Elaborarea unui instrument de informare şi promovare

privind piaţa serviciilor tehnice, de valorificare a dotărilor specializate şi a know-how-ului aferent,

existente în unităţile de C&D

(1995-1996)

Lucrările au fost comandate şi finanţate de Ministerul Cercetării şi Tehnologiei

Analiza situaţiei existente.

Stabilirea nomenclatorului general de dotări şi servicii,

redactarea 1

Responsabil lucrare:

Ing. Ioan Fara

© SCIENTCONSULT, noiembrie 1995

CUPRINS

1. Punerea problemei. Obiectul lucrării

2. Criterii de selectare şi sistematizare a problematicii

3. Aspecte specifice serviciilor tehnice prestate

4. Stabilirea nomenclatorului, redactarea 1

Anexa 1. Nomenclator general pentru dotări şi servicii

Anexa 2. Clasificarea Internaţională UNESCO pentru domeniile Ştiinţei şi Tehnologiei, adnotată
Capitolul 1

Punerea problemei. Obiectul lucrării

Într-o serie de unităţi de cercetare-dezvoltare[1], există dotări specializate (aparate, standuri, instalaţii de încercare, măsurare, verificare, determinare etc.), împreună cu personalul versat în utilizarea dotărilor, cu experienţa şi metodologiile de efectuare a lucrărilor aferente (obţinute ca rezultate principale sau derivate ale unor cercetări anterioare), în timp ce alte unităţi de C-D sau de producţie pot necesita dotări similare, pentru desfăşurarea lucrărilor care le revin. Toate acestea fac oportună crearea unui instrument de analiză, de conectare a ofertei şi a cererii de pe piaţa menţionată.

Adesea, utilajele complexe, specializate, de încercare şi de măsurare, au un grad de utilizare scăzut, uzura morală apărând înainte uzurii fizice. Totodată, deficitul general de fonduri de investiţii pentru dotări proprii poate face interesantă obţinerea accesului temporar la dotări existente în alte unităţi, sau realizarea unor colaborări pe dotările existente.

În context, prezenta lucrare are ca scop facilitarea difuzării know-how-ului şi metodologiilor de care dispun unităţile de C-D, în cadrul preocupărilor generale de a se da o utilizare cât mai eficientă dotărilor existente şi a facilita, astfel, realizarea, cu ajutorul acestor dotări, a unei producţii ştiinţifice cât mai mari, mai valoroase şi mai diversificate, precum şi de a obţine surse de venituri suplimentare pentru unităţile deţinătoare. Este avută în vedere, în principal, creşterea indicilor de utilizare extensivă a dotărilor (a timpului de utilizare).

Lucrarea are ca scop crearea, în final, a unui instrument de informare (inclusiv bancă de date) şi a unui sistem de promovare, cu acces al beneficiarilor potenţiali interesaţi la informaţia corespunzătoare.

Problema trebuie să fie analizată în conexiunea dotări - know-how, dat fiind că utilizarea, exploatarea corectă a unor dotări specializate este, de regulă, inseparabilă de know-how-ul aferent.

Capitolul 2

Criterii de selectare şi sistematizare a problematicii

În cadrul notei de analiză, s-a făcut referire la faptul că, în cadrul fostului CNST, a fost iniţiată o inventariere a dotărilor existente în unităţile de cercetare, ca instrument de valorificare centralizată. Reluarea acestei preocupări urmează să fie realizată în modalităţi adaptate economiei de piaţă şi la actuala legislaţie privind proprietatea intelectuală.

Aprofundarea efectuată în cadrul prezentei faze a condus la concluzia, care stă la baza documentaţiei de faţă, că abordarea în condiţiile economiei de piaţă trebuie să fie principial diferită de o inventarire generală a dotărilor.

