologică), experiment - pilot, prototip, realizare efectivă, comercializare.

Trebuie precizat faptul că, în diferite domenii / specialităţi / categorii de rezultate ale cercetării, punctul iniţial al transferului de tehnologie poate fi diferit. Ca o regulă generală, problematica de finanţare a transferului de tehnologie începe cu acuitate din momentul în care apare necesitatea unor investiţii, ceea ce poate însemna, în diferite cazuri, realizarea de instalaţii pilot, prototipuri de mari dimensiuni.

Pe de altă parte, în alte situaţii, transferul de tehnologie - sub dimensiunea de difuzare - poate necesita finanţare în vederea asigurării unei dimensiuni comerciale a aplicării, un singur prototip putând fi nesemnificativ.

b) Declanşarea acţiunilor de TT este condiţionată de existenţa unui stoc de rezultate valorificabile, care - teoretic, practic şi, nu în ultimul rând, comercial - să asigure satisfacerea unor necesităţi sociale, soluţionarea unor nevoi prioritare şi majore ale societăţii şi care să corespundă cerinţelor unei pieţe capabile să le absoarbă, atunci când procesul TT a fost finalizat.

c) Finanţarea TT şi, implicit, utilizarea fondurilor aferente, indiferent de sursa de provenienţă (capital propriu, împrumuturi sau fonduri publice) implică o cotă semnificativă de risc, proporţională (printre altele) şi cu durata ciclului de realizare a procesului. Această cotă de risc poate fi evaluată şi uneori, substanţial diminuată, adusă la parametri controlabili, dacă Planul de Afaceri este elaborat corect şi realist, bazat pe un marketing bine documentat şi concret argumentat.

d) Utilizarea fondurilor publice pentru finanţarea TT se face în condiţii de exigenţă sporită, deoarece aceste fonduri au prin lege un regim special. Atât gestionarul acestora (Guvernul), cât şi cel căruia îi sunt alocate aceste fonduri şi care gestionează utilizarea lor (MCT, în cazul de faţă, în calitate de ordonator de credite), sunt permanent controlaţi de Curtea de Conturi, instituţie de importanţă deosebită într-un stat de drept. Concomitent cu controlul modului în care au fost utilizate fondurile publice (eficienţa şi rezultatele acestora), Curtea de Conturi efectuează şi avizarea iniţială a eliberării şi eşalonării fondurilor publice. De aceea, finanţarea din fonduri publice implică un circuit complex. Acest circuit pare mai greu operant, datorită regimului special impus de lege, regim ce trebuie respectat cu stricteţe în acţiunile de obţinere şi utilizare a fondurilor publice.

Cu aceste precizări, finanţarea transferului de tehnologie din fonduri publice, în litera prevăzută de Lege pentru aceasta, se propune să se refere la:

- realizarea de modele experimentale, prototipuri, instalaţii pilot până la industriale şi altele asemenea, pe bază de soluţii proprii, elaborate în prealabil în cadrul unor lucrări de cercetare-dezvoltare sau în cadrul altor sfere de creaţie tehnico-ştiinţifică (invenţii etc.); (este discutabil dacă în acest regim financiar special creat pentru transferul de tehnologie şi valorificarea rezultatelor cercetărilor se pot finanţa elaborări de soluţii, din faza iniţială, de cunoştinţe);

- realizarea de serii experimentale sau prime serii de fabricaţie, pentru produse noi sau produse incluzând soluţii noi,

- realizarea de instalaţii tehnologice, linii de fabricaţie sau, după caz, de exploatare, pentru rezultate constând în tehnologii, sau pentru produse care comportă realizarea în cantităţi mari pentru verificare finală a soluţiilor elaborate sau pentru intrare semnificativă pe piaţă;

- realizare de segmente de sisteme tehnologice, de dimensiune şi structură suficiente atât pentru verificare finală a soluţiilor de sistem, cât şi pentru crearea unui proces de exploatare curentă normală, ca suport al unor extinderi viitoare;

- transferul, extinderea, soluţiilor de la punctele precedente pentru noi condiţii, noi tipuri de aplicaţii, noi sfere sau zone (inclusiv teritoriale) de aplicaţie;

- efectuare de lucrări / cheltuieli pentru exportabilitatea rezultatelor cercetării (creşterea fiabilităţii, îmbunătăţirea aspectului etc.);

- protecţia proprietăţii intelectuale şi a proprietăţii industriale, în ţară şi în străinătate;

- difuzarea soluţiilor de la puctele precedente, dacă sunt aşteptate efecte la scară socială, socio-umană, educaţională, sanitară, ecologică, sau dacă există alte raţiuni de interes public pentru extinderea aplicaţiilor, care nu se poate realiza pe bază de eficienţă comercială şi profitabilitate;

- difuzarea de cunoştinţe privind soluţiile de la punctele precedente, la scara necesară bunei producţii sau bunei utilizări a acestor soluţii;

- difuzarea de cunoştinţe din cercetarea şi tehnologia mondială (inclusiv prin cumpărarea de know-how), care să contribuie la pregătirea condiţiilor pentru realizarea în România şi aplicarea în România a unor noi soluţii;

- transferul de tehnologie străină care contribuie la creşterea nivelului tehnic al cercetării naţionale sau al educaţiei naţionale, sau care contribuie la aplicarea în practică a rezultatelor acestora.

Toate cele enumerate pot fi considerate ca făcând parte din sfera proceselor de inovare în economie şi societate în general, în procese industriale şi de infrastructură în special.

Se poate propune ca din fondurile rezervate transferului de tehnologie să nu poată fi finanţate nici elaborări de soluţii încă insuficient verificate în faze de cercetare, nici aplicări sau difuzări de soluţii care nu sunt în legătură directă cu suportul valorificării rezultatelor cercetării naţionale, sau cu difuzarea reaultatelor acesteia, sau cu întărirea pe altă cale (dotare, instruire) a acesteia.

C. Sursele MCT pentru “cofinanţare”

Fondurile pentru cofinanţare provin din Bugetul de Stat şi sunt evidenţiate, conform prevederilor proiectului de lege pentru anul 1995, în bugetul Ministerului Cercetării şi Tehnologiei. Aceste fonduri devin practic operante odată cu intrarea în vigoare a legii bugetului. Ca volum total, fondul pentru finanţare nu este limitat, dar, în fiecare caz în parte, dacă proiectul rămâne nemodificat, ponderea participării MCT nu poate depăşi 20% din cheltuielile totale ocazionate de aplicarea practică a obiectivului sau proiectului de TT.

Alături de beneficiarul (recipientul) TT, statul participă aici în calitate de cofinanţator la acţiunea de inovare, stimulând în acest fel atât activitatea de cercetare - dezvoltare, cât şi consolidarea agentului economic intern pe piaţa concurenţială.

