Studiu privind

crearea sistemului instituţional de valorificare

– difuzare, transfer, aplicare –

a rezultatelor activităţii de cercetare ştiinţifică

şi

Bănci de date de interes tehnologic şi comercial

Proiect de dezvoltare a băncii de date privind

piaţa firmelor de interes tehnologic din România

V. şi: Manual de utilizare, Realizarea băncii de date dezvoltate şi transferare la MCT

Lucrările au fost comandate şi finanţate de Ministerul Cercetării şi Tehnologiei

V. şi Informare despre Banca de date “Firme de interes tehnologic”

Responsabil lucrare,

Analist Irina Oberländer - Târnoveanu

CUPRINS

Introducere. Conţinutul Băncii de date”Firme de interes tehnologic din România”. 2

Culegerea, prelucrarea şi stocarea datelor................................................................. 4

Sistemul de clasificare produse şi servicii................................................................... 7

Facilităţi de căutare a informaţiilor.............................................................................. 12

Dezvoltări propuse în 1995.......................................................................................... 14

ANEXE

Glosar de termeni

Lista de abrevieri

Index de firme introduse în 1992-1993

Index de firme introduse în 1994

Index de profiluri generale utilizate în Banca de date

Index de judeţe / repartiţia statistică a firmelor pe judeţe

Index de localităţi / repartiţia firmelor pe localităţi

© SCIENTCONSULT, octombrie 1994

INTRODUCERE

Conţinutul Băncii de date “Firme de interes tehnologic din România”

Banca de date privind piaţa firmelor de interes tehnologic din România a fost realizată în conformitate cu proiectul elaborat şi prezentat în cadrul fazei precedente, A.4.5. Scopul lucrării constă în a asigura un suport pentru identificarea posibililor beneficiari interesaţi în utilizarea / aplicarea rezultatelor obţinute în cadrul diferitelor teme de cercetare, sau în dezvoltarea, aprofundarea, continuarea sau finanţarea altor teme; mai larg - în valorificarea anumitor profiluri de cercetare. Ca scop adiţional, banca de date permite cunoaşterea firmelor concurente, a produselor / serviciilor prezente pe piaţa românească, a nivelului tehnic atins, precum şi a unor eventuale surse de aprovizionare cu materiale şi produse tehnice necesare în cursul desfăşurării lucrărilor de cercetare.

În cadrul fazei, au fost realizate:

- Culegere şi analiză de informaţii privind un număr de 1700 firme (care, adăugate la cele 2800 firme din banca de date existentă la 01.01.1994, totalizează un număr de 4500 de înregistrări, depăşind numărul de 4200 firme, stabilit prin temă).

- Elaborarea, experimentarea, finisarea şi implementarea sistemului de programe de bancă de date de tip relaţional, prevăzute şi elaborate conform proiectului: 16 programe de introducere asistată a datelor prin machete ecran multitabelare şi validări automate (informaţii de identificare; profil general; profil specific - clasificat şi liber), programe de normalizare şi intreţinere a fişierelor de date (optimizarea lungimii câmpurilor de informaţii, identificarea înregistrărilor duble, asigurarea securităţii Băncii de date), programe de extragere indexuri (pe denumire, localitate, judeţ, profil general, profil specific, reprezentanţe, conexiuni), programe de statistici privind conţinutul Băncii de date, scenarii de regăsire, programe de raportare, etc. ;

-Elaborarea, experimentarea, finisarea şi implementarea structurii relaţionale a Băncii de date: 8 fişiere (tabele) de date, 8 fişiere (tabele) de control terminologic, 20 de machete ecran etc.

- Adoptarea şi adaptarea unui sistem de clasificare a profilurilor firmelor (produse şi servicii). Dintre variantele accesibile, pe baza unei analize comparative, conceptuale şi experimentale, s-a optat pentru sistemul de clasificare utilizat în sistemul “EUROPAGES”, care a fost tradus, verificat, adaptat, validat (peste 5000 de descriptori, terminologie verificată după dicţionare internaţionale), introdus pe calculator şi creat ca bază de date interconectată cu Banca de date; în paralel, a fost editat în două dimensiuni (cu 2 şi cu 3 niveluri de detaliere), precum şi în două variante: cu clasificare alfabetică în limba română şi în ordinea de clasificare a codurilor numerice (reflectând structura sistemului de clasificare).