Dezvoltarea explozivă a tehnologiei a condus la o diversitate considerabilă a aparaturii, echipamentelor şi a altor dotări utilizate în activitatea de cercetare-dezvoltare. Din punctul de vedere al acestei lucrări, faţă de volumul şi diversitatea dotărilor existente în unităţile de C-D, prezintă interes pentru a fi introduse într-un viitor sistem de informare numai dotările care reprezintă o ofertă reală de prestări de servicii tehnice pe baza lor, ceea ce se poate referi numai la o parte din totalitatea dotărilor. O serie de criterii de departajare a dotărilor, sub aspectul susceptibilităţii de a forma obiectul sistemului de informare, sunt precizate în cele ce urmează. Includerea efectivă a unor dotări concrete în sistem şi, implicit, în nomenclatorul de dotări, va face parte din fazele de “culegere şi stocare de informaţii”, prevăzute ca faze ulterioare[2].

Nu urmează să fie incluse în sistem, prin neapariţia unor oferte de prestări din partea unităţilor deţinătoare, dotările care:

- sunt foarte specializate, specifice unei singure unităţi de C-D la nivel naţional[3];

- sunt foarte specializate, ar putea fi utilizate şi în cadrul unor lucrări efectuate de către alte unităţi, dar unitatea deţinătoare consideră oportun să păstreze pentru sine avantajul competitiv pe care i-l conferă deţinerea lor; nu consideră oportun să-şi sprijine concurenţa[4];

- sunt suficient de încărcate la unitatea deţinătoare, în raport cu destinaţia lor, şi nu se pune probleme unei creşteri a încărcării;

- eficienţa deţinerii lor nu se pune în termeni de încărcare, ci de existenţă, ce trebuie cu prioritate protejată (de exemplu, etaloane);

- necesită, pentru utilizare, personal specializat (know-how specific), iar încărcarea acestui personal nu permite asumarea unor sarcini suplimentare (aspect ce va fi reluat, în cap. 4);

- ar asigura, prin încărcarea lor suplimentară, încasări suplimentare minore în raport cu efortul managerial solicitat de organizarea acţiunii de plasare a excedentului de capacitate de utilizare, în contextul altor priorităţi manageriale.

Enumerarea prezentată este exemplificativă, nu limitativă. Ceea ce este de reţinut, sunt concluziile conform cărora:

- numai o parte limitată a dotărilor existente în reţeaua unităţilor de C-D va urma să fie inclusă în sistemul de informare;

- în mod concret, această parte va fi determinată nu prin criterii şi opţiuni administrative centralizate, ci prin oferta unităţilor de C-D interesate.

În cadrul dotărilor aferente cercetării experimentale, principalele categorii de dotări care pot forma obiectul sistemului preconizat sunt:

- Aparate

- Dispozitive

- Utilaje

- Echipamente

- Instalaţii

- Sisteme

- Linii tehnologice

Departajările între aceşti termeni sunt, adesea, convenţionale şi ţin, uneori, de tradiţia locală (ceea ce într-un institut este denumit, de exemplu, instalaţie, într-altul poate fi uzual denumit sistem sau linie tehnologică ş.a.m.d.). De aceea, acest criteriu nu este convenabil să fie utilizat în construcţia sistemului, putând conduce la eliminări, din selecţie, ale unor oportunităţi de utilizare.

Odată această convenţie terminologică adoptată, în continuare, dotările pot fi, în mod uzual:

- Aparate, instalaţii, sisteme de măsurare

- Echipamente, instalaţii, utilaje, linii tehnologice de prelucrare a unor materiale

- Echipamente şi sisteme de captare, transmitere, prelucrare a informaţiei

- informaţie alfanumerică

- imagini, sunete etc.

- Echipamente şi instalaţii de modelare / simulare a unor procese

- modelare fizică, fizico-chimică

(- modelare matematică, ce se încadrează în categoria precedentă)

- Echipamente şi instalaţii de încercare - supunere la probe, teste, încercări a unor materiale, echipamente sau alte produse

- cu scopul de a determina conformitatea sau neconformitatea cu anumite standarde

- cu scopul de a evidenţia comportamentul în anumite condiţii, în vederea unor optimizări

Încercările pot fi:

- pasive

- active (cu punerea în condiţii de funcţionare a echipamentului, aparatului, sistemului etc. încercat).