Cofinanţarea de către stat a acţiunilor de TT, reprezintă deci alocaţii financiare de capital investiţional pentru inovare.

Totodată, aceste fonduri, fiind încadrate de lege la capitolul cheltuieli în bugetul Ministerului Cercetării şi Tehnologiei, rezultă că ele (aceste cheltuieli, în cazul dat) nu sunt rambursabile, ceea ce subliniază odată în plus faptul că este vorba de un important instrument monetarist - fiscal, prin intermediul căruia se urmăreşte stimularea inovării şi a creşterii economice. Totuşi, în cazul general, se pot întrevedea soluţii viitoare, în care pentru transferul de tehnologie să se acorde ajutoare rambursabile, situaţii în care va fi necesară stabilirea altor mecanisme specifice.

Practic, avem de a face cu o sursă potenţială şi activă de finanţare a VRC - TT, o punte de legătură concretă, reală şi viabilă între întreprinderi - ca receptori ai TT - şi unităţile C&D - ca surse de susţinere prin inovare a consolidării şi dezvoltării pieţei concurenţiale.

D. Posibilităţi de obţinere a cofinanţării, cererea şi adresarea solicitărilor, competenţe privind analiza şi aprobarea, relaţia contractuală în procesul de cofinanţare

Posibilitatea de obţinere şi utilizare a cofinanţării, instituite prin (proiectul de) lege a Bugetului de Stat pentru anul 1995, este deschisă tuturor agenţilor economici din România, indiferent de forma structurii de proprietate, înmatriculaţi legal la Oficiul Registrului Comerţului din teritoriul în care îşi desfăşoară activitatea. (Afirmaţia este valabilă pentru principalii beneficiari avuţi în vedere - cei de profil industrial şi din sfera infrastructurii. Totuşi, într-o anumită etapă sau pentru anumite categorii de aplicaţii, vor putea fi avuţi în vedere beneficiari non-profit, de exemplu: spitale care aplică noi medicamente sau noi aparate de investigaţie medicală; ministere sau biblioteci sau alte instituţii de interes public, care aplică noi procedee de înmagazinare şi regăsire a informaţiei etc.).

Agenţii economici care, prin strategia de firmă, îşi propun programe de restructurare / modernizare / retehnologizare, în care sunt implicate proiecte / obiective concrete de valorificare a capacităţii creative a cercetătorilor, finalizate, prin aplicarea în practică a acestora, beneficiază de acoperirea prevăzută în lege a cheltuielilor aferente.

Solicitarea privind obţinerea şi utilizarea cofinanţării, poate fi făcută:

- de către agentul economic, viitor beneficiar al TT;

- de către agentul economic împreună cu unitatea de C&D elaboratoare a rezultatului valorificabil prin TT (sursa TT);

- de către agentul economic împreună cu “sursa” şi alte organizaţii cu preocupări legate de stimularea, consolidarea şi dezvoltarea IMM (patronale, incubatoare de afaceri, bănci creditoare, întreprinderi de profil antreprenorial, ARD, FRGC, CRIMM, CNIPMMR şi altele), care doresc să participe la realizarea obiectivului / proiectului.

Este posibil ca, în desfăşurarea practică a procesului de TT, să apară şi alte combinaţii de solicitanţi, în funcţie de anvergura şi complexitatea obiectivului / proiectului TT.

Ca exemplu, pot apare situaţii în care să fie implicate firme străine, investitori, ş.a.

În condiţiile prevederilor Legii nr. 10/1991, privind finanţele publice, Ministerul Cercetării şi Tehnologiei este abilitat să gestioneze bugetul care îi este alocat.

Rezultă, pe cale de consecinţă, că şi fondurile pentru cofinanţare, ca parte componentă a acestui buget, vor fi gestionate de MCT, care va stabili disponibilităţile şi priorităţile de utilizare, în condiţiile legii, cu consultarea Patronatului de ramură şi a Colegiului Consultativ pentru Cercetare Aplicativă şi Dezvoltare.

În momentul înfiinţării Agentiei Nationale pentru Transferul de Tehnologie, este de presupus că întreaga problematică a cofinantării transferului de tehnologie va fi preluată de către aceasta, devenind una din principalele prerogative ale agenţiei. Actuala situaţie poate fi considerată drept tranzitorie, dar ea prezintă o importanţă deosebită, prin aceea că va permite acumularea unei experienţe definitorii pentru activitatea pe care o va desfăşura ANTT, permiţând, de la debut, aplicarea unor metode testate în practică şi a unor mecanisme rodate.

Până la înfiinţarea ANTT, în cadrul MCT, întreaga problematică a “cofinanţării” va trebui, evident, gestionată de către Direcţia Generală de Inovare şi Transfer Tehnologic, prin Direcţia de Transfer Tehnologic şi Noi Industrii din cadrul acesteia (prescurtat în cele ce urmează DTT), în colaborare cu celelalte direcţii funcţionale de resort.

Relaţia de bază în procesul de finanţare din fonduri bugetare a TT, are loc între Agentul Economic în calitate de solicitant / beneficiar / utilizator şi MCT în calitate de cofinanţator. Între aceşti doi parteneri se poate preconiza un precontract de cofinanţareîn care să fie stipulate valori, condiţii, clauza, responsabilităţi şi termene.

În subsidiar, trebuie subliniat că întreaga problematică a stimulării inovării prin intermediul TT poate fi puternic susţinută şi de o serie de acţiuni adiacente finanţării, din rândul cărora menţionăm:

- Formarea imediată, în unităţile C&D, a unor compartimente (nuclee, colective) dedicate VRC - TT. Ca o primă acţiune, personalul aferent să fie special instruit; apoi, în baza inventarierii rezultatelor cercetărilor cu potenţial ridicat de valorificabilitate, să desfăşoare o intensă şi susţinută acţiune de informare şi propagandă pentru promovarea proceselor de TT.

- Activizarea comis-voiajorilor (viitori agenţi de TT), în reţeaua incubatoarelor de afaceri existente şi în reţeaua IMM, pentru depistarea şi îndrumarea unor potenţiali viitori beneficiari a TT.

- Participarea mai activă a unităţilor C&D în elaborarea strategiilor IMM, a studiilor de restructurare / retehnologizare sau / şi chiar a unor Planuri de Afaceri (PA), având ca obiectiv TT.

- Organizarea de simpozioane şi consfătuiri de prezentare a TT, la care să participe teritorial sau sectorial (pe domenii), IMM în scopul sinergizării acestora.

E. Condţii de bază în operarea cu fondurile de cofinanţare

E1. Condiţii de bază ce trebuie îndeplinite de către agentul economic (solicitantul / beneficiarul / utilizatorul). E2. Condiţii de bază ce trebuie îndeplinite de obiectivul / proiectul TT.