- Conform temei, noul sistem de clasificare adoptat, reprezentând informaţie tipologic nouă faţă de sistemul anterior, a fost utilizat pe calculator pentru clasificarea a 100 firme, fiind pregătit un stoc de material bibliografic prelucrat pentru extindere în continuare.

- În cadrul acţiunii de pregătire a informaţiei, a fost creată o prospectotecă, sistematizată în concordanţă cu clasificarea din banca de date, care permite la nevoie obţinerea de informaţie detaliată suplimentară. Informaţiile de referinţă - date de identificare, profiluri etc. - sunt stocate şi într-un sistem propriu de fişe (în prezent există 1700 fişe de firme cu informaţiile de identificare, dintre care 600 au specificat profilul detaliat al firmelor şi 2800 de firme în format unitabelar, cu informaţii de identificare şi profil specific).

Transferarea la MCT a informaţiei din banca de date în ansamblul ei, precum şi a know-how-ului aferent exploatării curente, este pregătită spre realizare în măsura punerii la dispoziţie a personalului dedicat aplicaţiei şi realizării şcolarizării acestuia conform prevederilor din proiectul predat în cadrul fazei precedente; până atunci, transferul se face prin serviri operative la cerere, realizate de către executant (SCIENTCONSULT); atât cererile de informare, cât şi răspunsurile se transmit fie telefonic, fie prin fax sau prin mesaje scrise. Începând cu data predării prezentei faze, executantul asigură exploatarea corespunzătoare, la dispoziţia MCT şi a solicitanţilor din reţeaua de unităţi de C&D, până când se vor crea condiţiile pentru transferarea la MCT, în condiţiile specificate în proiect.

CULEGEREA, PRELUCRAREA

ŞI STOCAREA DATELOR

I. SCOP

Informaţiile introduse în banca de date computerizată descriu profilurile generale si specifice pentru firme de interes tehnologic pentru piaţa interna şi sunt destinate domeniului C&D.

II. CERINŢE

• Relevanţă

Datele sunt astfel culese şi prelucrate încât să prezinte profilurile relevante ale firmelor analizate.

• Date de identificare

Informaţiile oferă, pe lângă produsele/serviciile firmelor, şi datele de identificare necesare contactării lor în vederea colaborării (adrese, persoane de contact, reprezentanţe etc.).

• Responsabilitate

Fiecare informaţie este susţinută de responsabilitatea unei surse autorizate (in acest scop, s-a recurs numai la informaţie primară din prospecte si reclame de firmă, evitându-se sursele cu informaţie prelucrata din cataloage cu clasificări proprii.

III. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR DE CULEGERE, PRELUCRARE ŞI STOCARE A DATELOR

1. Culegerea datelor

Activitatea de culegere a informaţiilor a constat in următoarele:

(a) Interviuri cu personalul firmelor şi obţinerea de literatură comercială (prospecte, cataloage, oferte firme).

Notă: Au fost obţinute informaţii de la următoarele târguri şi expoziţii:

• TIB ’94

• TINAL ’94 (Târgul naţional en-gros de produse alimentare, Eforie Nord, 20-28 octombrie 1994)

• CHIMIA ’94 (Expoziţie produse din industriile chimică şi petrochimică, Braşov, 25-28 octombrie 1994)

• ROPACK ’94 (Expoziţie de analogie şi instalaţii de ambalat, Bucureşti, Sala Palatului, 8-11 noiembrie 1994)

• TEXIN’94 (Târgul naţional pentru confecţii textile, blană, piele şi sport, tricotaje şi ţesături pentru sezonul rece, Sovata, 14-19 noiembrie 1994)

(b) Consultare colecţii de ziare şi reviste, cataloage expoziţii şi târguri (după 1993) şi culegere informaţii din reclame.

Notă: Au fost culese date din următoarele publicaţii:

• colecţii ziare, reviste: Curierul Naţional; Adevărul; Economistul; Bursa; Meridian; Idei şi Afaceri (Braşov); Lumea Afacerilor; INFO 1; Capital

• cataloage târguri şi expoziţii

w Pagini Naţionale 1994, Bucureşti:

Editura ROMPRES, 1993 (numai reclamele inserate)

w CINE şi CE ’94 - Anuarul societăţilor comerciale din Romănia 1993, Bucureşti: Editura TOPAZ, 1992 (numai reclamele inserate)

Pentru date specifice (ex. nr. de înregistrare în Registrul Comerţului), au fost consultate cataloage editate de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

2. Prelucrarea datelor

Concomitent cu activitatea de culegere, a fost asigurată prelucrarea datelor.