De asemenea, după caracterul şi durata încercărilor, acestea pot fi:

- instantanee sau, după caz, funcţionale, în care se verifică comportamentul / parametrii obiectului supus încercării în starea în care se găseşte;

- de anduranţă, în care se verifică fie durata / numărul de solicitări la care rezistă obiectul supus încercării, fie evoluţia unor parametri ai obiectului supus încercării în timp / în funcţie de numărul de solicitări.

- Echipamente şi sisteme de diagnoză (determinare, prin măsurători indirecte şi calcule, a stării unui echipament, material, sistem tehnologic etc.). Diagnoza tehnică poate fi considerată ca un sistem de încercare cu măsurare şi, eventual, prelucrarea informaţiei; această prelucrare poate fi:

- inclusă în dotare, sau

- aferentă numai know-how-ului.

După cum se poate constata, şi între aceste definiri există anumite zone de suprapunere (sinonimii / omonimii, totale sau parţiale), de care va fi necesar să se ţină seama la construirea sistemului de informare.

În cadrul unităţilor de C-D există (şi vor continua să existe) compartimente şi, în mod corespunzător, dotări cu specific de producţie: utilaje speciale sau linii tehnologice pentru fabricaţii în serii mici sau în cantităţi mici, dar la parametri de calitate deosebiţi, cu versatilitate specială pentru producţii diversificate etc. Unele dintre aceste utilaje sau linii tehnologice pot fi considerate ca fiind de “prelucrare”. Este de apreciat că şi aceste dotări - pentru producţia unităţilor de C-D - pot forma obiectul unor preocupări de încărcări suplimentare şi, deci, pot intra în obiectul sistemului de informare preconizat.

Valorificarea suplimentară a unor dotări existente se poate face:

Prin împrumutarea (deplasarea) dotării la locul de efectuare a experimentărilor (producţiei).

Prin aducerea obiectului experimentării (producţiei)[5] la locul de amplasare a dotării.

Între aceste două posibilităţi, departajarea se face, de la caz la caz, în funcţie de:

- număr de exemplare; gabarite, greutăţi, în general - transportabilitate;

- condiţii speciale de asigurat (utilităţi ş.a.), care pot fi, după caz, specifice fie dotării, fie obiectului experimentării, fie ambelor;

- posibilitatea de afectare de către transport (supunere la manevrele şi la trepidaţiile specifice transportului); posibilitate de deteriorare, de accidentare;

- durata procesului de experimentare, necesităţi de asigurare a continuităţii unor experimente;

- condiţii speciale de integrare cu alte încercări;

- costurile comparate ale operaţiunilor de transport şi, după caz, instalare;

- costurile şi, după caz, disponibilităţile de personal ce trebuie să însoţească dotarea sau, respectiv, obiectul experimentării - problemă ce comportă o examinare aparte, în contextul serviciilor tehnice oferite.

În condiţiile economiei de piaţă, aceste ultime două criterii sunt văzute nu într-o comparaţie neutră, ci, în mod separat, sub forma costurilor, respectiv a preţului ce va fi solicitat de către unitatea ce deţine şi pune la dispoziţie dotarea şi, respectiv, a preţului pe care este dispusă şi trebuie să-l plătească unitatea interesată în efectuarea experimentării.

Clasificarea cea mai largă a sferelor de interes privind identificarea posibilităţilor de utilizare suplimentară a unor dotări poate porni de la criteriul tipologic al proceselor la care se referă, al mărimilor pe care le măsoară. Această clasificare poate fi arborescentă şi poate urma clasificarea domeniilor ştiinţei şi tehnologiei, de exemplu - clasificarea internaţională UNESCO, adoptată şi în cadrul MCT (reprodusă în anexa 2, ca material documentar, pentru a putea fi urmărită cu prilejul analizei prezentei lucrări).