- Agentul economic solicitant al cofinanţării trebuie să fie “curat şi la zi” în ceea ce priveşte obligaţiile fiscale către stat. Nu se poate concepe acordarea de fonduri în cadrul acţiunii de cofinanţare, provenite de la buget, unui agent economic rău platnic, care s-a sustras de la obligaţiile ce-i revin faţă de Bugetul Statului, sau care se găseşte în jenă financiară.

Legislaţia reglementează clar obligaţiile fiscale ale agenţiilor economici. Satisfacerea acestei condiţii se demonstrează prin documentele economico-financiare ale firmei (Bilanţ contabil; Rezultate financiare şi obligaţii fiscale - cod 01; ş.a.), confirmate de Administraţia Financiară teritorială unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic.

- O altă condiţie de bază este ca agentul economic să contribuie efectiv şi prin efortul propriu la acoperirea cheltuielilor de transfer, să îsi asume în parte riscul inovării, demonstrând în acest fel credibilitate şi o anumită garanţie că se va implica activîn reuşita proiectului de TT. Această condiţie poate fi îndeplinită în mai multe moduri, funcţie de complexitatea - anvergura proiectului inovativ şi de subiecţii acestuia.

- Asigurarea de către “receptor” a minim 80% din cheltuielile totale, atunci când agentul economic este singurul participant la proiectul de TT.

- Acoperirea cu minimum 25-50% din cheltuielile totale, atunci când la proiect participă, cu susţinere financiară efectivă a cheltuielilor până la marja de 80%, şi alţi subiecţi (unităţi de C&D; incubatoare de afaceri; bănci creditoare; ARD; CRIMM; CNIPMMR ş.a.).

Rezultă că agentul economic (solicitantul / beneficiarul / utilizatorul fondului TT), trebuie să participe în mod obligatoriu şi efectiv cu 25-80% la acoperirea cheltuielilor.

Procentul exact va fi stabilit în documentaţii de solicitare şi de prezentare a proiectului/obiectivului TT, în funcţie şi de nivelul marjei ce va fi stabilit prin legislaţie.

Participarea se va face fie cu fonduri financiare existente în cont, fie justificate prin Planul de Afaceri că vor fi existente pe parcursul desfăşurării procesului.

În anumite condiţii, poate fi acceptată participarea cu active imobilizate - fixe (maşini, echipamente, utilaje, clădiri ş.a.) sau active circulante (fonduri curente, materii prime, materiale, stocuri de produse ş.a.)

Participarea agentului economic la acoperirea cheltuielilor TT cu elementele din active imobilizate sau active circulante poate fi acceptată numai atunci când firma are în cont existentă efectiv suma aferentă acoperirii procentuale a cheltuielilor şi acest capital nu reprezintă sursă pentru desfăşurarea activităţii proprii (sau dacă suma poate fi preliminată, prin planul de afaceri, prin cash-flow). De asemenea, această sumă poate fi, total sau parţial, asigurată prin credite, obţinute de către beneficiar în relaţie directă cu organismele bancare.

*

Cofinanţarea unor acţiuni / lucrări de transfer de tehnologie presupune o analiză multiobiect (şi, pentru fiecare obiect, multicriterială).

Obiecte de analiză / factori implicaţi

Soluţia care urmează să fie aplicată / transferată

Domeniul de aplicare, modul de aplicare, scara de aplicare, rezultatele urmărite / scontate, impactul acestora

Elaboratorul (creatorul) soluţiei (calificarea şi credibilitatea ştiinţifică a acestuia şi, implicit, a calităţii soluţiei)

Beneficiarul (cel ce urmează să aplice) soluţia

Proiectantul (cel care urmează să elaboreze proiectul de aplicare)

Executantul (cel ce urmează să realizeze) aplicarea soluţiei; în cazul unor executanţi numeroşi - coordoantorul, antreprenorul, executantul coordonator (credibilitatea realizării în bune condiţii a aplicaţiei)

Finanţatorul - cel care asigură (total sau parţial) partea nesusţinută de la buget a finanţării.

Cofinanţatorul - ordonatorul de credite din fonduri bugetare pentru transferul de tehnologie (MCT - DTT; ulterior - ATT).

În cele ce urmează, sistemul de factori implicaţi este analizat simplificat.

F. Lucrări preconizate în sarcina MCT în legătură cu cofinanţarea

Solicitarea pentru cofinanţare, în condiţiile menţionate la punctul D, se realizează, practic, prin depunerea de către agentul economic la MCT (Direcţia TTCNI) a DOCUMENTAŢIEI de PREZENTARE privind obiectivul / proiectul de TT, ca şi pentru obţinerea oricăror fonduri băneşti, indiferent sub ce formă. În practica din România, există o mare varietate de astfel de documente, al căror conţinut este determinat şi impus de cel ce acordă fondurile (bănci, FPS, FPP, ARD etc.).

În cazul cofinanţării, având de a face cu mecanism nou, cu un specific aparte şi cu condiţionări bine conturate pe plan internaţional, considerăm că documentaţia ce urmează să fie prezentată trebuie să fie unitară din punct de vedere al formei şi conţinutului şi să dea posibilitate celor care o analizează de a stabili cât mai obiectiv priorităţiile, îndeosebi în cazul solicitărilor “aparent” echivalente.

Întocmirea unei documentaţii care să răspundă acestor cerinţe reclamă, în majoritatea cazurilor, unităţi specializate de consultanţă, care au capacitatea şi posibilităţile să elaboreze asemenea documentaţii.

Într-o situaţie oarecum similară se găseşte şi documentaţia pentru PLANUL DE AFACERI.

Nefiind simplu de elaborat şi necesitând efort financiar, agentul economic sau / şi eventual ceilalţi participanţi au obligaţia să elucideze, în prealabil, dacă proiectul TT întruneşte condiţiile de bază pentru cofinanţare, menţionate anterior. În acest fel, pot fi evitate cheltuielile suplimentare generate de completarea, revizuirea sau chiar refacerea în totalitate a PLANULUI DE AFACERI.

În cazul în care agentul economic şi / sau proiectul de TT nu îndeplinesc condiţiile de bază pentru cofinanţare, se recomandă declanşarea unor analize diagnostic multifuncţionale sau parţiale (funcţionale), în baza cărora să se revizuiască strategia firmei pe termen scurt şi / sau mediu şi care să creeze condiţiile necesare pentru a putea accede la cofinanţare.

Analiza de către MCT (în viitor - de către ANTT) a DOCUMENTAŢIEI de PREZENTARE (“DP”), este indicat să fie efectuată într-un interval maxim de 15-45 zile, funcţie de complexitatea obiectivului / proiectului TT şi corectitudinea cu care a fost întocmită. Direcţia de specialitate din MCT, care analizează DP, trebuie să aibă dreptul de a întreprinde analize-sondaj la sediul agentului economic, care să contribuie la cunoaşterea mai bună a problemelor analizate. Pe parcursul analizei, pot fi solicitate agentului economic completări, modificări, revizuiri, refaceri parţiale sau totale a DP.