Informaţiile relevante referitoare la profilul fiecărei firme au fost extrase într-o manieră completă şi inteligibilă, fără a deforma mesajul firmei examinate. Astfel, produsele şi/sau serviciile au fost încadrate după o analiză atentă în câte un profil general, păstrând loc pentru toate produsele şi serviciile firmei. De asemenea, s-a avut grijă ca domeniile distincte să fie net delimitate.

Analiza datelor pune în evidenţă, în mod distinct calităţile firmei: producător, comerciant, reprezentant, exportator, importator etc.

Au fost menţionate conexiunile/relaţiile definite prin provenienţa unei firme desprinse/scindate.

S-a urmărit in mod special ca prelucrarea documentelor să nu afecteze conţinutul informaţional al ofertei firmei. Prelucrarea a urmărit, pe de o parte, încadrarea în formatele de înregistrare ale băncii de date, iar pe de altă parte, completarea înregistrării cu informaţii explicative menite să ajute utilizatorul băncii sa inţeleagă semnificaţia subiectului examinat.

Pentru prelucrarea informaţiilor au fost consultate enciclopedii tehnice şi generale şi lucrări de referinţă pe domeniile de interes.

3. Stocarea datelor

Atât construcţia, cât şi utilizarea băncii de date necesită, pe lângă culegerea şi analizarea datelor, o organizare eficientă a documentelor sursă.

În acest scop, documentaţia sursă a fost organizată într-o bibliotecă dedicată, utilizând criteriul de ordonare alfanumerică după denumirea comercială a firmei.

Utilizând acelaşi criteriu de ordonare, a fost organizată şi documentaţia prelucrată (fişele “hard” ale înregistrărilor din baza de date), sub forma unui catalog.

Organizată după criterii profesionale în domeniul gestiunii documentelor tipărite, biblioteca răspunde cerinţei de regăsire rapidă a oricărui document inclus, fiind în acelaşi timp deschisă pentru integrarea lucrărilor ulterioare.

SISTEMUL DE CLASIFICARE

PRODUSE ŞI SERVICII

1. DESTINAŢIA SISTEMULUI

Sistemul de clasificare adoptat, constituie un limbaj documentar capabil să descrie piaţa românească de produse şi servicii intr-o manieră structurată.

Sistemul facilitează accesul rapid la informaţii asupra pieţii actuale pentru specialişti din sfera C&D. Sistemul adoptat deschide un canal informaţional util în a depista oportunităţile pieţii, în procesul de transfer de tehnologie dinspre mediul cercetării ştiinţifice către cel al producţiei curente. Utilizând această “cheie”, echipele de C&D obţin date structurate pe subiecte generale sau specifice, privind mai mult de 4000 firme ce activează în România. Atât concepţia simplă a sistemului (620 de arii de subiecte, organizate pe 2 niveluri), cât şi vehicularea unei terminologii ataşate limbajului natural al pieţii, transformă sistemului de clasificare într-un instrument eficient şi prietenos.

2. DESCRIEREA SISTEMULUI

2.1 Referinţe

Au fost analizate principalele două sisteme de clasificare (CAEN şi EUROPAGES) promovate în ţară şi în străinătate pentru descrierea structurată a pieţii, după criteriile următoare:

• dacă acoperă ariile de subiecte de interes;

• dacă este actual şi dacă poate fi îmbunătăţit;

• dacă oferă nivelul de generalitate şi cel de specificitate cerute de aplicaţie;

• dacă este uşor de utilizat (codificare subiecte, index alfabetic);

• dacă poate fi utilizat pe calculator;

• dacă şi-a dovedit utilitatea în baze de date similare.

În urma analizei, a fost adoptat sistemul utilizat de către firma franceză EUREDIT S.A. aplicat la organizarea informaţiilor privind piaţa europeană de produse şi servicii (tipărit sub firma catalogului “EUROPAGES 1993/1994”).