Se face precizarea, că unele dintre domeniile sau subdomeniile ştiinţifice, cuprinse în această clasificare, nu comportă dotări specializate (cu excepţia celor aferente biroticii şi tehnicii de calcul, care proliferează în toate domeniile), fie fiind pur teoretice:

11. Logica

12. Matematica

cu excepţia 1203. Ştiinţa calculatoarelor

21. Astronomia şi astrofizica

cu excepţiile:

2103. Astronomia optică

2105. Radioastronomia

62. Ştiinţele artelor şi literelor

71. Etica

72. Filozofia,

fie[6] operând cu informaţii care, de regulă, nu comportă dotări specializate (cu aceeaşi excepţie a biroticii şi a tehnicii de calcul):

51. Antropologia

52. Demografia

53. Ştiinţele economice

54. Istoria

56. Ştiinţele juridice şi de drept

57. Lingvistica

58. Pedagogia

cu excepţiile:

5801.01. Medii audiovizuale

5801.05. Pedagogie experimentală

59. Ştiinţe politice

61. Psihologia (unele subdomenii)

63. Sociologia

Aşadar, clasificarea internaţională UNESCO, cunoscută la nivelul beneficiarului prezentului contract şi reprodusă în anexa 2, conduce la clasificarea / codificarea dotărilor, ce vor fi oferite în cadrul sistemului de informare, după domeniile şi subdomeniile ştiinţifice şi tehnologice definite în această clasificare, ceea ce poate constitui un reper util şi necesar, dar - cu următoarele precizări:

- codificarea nu va fi univocă, o anumită dotare putând să fie aferentă la mai multe dintre subdomeniile menţionate;

- codificarea UNESCO nu va fi suficientă, în cadrul fiecărui subdomeniu definit de această clasificare putând exista o foarte mare varietate de mărimi măsurate.

- codificarea UNESCO nu poate fi considerată ca fiind perfectă şi imuabilă, purtând inevitabile urme istorice şi, poate, influenţe subiective ale autorilor ei.

De exemplu,

la 3306.Ingineria şi tehnologia electrotehnică există subdomeniul 01.Utilizarea curentului continuu, dar nu există o subgrupă care să poarte, în mod simetric, numele de Utilizarea curentului alternativ;

la 3305. Tehnologia construcţiilor există 02.Construcţie de aeroporturi, dar nu există Construcţie de parcaje - de altfel, toată clasa 3301.Inginerie şi tehnologie aeronautică are o cu totul altă structurare tipologică decât 3317.Tehnologia vehiculelor cu motor;

la 3320.Tehnologie nucleară există 04. şi 05.Reactori, dar nu există Acceleratori;

Hematologia apare ca atare atât la 3201.04, cât şi la 3207.08 şi, în general, există multiple suprapuneri între 2302.Biochimia, câteva subdomenii de la 24.Ştiinţele vieţii şi 32.Ştiinţe medicale;

3101.02.Fabricarea fertilizatorilor apare la 31.Ştiinţe agrare, alături de 3101.03.Utilizarea fertilizatorilor, în loc de 2306.Chimie organică sau 33.Ştiinţe tehnologice, unde lipseşte un subdomeniu de tehnologie chimică (dar există, de exemplu, 3315.Tehnologie metalurgică), iar 3328.Procese tehnologice, prezentând diferitele subdomenii de procese utilizate în tehnologia chimică, nu are subdomenii de tehnologii pe grupe principale de produse, cum este cazul la alte domenii ş.a.m.d.

În anexa 2, menţionată, sunt bifate (Ö) domeniile şi subdomeniile susceptibile de a fi active pe o piaţă a dotărilor de cercetare şi a know-how-ului de utilizare a acestora. Repetăm că toate domeniile şi subdomeniile, inclusiv cele nebifate în anexa 2, sunt considerate susceptibile de a utiliza tehnică de calcul şi birotică.