Avizul asupra DP, incluzând propunerea concluzivă de acceptare sau respingere, va fi prezentată, împreună cu DP, sub formă de NOTĂ, conducerii MCT, care va pronunţa respingerea sau aprobarea definitivă. În cazul aprobării, MCT - DTT va întocmi precontractul de cofinanţare a obiectivului / proiectului TT, menţionat aterior, precontract ce va fi semnat de către împuterniciţii legali ai agentului economic şi ai cofinanţatorului.

După aprobarea finală (H.G. sau altfel), într-un termen limitat, prestabilit, MCT va demara virarea în contul agentului economic (stipulat concret în contract), a sumelor convenite, conform eşalonărilor convenite.

În practică, toate condiţiile privind operarea sunt stipulate în contractul de cofinanţare, iar banca va primi, odată cu virarea (de la MCT, în contul agentului economic) a sumei, şi o copie a contractului.

Se poate analiza o variantă - foarte discutabilă, conform căreia disponibilităţile neutilizate de agentul economic şi aflate în cont, sunt aducătoare de dobândă MCT-ului şi banca are obligaţia să le vireze acestuia.

În conformitate cu prevederile contractului, agentul economic (solicitant / beneficiar al cofinanţării) raportează periodic la MCT stadiul realizării proiectului / obiectivului şi situaţia fondurilor creditate.

Cofinanţatorul (MCT) va verifica periodic evoluţia proiectului / obiectivului TT, notificând, după caz, agentului economic, iar în caz de difuncţionaliţăţi grave sau abateri de la prevedrile contractuale, va dispune temporar sau definitiv sistarea utilizării fondurilor alocate.

Finalizarea proiectului / obiectivului TT va fi notificată într-un document (de tipul “proces-verbal de punere în funcţiune”), întocmit şi avizat de reprezentanţii părţilor contractante, precum şi de către unitatea C&D (“sursa” TT).

Din prezentarea succintă a ciclului de operare în procesul cofinanţării de la analiza solicitării şi până la aprobarea cofinanţării, inclusiv contractarea şi hotărârea de Guvern, rezultă că toate aceste lucrări se execută de către MCT, putând fi preluate de către ANTT, după înfiinţarea acesteia.

Practic, aceste lucrări sunt asemănătoare cu cele efectuate pentru investiţii, au caracteristici comune, dar şi unele deosebiri.

Apreciem că, în etapa actuală, nu este necesar să se detalieze metode şi / sau tehnici, specifice fiecărei faze de lucru; în mod cert, vor apare diferenţe majore şi variabile importante de la o solicitare la alta. Se impune, totuşi, să se aibă în vedere necesitatea unei calificări adecvate şi a unei experienţe complexe a persoanelor (experţi; consultanţi în probleme economice, financiare, juridice, industriale ş.a.), care vor efectua analizele solicitărilor.

Timpul destul de scurt, care trebuie afectat acestor lucrări, impune, pe lângă competenţă şi operativitate, şi un nivel ridicat de responsabilitate şi obiectivitate în apreciere.

Probabil - va fi necesar ca aceste persoane să fie testate şi instruite special.

Dacă celelalte lucrări din procesul de confruntare par a fi, la prima vedere, obişnuite, întocmirea contractului de cofinanţare reprezintă, la fel ca şi analiza solicitării, o lucrare de mare răspundere şi de profesionalism ridicat.

Pentru aceste motive, opinăm ca această lucrare să fie executată de aceleaşi persoane care au făcut şi analiza obiectivului / proiectului TT.

O altă lucrare importantă, nu prin formă şi conţinut, cât prin faptul că poate îngreuna sau mai precis poate prelungi mult timp procesul, constă în promovarea Hotărârii de Guvern. Pentru operativitate, se apreciază că nu trebuie făcute H.G. pentru fiecare obiectiv / proiect TT, ci pentru un grup de 10-15, iar la Secretariatul General al Guvernului trebuie exercitat un lobby permanent şi de mare eficienţă. Practica cunoaşte H.G. a căror aprobare apare după ce nu mai prezintă oportunitate.

13.3. Structura şi conţinutul unor documente “tipizate” propuse a fi utilizate în procesul de “cofinanţare”

Prin documente “tipizate”, în contextul de faţă, se are în vedere un set de documente obligatorii pe care, în prima etapă, le va utiliza MCT, în întreg ciclul de operare legat de cofinanţare, începând cu solicitarea şi terminând cu ordonanţarea fondurilor alocate cererilor admise la cofinanţare. În situaţia înfiinţării ANTT şi abilitării acestei organizaţii cu gestionarea unui fond de stimulare a transferului de tehnologie, evident că aceste documente ar putea să fie preluate şi de către aceasta.

Ele trebuie să impună o tratare a tuturor solicitărilor în baza unui sistem criterial unitar de evaluare, să furnizeze, în forme cât mai simple, dar sugestive, celor care le analizează, inclusiv decidenţilor, întregul volum de informaţii necesar pentru o analiză şi decizie obiectivă, dar, în acelaşi timp, trebuie, pe cât posibil, să simplifice operaţiile de analiză şi de adoptare a deciziilor şi, nu în ultimul rând, trebuie să constituie baza “dosarului istoric” de documentare legală a modului în care s-a făcut alocarea şi cheltuirea unor fonduri publice.

Evident că machetele prezentate şi sugerate în cele ce urmează constituie doar o primă aproximaţie. După definitivarea lor de către specialişti MCT şi eventual avizarea de către ceilalţi factori de decizie implicaţi în procesul de cofinanţare, considerăm că ar fi util ca adoptarea lor finală să fie precedată de o etapă de aplicare experimentală într-un număr reprezentativ de cazuri reale.

În conformitate cu metodologia schiţată la punctul 13.2, în cele ce urmează se prezintă machetele, se descriu conţinutul şi modul de utilizare al următoarelor documente:

A - Documentaţia de prezentare (DP)

B - Structura sintezei planului de afaceri (SPA)

- Anexa 1: Descrierea obiectivului / proiectului; sinteza cheltuielilor

- Anexa 2: Centralizatorul obiectivelor / proiectelor surse de finanţare

- Anexa 3: Sinteza cu principalii indicatori economico-financiari şi de eficienţă

C - Structura planului de afaceri (PA)

D - Contractul de cofinanţare (CC)

- Anexa 4: Macheta contractului de cofinanţare

E - Nota de evaluare a PA (care urmează să fie întocmită de experţii MCT, în baza analizei solicitării înaintate de agenţii economici)

- Anexa 5: Macheta Notei de evaluare pentru aprobarea cofinanţării.