Notă: În catalogul EUROPAGES nu exista menţiuni privind limitări ce decurg din drepturile de copyright.

Catalogul (editat în 6 limbi) conţine informaţii privind 150.000 de firme din 16 de ţări europene, printre care şi ţări din Europa de Est: Polonia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croaţia.

Spre deosebire de sistemul de clasificare CAEN[1], sistemul ales se adaptează mai bine la cerinţele activităţii de C&D, deoarece:

• este un sistem simplu: din doar două niveluri de subiecte, schema de clasificare ofera o deschidere atât asupra organizării macro-economice, cât şi asupra specializării tehnologice de la nivelul firmelor reprezentative ( profil general de activitate);

• schema este mai apropiată de preocupările reale ale pieţei actuale, fiind elaborată pe baza declaraţiilor de ofertă ale unui numar impresionant de firme având o cifra de vânzări relevantă pe piaţa europeană a anului 1993;

• schema este mai prietenoasă faţă de utilizator: atât subiectele generale, cât şi cele particulare, sunt exprimate în termenii naturali ai pieţei; mai mult, structurarea în clase şi diviziuni uşurează efortul de căutare al unui utilizator interesat, NU în prelucrări statistice globale, cât în a cumpăra sau a vinde produse şi servicii concrete.

Versiunea românească, creată de SCIENTCONSULT în cadrul acestei lucrări, este rodul colaborării specialiştilor din domeniul lingvistic, şi din domeniul ingineriei. Astfel, dupa traducerea “brută” a textului francez, a fost analizată terminologia de limbă română care să corespundă cel mai bine sensurilor preferenţiale din versiunea originală.

Au fost utilizate lucrări enciclopedice generale şi tehnice, dicţionare explicative , dicţionare lingvistice de conversie - din biblioteca SCIENTCONSULT şi din Biblioteca Centrului Cultural Francez şi biblioteci particulare. Înainte de redactarea finală, au fost consultaţi - pentru termenii a căror accepţiune nu era clară - specialişti din diferite domenii implicate.

2.2 Descrierea sistemului

Schema de clasificare este organizată pe două niveluri:

• Nivelul claselor, cuprinzând 19 sectoare economice majore;

• Nivelul diviziunilor, cuprinzând circa 600 de profiluri generale - posibile profiluri de activitate pentru firme relevante (din punct de vedere al cifrei de vânzări); profilurile sunt structurate dupa cele 19 sectoare majore.

În plus, schema oferă un număr de aproximativ 5.000 de produse, activităţi/servicii concrete, asociate profilurilor generale; scopul acestora este de a întregi accepţiunea fiecărui profil general. Acest al 3-lea nivel - denumit profil specific firme, este constituit şi se dezvoltă permanent pe baza informaţiilor culese din ofertele pieţei. Prin însăşi maniera în care este conceput, nivelul profilului specific este un nivel de liberă desfăşurare a ofertei pieţei, urmărind cât mai fidel dinamica acesteia.

Notaţia sistemului de clasificare este concepută în cea mai comoda modalitate: codificare numerică, uşor de utilizat atât în varianta tipărită cât şi în cea computerizată.

Astfel, indicii de clasificare pentru nivelul sectoarelor macro-economice cuprind 6 caractere, dintre care:

• primele două - număr de la 1 la 19, codificând fiecare sector economic;

• patru zero-uri - spaţiu alocat profilului general şi celui specific.

Exemplu: 02 000 0 reprezintă sectorul economic ENERGIE

Indicii de clasificare pentru profilurile generale cuprind 6 caractere, dintre care:

• primele două se referă la sectorul macro-economic din care face parte profilul examinat;

• următoarele trei caractere se referă la codul numeric al profilului general;

• ultimul caracter (zero) - spaţiu alocat profilului specific

Exemplu: 02 005 0 reprezintă sectorul macroeconomic ENERGIE (02), profilul general COMBUSTIBIL SOLID (005).

Toate profilurile specifice aparţinând unui anumit profil general, capătă codul acestuia, cu singura deosebire că ultimul caracter va fi unu (1) - indicaţie necesară delimitării profilurilor specifice de cel general.

3. UTILIZAREA SISTEMULUI DE CLASIFICARE

3.1 Utilizarea variantei tipărite

Schema de clasificare constă dintr-un catalog tipărit, structurat în două părţi :

(1) o listă cu clase şi diviziuni care înfăţişează subiectele ierarhizate conform relaţiilor semantice dintre ele, ordonată numeric după indicii de clasificare;

Exemplu (extras din arborele de structură)

01 000 0 PRODUCŢIE AGRICOLĂ ŞI ZOOTEHNICĂ

01 005 0 CEREALE ŞI GRĂUNŢE

01 010 0 LEGUME

01 015 0 FRUCTE

(...)

02 000 0 ENERGIE

02 005 0 COMBUSTIBIL SOLID

02 007 0 ELECTRICITATE - PRODUCERE ŞI DISTRIBUIRE

02 008 0 GAZE ŞI PETROL - EXPLOATARE

(...)

(2) un index alfabetic cuprinzând:

• subiecte extrase direct din schema de clasificare;

Exemplu: COMBUSTIBIL SOLID……020050

• subiecte înscrise în schema de clasificare într-o maniară implicită;

Exemplu: subiectul SONDARE din diviziunea FORARE ŞI SONDARE

Pentru ca aceste subiecte să aparaă într-o formă explicită în index, au fost utilizate trimiterile de tip “vezi”.

Exemplu: SONDARE - vezi FORARE ŞI ~……04 075 0

• subiecte în relaţie (care aparţin sau nu schemei)

Exemplu: CREŞTEREA ANIMALELOR - vezi ZOOTEHNIE……01 000 0

(relaţie de echivalenţă)

ROBINEŢI - vezi ARMĂTURI SANITARE ……03 162 0

(relaţie incluziune)

TURNARE - vezi şi FORME ŞI MODELE ……03 105 0

(relaţie de asociere)

O sarcină de căutare cu utilizarea schemei de clasificare în variantă tipărită - decurge în următoarele etape:

• clientul enunţă problemele în maniera sa personală:

“Sunt interesat în a contacta firme care oferă servomotoare de CC. De preferinţă din import”.

• operatorul bazei de date analizează cererea şi extrage descriptorii ce constituie “chei” de abordare a indexului schemei: SERVOMOTOR C.C., IMPORT

• studiind indexul, operatorul asociază descriptorii cu subiecte concrete din index

• SERVOMOTOARE C.C. - MOTOARE ELECTRICE ŞI PIESE .............. 12 030 0

• IMPORT - IMPORT/EXPORT ELECTRICITATE, ELECTRONICĂ....... 18 010 0

• cunoscând indicii de clasificare, operatorul are două variante la dispoziţie:

(a) consultă arborele de structură pentru a studia contextul subiectului respectiv (relaţii cu alte subiecte din schemă); etapa este utilă în obţinerea altor “chei” de abordare a căutării; după ce s-a hotărât asupra subiectelor alese, operatorul

(b) consultă baza de date computerizată pe baza indicilor de clasificare selectaţi şi obţine firmelor de interes.

Notă: Au fost elaborate două versiuni tipărite:

· o versiune a schemei de clasificare (arbore de structură + index alfabetic subiecte) în trei niveluri: sectoare macro-economice, profiluri generale, profiluri specifice);

· o versiune a schemei în două niveluri: sectoare macro-economice şi profiluri generale - versiune destinată operatorilor deja familiarizaţi cu problematica de detaliu a schemei de clasificare.

3.2 Utilizarea variantei computerizate

În varianta computerizată[2], atât arborele de structură cât şi indexul alfabetic sunt integrate bazei de date firme; sarcina de căutare se desfăşoară, principial, similar cu cea din varianta tipărită, cu deosebirea că toate operaţiile sunt executate pe calculator.

Facilităţi de căutare

a informaţiilor din Banca de date

Se pot face căutări după urmatoarele criterii principale:

1. denumire firmă:

1.1 regăsirea unei firme anumite, cu toate informatiile despre aceasta;

ex. Utilizatorul este interesat de informaţii despre firma ZIMTUB; în urma căutării, se furnizează date complete privind firma ZIMTUB S.A. ZIMNICEA;

1.2 regăsirea reprezentanţelor unei firme;

ex. Cine reprezintă firma DEA din Italia ?; în urma căutării , rezultă ca firma are reprezentanţă în România, reprezentanţa ei fiind firma MICROTOP;

1.3 regăsirea conexiunilor unei firme cu alte firme (firme care s-au desprins din alte instituţii, care partajează resurse, etc.);

ex. Conexiunile firmei TITAN TRACO; în urma interogării, se va furniza lista următoarelor firme care s-au desprins din fostul IMUAB (Intreprinderea de Maşini Unelte şi Agregate Bucureşti): TITAN LINII AUTOMATE S.A., TITAN ACCESORII SI SCULE S.A., TITAN MASINI GRELE S.A. etc.