A - Documentaţia de prezentare (DP)

Documentaţia de prezentare privind obiectivul / proiectul de TT, în baza căreia MCT (în viitor ANTT) analizează, propune şi hotărăşte cofinanţarea din fonduri bugetare, se propune a fi unitară din punct de vedere al formei şi conţinutului.

În cele ce urmează, se propune structura de principiu a DP, încercând să detaliem şi să explicăm numai acele părţi care sunt esenţiale pentru o corectă analiză a solicitărilor.

Practic, aşa cum s-a arătat, pentru a servi şi a putea fi utilizată, atât de posibili parteneri participanţi la obiectivul / proiectul TT, cât şi de către bănci sau alte organizaţii finanţatoare, DP este un Plan de Afaceri cu obiectiv clar: cofinanţarea din fondurile bugetare gestionate de MCT.

Structura DP cuprinde două părţi importante:

- sinteza PA

- planul de afaceri.

Ca prezentare, aceste două părţi vor fi distincte, cuprinse în volume separate.

La MCT, DP se prezintă în 2 exemplare.

B - Structura sintezei PA

Coperta şi pagina de titlu sunt identice cu cea din PA prezentate în cap. C.

1. Scopul planului:

- TT şi cofinanţarea cheltuielilor aferente în proporţia %

- cum sunt îndeplinite condiţiile de bază.

2. Descrierea pe scurt a direcţiei de afaceri

- prezentarea TT

- nevoile pe care le va satisface

- descrierea fiecărui obiectiv / proiect după modelul prezentat în anexa 1

- centralizatorul obiectivelor / proiect după modelul prezentat în anexa 2.

3. Oportunităţi şi strategie

- strategia de marketing

- strategia de vânzări

- avantajul comparativ şi componentele lui în mediul concurenţial

- fapte cheie

- condiţii

- puncte vulnerabile ale proiectului şi ale concurenţilor

- tendinţe în sectorul economic respectiv

- orice altă dovadă de oportunitate.

4. Analiza pieţei

- caracteristici ale pieţei: segmente ţintă,

caracteristici demografice, geografice (dacă este cazul)

- dimensiunile segmentelor de piaţă ţintă

- segmentul iniţial de clienţi

- modul de comercializare.

5. Echipa

- fondatorii (prezentarea experienţelor de succes)

- angajaţii cheie

- experienţa relevantă: conducere

cercetare

profituri şi pierderi.

6. Informaţii financiare

- fonduri necesare şi utilizarea lor.

- date financiare sintetice conform anexei 3

- previziuni financiare rezultate primul an, al 2-lea an, al 3-lea an după TT

- profituri / pierderi, încasări, venit net, bilanţ, rate financiare

- cash-flow pe 5 ani începând cu anul începerii TT1

- participaţii la TT

- garanţii.

Anexă la sinteza PA: Se va obţine de la Adminsitraţia Financiară / Direcţia Generală Teritorială a Finanţelor Publice, situaţia agentului economic (solicitant / beneficiar / utilizator) şi a partenerilor săi privind respectarea fiscalităţii faţă de stat (documente în original).

C - Structura Planului de Afaceri

- Coperta

- Pagina de titlu

- Cuprins:

- I. Descrierea firmei

- II. Serviciile oferite

- III. Descrierea pieţei

- IV. Concurenţa

- V. Strategia de marketing

- VI. Planul de producţie

- VII. Planul de cercetare şi dezvoltare

- VIII. Organizare, personal şi dotări

- IX. Planul financiar

- X. Investiţii şi structura de proprietate

- XI. Probleme şi riscuri critice

- Anexe.

COPERTA conţine:

- numele firmei

- adresa

- numărul de telefon, fax, telex

- data întocmirii planului de afaceri

- elaboratorul: adresa, telefon,fax

PAGINA DE TITLU:

- numele, adresa, nr. telefon firmă

- numele directorului executiv / managerului

- numărul de ordine al copiei şi numele destinatarului (control distribuţie)

- specificaţia că este confidenţial

- semnătura1

I. DESCRIEREA FIRMEI

- istoric şi condiţiile apariţiei

- conceptul

- obiective generale şi specifice

- elemente cheie

- cele care pot trezi interesului cititorului

II. PRODUSELE ŞI/SAU SERVICIILE

- descriere şi comparaţii

- utilitate şi valoare pentru clienţi

- statut de brevetare

- produsele actuale / de viitor

- preţuri (se includ indicatorii şi indicii)

- elemente cheie

- utilizaţi o terminologie pentru nespecialişti

- accentuaţi caracterul de unicat - avantaj distinctiv

- tot ceea ce îl face pe client să cumpere produsul/serviciul

III. DESCRIEREA PIEŢEI

- întreaga piaţă

- piaţa specifică

- segmentul de piaţă obiectiv (vizat)

- primii 5 cumpărători (nume)

- gradul de penetrare (anii 1, 3, 5, 10)

- creşterea ramurii / sectorului în prezent şi în viitor

- elemente cheie

- clasele de clienţi şi profilul lor de cumpărare

IV. CONCURENŢA

- descrierea tuturor produselor concurente şi a firmelor care le produc

- caracteristicile concurenţilor, puncte tari, puncte slabe

- tabel rezumativ: compararea produselor

- sublinierea unicităţii produsului/serviciului Dvs

- elemente cheie

- o selecţie critică a planului de afaceri; majoritatea întreprinzătorilor nu cunosc suficient sau subestimează concurenţa

V. STRATEGIA DE MARKETING

- canale de distribuţie

- vânzări directe, distribuitori, franşiza

- înfiinţare, pregătire, motivaţie, recompensă

- etapizare în marketing

- vânzări previzionate şi bugeturi

- elemente cheie:

- exemple de cicluri de vânzare, cicluri de viaţă a produselor etc.

- (opţional) modalităţi de promovare, de reclamă

VI. PLANUL DE PRODUCŢIE

- explicaţii concise cu privire la modul în care produsul va fi realizat / serviciul prestat

- stadiile procesului de producţie

- calitate / acceptare

- calitate / control

- bugetul de producţie şi planurile de rezervă în caz de necesitate

- calificări speciale necesare

- livrări, echipament, subcontractanţi

- elemente cheie:

- dacă există prototipul: fotografii

- dacă nu există prototipul: desene artistice ale produsului

(în mod corespunzător - dacă este tehnologie, sau altceva decât produs: reprezentări explicative adecvate)

VII. PLANUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE (aferent acţiunii de la TT, dacă este cazul)

- descrierea activităţii de cercetare-dezvoltare

- obiective principale de cercetare-dezvoltare şi etapizare

- programarea în timp şi bugetul

- evoluţia produsului

- protecţia dreptului de proprietate intelectuală

- elemente cheie:

- capacităţile de a satisface piaţa aleasă

VIII. ORGANIZARE, PERSONAL ŞI DOTARE

- schema de organizare

- prezentarea biografică, fondatori şi angajaţi cheie

- descrierea posturilor

- planul de personal

- include poziţii ce pot fi nominalizate ulterior

- explică deficienţele

- consiliul de administraţie, comitetul de direcţie, echipa managerială

- planul de personal / programare în timp

- planuri de dotări pe termen scurt şi lung

- elemente cheie:

- secţiune critică a planului de afaceri; principala întrebare: “Cine sunt persoanele ?”