2. profil general şi profil specific:

2.1 regăsirea firmelor care se încadrează într-un anumit profil de activitate de interes pentru utilizator;

ex. Firme care oferă micromotoare; se obţine lista firmelor care se ocupă cu micromotoare:

2.2 selectarea firmelor care se încadrează într-un sector macro-economic şi profil general:

ex. regăsirea firmelor pe baza unui subiect de interes pentru utilizator;

ex. Firme din sectorul constructiilor mecanice, având profilul general “Maşini unelte, prelucrarea metalelor” (indice de clasificare 04 120 0)

3. localizare geografico-administrativă:

regăsirea firmelor dintr-o localitate, judeţ, aflată la o anume adresă

ex. Lista firmelor din Sibiu; lista firmelor din judeţul Constanţa

Facilităţile de interogare constau în:

- utilizarea operatorilor booleeni (AND, OR, NOT)

- trunchierea termenului

- căutare termen aproximativ (LIKE)

Se pot utiliza atât criterii simple, cât şi combinaţii de criterii, pe un singur câmp sau mai multe.

La căutarea informaţiilor, este obligatorie asistenţa unei persoane competente, cu cunoştinţe tehnice generale şi o bună cunoaştere a conţinutului băncii de date. Căutarea se face prin iteraţii succesive, până la obţinerea răspunsului care satisface clientul.

DEZVOLTĂRI PRECONIZATE IN 1995

A. Dezvoltarea în continuare a bazei de date: culegere informaţii noi, actualizare înregistrări

B. Perfecţionarea Sistemului de Gestionare al Bazei de Date (SGBD)

1. Integrarea sistemului de clasificare în SGBD - vezi C, pct. 3/Pag.3;

2. Actualizarea datelor (profil de activitate - 4200 firme) utilizând schema de clasificare;

3. Perfectarea pachetelor de programe de gestionare pentru sarcini de: introducere/actualizare; căutare; raportare rezultate;

4. Tipărire catalog general (date complete firme + index pe câmpurile de interes - denumire comercială, profil de activitate);

5. Elaborare manual utilizare;

6. Instruire personal operator.

C. Îmbunătăţirea sistemului de clasificare

1. Prelucrarea unui lot experimental lărgit - 500 firme

Notă 1: va fi ales un eşantion reprezentativ (din p.d.v. tehnologic) la nivel naţional, adică:

• producători români şi producători străini ce dezvoltă linii tehnologice în România;

• firme care au capacitatea de a participa la târguri şi expoziţii importante la nivel naţional (ex; TIB 94; TEXIN 94)

Notă 2: vor fi admise numai informaţii datând, cel mult, din anul 1994.

2. Îmbunătăţirea schemei de clasificare (pe baza prelucrării informaţiilor celor 500 firme)

• completarea nivelurilor 1 (sectoare macro-economice) şi 2 (profiluri generale firme) cu noi arii de subiecte care reflectă preocupări actuale ale pieţei interne;

• îmbunătăţirea indexului alfabetic de subiecte: dezvoltarea nivelului 3 al arborelui de structură - nivelul de desfăşurare liberă a ofertei pieţei actuale: produse, servicii noi; trimiteri de tip “vezi” şi “vezi şi” pentru a valorifica alte chei de intrare în arborele de structură;

• dezvoltarea unui dicţionar explicativ pentru ariile de subiecte aparţinând schemei (nivelurile 1 şi 2 - aprox. 620 arii), adică:

· definiţii (înţeles preferenţial, genul proxim, diferenţa specifică);

· subiecte în relaţie (sinonime, termeni specifici, subiecte asociate etc.);

· sursa (referinţa) bibliografică.

• tipărire schemă de clasificare (arbore de structură + index, în două variante: 2 şi 3 niveluri);

• tipărire dicţionar explicativ.