IX. PLANUL FINACIAR

- situaţia financiară curentă (operativă)

- elemente de plăţi / elemente de încasări

- controlul costurilor

- analiza punctului de echilibru / tabelul costurilor de lansare a afacerii

- indicatori financiari

- previziuni financiare:

primul an lunar, anul II - trimestrial, anii III - V anual

- lichiditatea

- fluxuri operative

- bilanţuri

- elemente cheie:

- reprezentări grafice, tabele; rate financiare.

X. INVESTIŢII ŞI STRUCTURA PROPRIETĂŢII

- capitalul necesar şi modul său de utilizare

- structura afacerii (acum, în viitor)

- modalitatea de a-şi recupera banii pentru investitorii din afara firmei

- elemente de stimulare a participării la capital a fondatorilor / angajaţilor

- elemente cheie:

- titularii de cauţiuni şi cât deţin

- claritatea afacerii / ofertei

XI. RISCURI ŞI PROBLEME CRITICE

- descrierea riscurilor:

- depăşirea costurilor estimate

- întârzieri în programul de cercetare dezvoltare şi în producţie

- probleme cu furnizorii sau distribuitorii

- tendinţe în evoluţia ramurii / sectorului

- reduceri de preţ semnificative

- capital insuficient

- elemente cheie:

- realizsmul argumentării

D - Contractul de cofinanţare

Contractul de cofinanţare reprezintă, în acest context, documentul de bază, desfăşurarea TT şi utilizarea cofinanţării urmând să se facă în conformitate cu prevederile acestuia. În anexa 4 se prezintă contractul tip de cofinanţare. În practică, acesta urmează, evident, a fi adaptat multiplelor situaţii particulare, specifice fiecărei acţiuni de TT.

Experienţa va sugera adaptarea la situaţii existente şi specifice.

E - Nota de prezentare a PA

În anexa 5 este redată macheta Notei, întocmite ca urmare a analizei solicitării cofinanţării obiectivelor / proiectelor TT.

Considerăm că acest document este necesar să fie redactat unitar, macheta propusă având în acest caz o dublă semnificaţie:

- ghid pentru expertul care analizează şi evaluează solicitarea

- o prezentare unitară transmisă decidenţilor1.

Este de subliniat faptul că, indiferent de natura afacerii sau / şi de anvergura-complexitatea TT, o DP onest şi corect redactată (sinteza PA şi PA) poate cuprinde un volum care să atingă chiar 100(-200) de pagini (text, tabele, grafice etc). Analiza acestui volum de date, mărimi şi informaţii în cadrul unor şedinţe ale decidenţilor este nu numai dificilă, dar practic imposibilă atunci când, pe ordinea de zi, sunt 8-10 solicitări. Desigur, decidenţii vor apela, după caz, la sinteza PA sau PA, consultând: o informaţie, o situaţie, un grafic, un indicator important, ceea ce nu înseamnă că vor putea lectura (cel puţin) conţinutul DP.

Din aceste motive, o Notă, unitar, dar cuprinzător redactată (7-10 pagini), având anexate 3-5 grafice concludente şi semnificative, marcând totodată clar, fără echivoc, modul în care sunt îndeplinite condiţiile de bază, respectiv “umbrele / luminile” agentului economic solicitant (participanţilor la TT), cât şi ale obiectivului / proiectului TT, reprezintă un instrument operativ indispensabil.

Macheta reprezintă, totodată, şi un ghid pentru expertul care efectuează evaluarea şi analiza. Faptul că, într-un material concentrat, acesta trebuie, cu conştiinciozitate, atenţie, răspundere, onestitate şi obiectivitate, să sintetizeze, în text, grafice şi tabele, un număr de “mărimi” determinante pentru hotărârea finală şi să propună, sub propria sa semnătură, o hotărâre (care poate antrena multe zeci sau chiar sute de milioane de lei), reprezintă un moment cheie în ciclul / procesul de cofinanţare.

F. CONCLUZII

Machetele propuse şi metodologia schiţată reprezintă un sistem ce poate fi detaliat sau, respectiv, ameliorat în funcţie de reglementările ce vor fi adoptate şi pe baza examinării unor prime situaţii concrete.

Reuşita operării corecte cu aceste instrumente depinde de experienţa, calitatea profesională, răspunderea şi onestitatea experţilor ce vor participa la procesul de analiză şi decizie..

Faza următoare Înapoi studiu valorificare Înapoi cuprins CD

Urmează anexele !

Anexe

ANEXA 1

Descrierea obiectivului / proiectului

PROIECT / OBIECTIV nr. .........

DENUMIREA .....................................................

I. SCOPUL URMĂRIT: ...................................................................................................

..................................................................................................

II. DESCRIEREA: ..............................................................................................................

............................................................................................................

III. COSTUL PROIECT / OBIECTIV ..................................................................... mil. lei

IV. DURATA DE REALIZARE: ........................................................................................

PROIECT / OBIECTIV nr. .........

SINTEZA CHELTUIELILOR

mil. lei

Nr. crt.	Denumirea acţiunii	Cheltuieli totale	Utilaje* echipamente	Construcţii montaj	Alte** chelt	Termen de punere în funcţiune
0	1	2	3	4	5	6
1
2 . .
TOTAL
SURSE PROPRII
COFINANŢARE

DIRECTOR, DIRECTOR ECONOMIC,

ANEXA 2

CENTRALIZATORUL

OBIECTIVELOR / PROIECTELOR

mil. lei

Nr.	Denumirea	Cheltuieli în anul ...*
proiect/ obiectiv	Termen de punere în funcţiune	Totale	Din surse proprii**	Din cofinanţare de la “fond TT”
0	1	2	3	4
1
. . . . .
TOTAL

Este oportun să se specifice ce se referă la obiectul de TT şi ce se referă la unitatea / unităţile executante, la coparticipanţi etc.

ANEXA 3

SINTEZA

cu principalii indicatori economico-financiari şi de eficienţă

Nr. crt.	Denumirea	UM	Realizat anul .....	Realizat anul .....	Preliminat anul .....
0	1	2	3	4	5
1	Capitalul social	mil. lei
2	Număr personal	pers
3	Venituri totale	mil. lei
	3.1. Venituri din exploatare	mil. lei
	3.2. Venituri financiare	mil. lei
	3.3. Venituri excepţionale	mil. lei
4	Cheltuieli totale	mil. lei
	4.1. Cheltuieli materiale	mil. lei
	4.2. Cheltuieli de personal	mil. lei
	4.3. Cheltuieli pentru exploatare	mil. lei
	4.4. Cheltuieli financiare	mil. lei
	4.5. Cheltuieli excepţionale	mil. lei
5	Profit / pierdere	mil. lei
6	Resurse financiare pentru mijloace circulante din care:	mil. lei
	- fonduri proprii	mil. lei
	- surse atrase	mil. lei
	- credite bancare	mil. lei
7	Viteza de rotaţie a mijloacelor circulante	zile
8	Creanţe total	mil. lei
9	Datorii total	mil. lei
10	Plăţi restante	mil. lei

0	1	2	3	4	5
11	Credite bancare nerambursate la scadenţă	mil. lei
12	Rata profitului (Profit brut / cifra de afaceri)	%
13	Productivitatea muncii (cifra de afaceri / nr. total persoane)	mil. lei/pers
14	Indicele autonomiei financiare (capital propriu / datorii)	-
15	Indicele lichidităţii (Active curente - stocuri / active curente)	-
16	Solvabilitatea generală (capitaluri proprii / total datorii)	-
17	Lichiditate generală (Active circulante / datorii pe termen scurt)	-

DIRECTOR, DIRECTOR ECONOMIC,

ANEXA 4

CONTRACT Nr. ...........

din data de ..........................

privind cofinanţarea ..............................

Ministerul Cercetării şi Tehnologiei, cu sediul în Bucureşti,

str. ................................................., sector ........., reprezentat prin

Domnul ........................................., (funcţia) .............................

denumit în continuare MCT

şi

(Agentul economic - solicitator / beneficiar / utilizator)..........................

În cazul când sunt mai mulţi participanţi, se va menţiona expres, inclusiv cu datele de identificare, denumit în continuare “agent economic”.

Având ca temei legal Art. .........., litera ........., din Legea Bugetului de Stat pe anul 1995, au convenit următoarele:

Art. 1 - MCT va pune la dispoziţie (Agentului economic), suma de .....................

destinată acoperirii cheltuielilor totale, cu ........ %, ocazionate de TT ..............................

conform Anexei 1 şi Anexei 2.

Suma va fi acordată în ............... tranşe:

- tranşa I .............................................

- tranşa II ............................................

MCT va vira suma acordată în contul (Agentul economic) numărul .....................

deschis la (Bancă) pe baza şi în conformitate cu următoarea eşalonare: ........................... .................................

Art. 2 - (Agentul economic) se obligă:

a) să utilizeze suma acordată numai pentru destinaţia prevăzută în art.1 şi anexele la prezenta. Să participe la acoperirea cheltuielilor cu suma de ......................., prevăzută în Anexa 1 şi Anexa 2.

b) să realizeze principalii indicatori economico-financiari, conform cu “Sinteza principalilor indicatori economico-financiari şi de eficienţă” (Anexa 3(e de la caz la caz) la prezentul contract), şi să prezinte la MCT documentele care demonstrează realizarea acestora.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------

c) suma pusă la dispoziţie de către MCT va putea fi recuperată conform menţionărilor şi stipulărilor din procesul-verbal de finalizare a TT; documentul sus menţionat va fi avizat şi de unitatea C&D care a elaborat conceptul / produsul / tehnologia ce face obiectul TT.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------

d) să raporteze trimestrial la MCT (se indică exact locul) începând cu .................... situaţia privind volumul de aplicare realizat.

Să finalizeze TT la termenele prevăzute în anexeşi să prezinte MCT proiectul procesului verbal de punere în funcţiune la 15 zile de la data finalizării TT (de nuanţat de la caz la caz - nu întotdeauna există o astfel de “dată”).

Art.3 - Verificarea utilizării sumei acordate conform Art.1, precum şi a celorlalte obligaţii ale (Agentul economic sau/şi după caz ale participanţlori la TT), precizate la Art.2, se vor efectua de către MCT prin reprezentanţii săi şi de către alte organe de specialitate ale administraţiei publice.

În cazul în care se constată că (Agentul economic sau/şi participanţii) a/au utilizat sumele puse la dispoziţie pentru alte scopuri decât cele prevăzute în prezentul contract, Banca va sista temporar sau definitiv acţiunea de finanţare.

În cazul sistării definitive a acţiunii de finanţare (Agentul economic) va restitui MCT în termen de 20 zile de la solicitare sumele cheltuite în alte scopuri, cu o penalitate de până la 100% din cuantumul acestor sume.

Dobânzile bonificate de Banca ...................................., la sumele prevăzute în contract, pe perioada de la intrare în contul ........................, până la utilizarea în totalitate a sumei, se vor vira în contul MCT nr. ........................., deschis la (numele Băncii - sucursala).(Prevedere foarte discutabilă).

Art. 4 - În cazul în care din rapoartele prezentate trimestial de (Agentul economic) şi din controlul efectuat de MCT şi / sau alte organe abilitate în acest scop, se constată disfuncţionalităţi grave sau neîndeplinirea din culpa (Agentul economic) a obligaţiilor prevăzute la Art.2, Agentul economic se obligă să restituie integral suma utilizată din fondul de cofinanţare cu o penalitate egală cu dublul dobânzii pieţei la creditele bancare.

Art. 5 - Litigiile născute din derularea prezentului contract şi care nu pot fi soluţionate pe cale amabilă, se vor rezolva de instanţele judecătoreşti competente de pe raza executantului.

Forţa majoră dovedită exonerează părţile de executarea obligaţiilor contractuale, ca şi de consecinţele neexecutării acestora pe perioada situaţiei de forţă majoră, cu condiţia înştiinţării ... în termen de... etc.).

Art. 6 - Prezentul contract, inclusiv Anexele 1, 2 şi 3, intră în vigoare la data semnării şi îşi păstrează valabilitatea până la data în care părţile, prin act scris, constată încheierea acţiunii potrivit Art.1 şi 2, sau, după caz, convin asupra rezilierii contractului..

Semnat azi, ..............................

MCT (Agent economic sau/şi participanţi)

ANEXA 1

ANEXA 2

ANEXA 3

ANEXA 5

MACHETĂ

Se aprobă

MINISTRU sau SECRETAR de STAT

conform acceptului “decidenţilor” din.................................................

NOTĂ

de prezentare şi evaluare a planului de afaceri OBIECTIVUL / PROIECTUL TT întocmit de: organizaţia elaboratoare pentru Agentul economic - eventual partenerii participanţi

Planul de afaceri este/nu este întocmit conform recomandărilor MCT (se specifică titlul şi eventual capitolele din procedura corespunzătoare a MCT) şi este însoţit de avizul favorabil al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Teritoriale judeţul privind situaţia fiscală a Agentului economic - partenerilor.