3. Integrarea sistemului de clasificare în SGBD

• actualizarea schemei de clasificare (fişiere arbore structură, index alfabetic subiecte, dicţionar - HELP);

• dezvoltarea programelor de gestionare a sistemului de clasificare;

· actualizare schemă de clasificare + dicţionar;

· introducere/actualizare date firmă cu utilizarea schemei de clasificare;

· căutare şi raportare date firme cu utilizarea schemei de clasificare.

4. Dezvoltarea interfeţei utilizator

ANEXE

GLOSAR

ARBORE DE STRUCTURĂ: lista principalelor clase, diviziuni şi subdiviziuni ale sistemului de clasificare; pe scurt - subiectele aranjate în ordinea indicilor de clasificare. Arborele de structură pune în evidenţă relaţiile semantice dintre subiecte.

CLASIFICARE: structurarea noţiunilor (subiectelor) în clase şi diviziuni, pentru a exprima relaţiile semantice ce există între ele; clasele sunt reprezentate printr-o notaţie [ISO 5127/6].

INDICE DE CLASIFICARE: notatie (codificată) a noţiunilor dintr-o schemă de clasificare; poate fi numerică, alfabetică, alfa-numerică.

INDEX SCHEMĂ DE CLASIFICARE: listă ordonată alfabetic a subiectelor schemei de clasificare care permite localizarea acestora în arborele de structură al schemei cu ajutorul indicilor de clasificare.

SCHEMA DE CLASIFICARE: catalog tipărit sau computerizat cuprinzând lista cu principalele clase, diviziuni şi subdiviziuni (subiectele în ordinea indicilor de clasificare) şi un index alfabetic al subiectelor din listă.

SISTEM DE CLASIFICARE: limbaj documentar destinat reprezentării structurate a documentelor sau datelor prin intermediul indicilor de clasificare sau a termenilor corespunzători, pentru a permite o abordare pe bază de subiecte clasificate, cu ajutorul, dacă este necesar, unui index alfabetic [ISO 5127/6].

LISTA DE ABREVIERI

(utilizată la completarea datelor de identificare a firmelor)

ADEV - ziarul “Adevărul”

BURSA - ziarul “Bursa”

CN - ziarul “Curierul Naţional”

CFCB 91 - “Catalogul firmelor comerciale din Bucureşti, 1991”.

Camera de Comerţ şi Industrie a României, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului ed.1, Bucureşti, 1992-3 - Biblioteca SCIENTCONSULT S.R.L.

CSCB 93 - “Catalogul Societăţilor Comerciale din Bucuresti; 32425

firme, ’93”. Camera de Comerţ şi Industrie a României, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, ed.1, Bucureşti 1993 - Biblioteca SCIENTCONSULT S.R.L.

CAP - revista “Capital”

CINE ŞI CE 1993 - Anuarul societăţilor comerciale din România, Bucureşti,

Editura TOPAZ, 1992

CHIMIA 94 - Expoziţie produse chimice şi petrochimice - Braşov, 1994

ECO - ziarul “Economistul”

I&A - revista “Idei şi Afaceri”

INFO 1 - săptămânalul “INFO 1”, REALIZAT DE I.B.&T. -

Bucureşti

LUMAF - ziarul “Lumea Afacerilor”

PN - Pagini Naţionale 94, Bucureşti, Editura Rompres, 1993

RASC 91 - “Repertoriul Regiilor Autonome şi Societăţilor

Comerciale, 1991 - Biblioteca SCIENTCONSULT S.R.L.

ROPACK 94 - Expoziţie produse chimice şi petrochimice - Braşov, 1994

TINAL 94 - Târgul naţional en-gros produse alimentare - Eforie Nord,

1994

TEXIN 94 - Târgul naţional TEXIN pentru confecţii textile, blană,

piele şi sport, tricotaje şi ţesături pentru sezonul rece - Sovata 1994

---

[1]”Clasificarea Activitãþilor din Economia Naþionalã” - sistem elaborat de cãtre Comisia Naþionalã pentru Statisticã, în conformitate cu standardele internaþionale ONU ºi cele ale Comunitãþii Economice Europene (ISIC, CITIN ºi NACE)

[2]ce se preconizeazã va fi dezvoltatã în continuare în anul 1995