Se menţionează argumente, conform cărora obiectivul corespunde condiţiilor de bază privind cofinanţarea de către MCT; se menţionează clar temeiul legal.

1. DATE GENERALE privind Agentul economic sau/şi participanţii la TT. Caracterizarea acestora

Referire la strategia firmei, locul ocupat în sector / domeniu, cuantificarea, importanţa strategică (dacă este cazul).

2. PIAŢA şi COMERCIALIZAREA

2.1 Piaţa internă

Descriere; situaţia prezentă şi de perspectivă; referiri concrete argumentate privind “cererea potenţială” şi “cererea solvabilă”; la ce concluzii conduce perspectiva pieţii, urmare a TT

2.2 Piaţa externă: după acelaşi mod de abordare ca la 2.1.

Suplimentar, vor fi menţionate contractele externe, ponderea economică. Evoluţia (inclusiv prognoza) exportului legat de obiectivul/proiectul TT.

3. PREZENTAREA OBIECTIVULUI / PROIECT TT

Redactarea acestui capitol este definitorie. Pe lângă alte grafice sau prezentări stabilite de expert, se vor prezenta Anexa 1 şi Anexa 2.

4. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

Elemente semnificative

5. Impactul tehnologic, încadrarea în criteriile specifice de transfer tehnologic

6. CONDIŢIONĂRI DE APROBARE A SEMNĂRII CONTRACTULUI DE COFINANŢARE

Având în vedere aspectele prezentate .................................................................

se menţionează denumirea “decidenţilor” propune cofinanţarea de către MCT a ............................... obiectivul / proiectul TT ................... în .........% faţa de cheltuielile totale.

Suma de .............................beneficiarului / utilizatorului Agentul economic, în următoarele condiţii:

* Agentul economic sau/şi participanţii va / vor contribui prin eforturi proprii cu suma ..................... pe care o va vira condiţii, termene, cont (Atenţie: poate fi şi o sumă deja consumată de către cofinanţator, în stadiul dat.)

* Mandatarea: se menţionează Direcţia Generală sau Compartimentul din MCT pentru elaborarea şi promovarea:

- contractului de cofinanţare

- proiectului de H.G. (sau alt nivel de decizie)

Întocmit

Expert .........................

Data ............................

Observaţie: Informaţiile care nu suscită observaţii nu se reiau în raportul expertului, cu excepţia valorii şi termenelor propuse spre finanţare.

*

Opinii din procesul de avizare internă pe parcurs

1. Anumite opţiuni deschise sunt tratate în lucrare ca fiind închise; adică: în anumite probleme există variante, dintre care în lucrare se consideră de la sine înţeles că variante nu există. În principal:

- De unde începe şi unde se termină transferul de tehnologie? Din ce stadiu şi până în ce stadiu este valabilă cofinanţarea de 20%?

- De la prototip? De la model experimental experimentat? De la documentaţie pentru prototip?

- Până la serie zero? Până la primul lot de fabricaţie, verificat în exploatare? etc. Consider că astfel de lucruri trebuie să fie explicitate (nu ca posibilităţi unice, ci ca probleme care trebuie să fie precizate (în documentele ce se întocmesc) în fiecare caz în parte.

În orice caz, TT NU începe de la începutul cercetării, ci de la un anumit rezultat valorificabil (sau dacă da - de explicitat ca o variantă posibilă, dar neobligatorie).

Totul este perezentat numai pentru produse noi. Dar pentru tehnologii, know-how, alte categorii de rezultate ale cercetării ?

Totul se prezintă pentru cazul în care tot efortul financiar al părţilor este numai în numerar. Dar există şi conceptul de aport în natură (desigur, care trebuie evaluat): utilaje necesare, instalaţii, materiale aprovizionate, spaţii de producţie etc. (Chiar şi “intangibile”: know-how. Legea 35/1001 admite acest lucru). Dacă nu este cazul niciodată, trebuie explicat şi demonstrat.

- Stabilirea de redevenţe în funcţie de profit este numai o variantă (de recomandat evitarea, pentru că profitul “aferent” poate fi manipulat). Există şi varianta luării ca referinţă a volumului de producţie realizat. De ce trebuie să fie “nenegociabilă”?

Rambursarea, cu sau fără dobândă, nu este stabilită prin proiectul de lege. Trebuie să rămână deschisă şi varianta rambursării, şi varianta ajutorului nerambursabil.

2. Volumul de date specificat poate fi excesiv pentru unele aplicaţii, trebuind să fie luat ca o listă maximală.

---

1 Aici ºi în cele ce urmeazã citatele se referã la textul oficial difuzat membrilor parlamentului.

1 Dacã substituirea substantivului “tehnologie” cu adjectivul “tehnologic” nu este întâmplãtoare, întreaga chestiune meritã o discuþie mai amplã, care însã depãºeºte cadrul prezentului studiu.

1 În desfãºurarea analizei cash-flow se vor menþiona toate categoriile de costuri ºi venituri.

1 Semnãtura: 1 - agentului economic ºi a participanþilor la obiectivul/proiectul TT

2 - elaboratorilor - instituþie, persoane.

1 Prin “decidenţi” se desemnează - conventual, în prezentul capitol - organul colegial abilitat să adopte în cadrul MCT decizia de susţinere a solicitării şi promovare a Hotărîrii Guvernului. Considerăm că această funcţie ar trebui îndeplinită, cel puţin în cursul anului 1995, de o comisie de 13-15 experţi, numiţi prin Ordin al Ministerului Cercetării şi Tehnologiei, din rândul unor specialişti din cadrul şi din afara MCT. Se poate recurge la noua structură, în curs de constituire, a comisiilor Colegiului Consultativ.

După înfiinţarea ANTT, această funcţie ar trebui îndeplinită de Consiliul de Administraţie al ANTT.

* În cazul în care se apeleazã la importuri rubrica se va extinde: ÞARÃ, IMPORT.

** Tehnologii, proiectare, dezvoltare tehnologicã, perfecþionare personal

* Tabelul va cuprinde toţi anii în care se realizează obiectivul / proiectul TT. Se recomandă, în caz de complexitate sau / şi anvergură deosebită, cel mult 2-3 ani.

** În cazul mai multor participanţi la finanţare, rubrica se va extinde

---

1 În cele ce urmează, ori de câte ori aceasta nu va putea naşte confuzii, sintagma: “cofinanţarea de către Ministerul Cercetării şi Tehnologiei şi Agenţi Economici a unor acţiuni de valorificare a rezultatelor cercetărilor şi transfer de tehnologie” se va prescurta prin “cofinanţare”.

Faza următoare Înapoi studiu valorificare Înapoi cuprins CD