Aşadar, ca şi în alte lucrări precedente, SCIENTCONSULT S.R.L. nu absolutizează sistemele generale de clasificare şi codificare, inevitabil limitative şi, uneori, deformante, preconizând ca, în completare şi întru precizare, în cadrul sistemului de informare ce urmează să fie realizat, să fie incluse informaţii concrete, liber alese în funcţie de specificul fiecărei dotări, privind, după caz:

- denumirile mărimilor concrete (fizico-mecanice, chimice, electrice, de radiaţii, biologice etc.) supuse măsurării;

- mediul în care acestea se măsoară (de exemplu, concentraţii - în lichide sau în gaze);

- unităţile de măsură, pentru fiecare mărime măsurată;

- plaja de măsurare (idem);

- cantităţile (dozele) supuse măsurării;

- condiţiile de măsurare, încercare;

- utilităţi necesare / asigurate.

În mod corespunzător, pentru utilaje de încercare, urmează să fie prevăzute informaţii privind:

- tipurile de obiecte ce sunt supuse încercării;

- dimensiuni (gabarite), greutăţi;

- tipurile solicitărilor;

- parametrii solicitărilor (acceleraţii, frecvenţe, tensiuni, temperaturi; durate etc.);

- unităţi de măsură, pentru parametrii solicitărilor;

- plaja de variaţie a parametrilor solicitărilor;

- condiţii de efectuare a solicitărilor;

- utilităţi necesare / asigurate.

Pentru celelalte categorii de dotări, informaţiile introduse în sistem urmează să fie specificate în mod similar.

Capitolul 3

Aspecte specifice serviciilor tehnice prestate

Este de aşteptat că, în cazul dotărilor specializate şi al metodologiilor de lucru din unităţile de C-D, ofertele de punere la dispoziţie a unor dotări existente vor fi asociate cu oferte de exploatare a acestor dotări, la diferite grade de profunzime a sensului termenului de “exploatare”. Într-adevăr, punerea la dispoziţie a unei dotări se poate face în condiţii de:

- numai acces pentru lucru cu dotarea sau, după caz, împrumut al dotării;

- idem, cu supravegherea utilizării dotării;

- idem, cu instruirea beneficiarului penntru lucru cu dotarea;

- prestare de serviciu (efectuare de măsurători, încercări etc.);

- colaborare la efectuarea lucrării de cercetare, cu partea aferentă dotării / condiţionată de existenţa dotării.

În această gradualitate a profunzimii serviciilor tehnice ce pot fi oferite, intervin aspecte administrative, aspecte tehnico-ştiinţifice şi economico-financiare.

Aspectele administrative se referă la responsabilitatea de gestiune asupra mijloacelor fixe respective, incluzând responsabilitatea şi interesul pentru nedeteriorarea lor (sau neuzarea lor prematură) printr-o utilizare insuficient de îngrijită sau insuficient de competentă, de familiarizată. Deja implicarea într-o utilizare competentă, familiarizată, sub aspectul asigurării securităţii tehnice a dotării, reprezintă o furnizare de know-how.

Aspectele tehnico-ştiinţifice se referă direct şi explicit la know-how-ul de utilizare a dotărilor. Importanţa acestuia este multiplă:

- utilizarea unei dotări în condiţiile deţinerii know-how-ului aferent (de către personal familiarizat) permite o productivitate superioară, efectuarea corectă a măsurătorilor / încercărilor în durate de timp mai mici, cu consumarea unor utilităţi mai reduse, a unor cantităţi de încercare mai mici etc.;

- utilizarea unei dotări în condiţiile deţinerii know-how-ului aferent permite o mai bună valorificare calitativă a posibilităţilor dotării: precizie sporită prin evitarea unor erori de setare a dotării sau de interpretare a rezultatelor, obţinerea unei calităţi superioare prin recurgerea la condiţiile speciale de încercare oferite de dotare, utilizarea corectă a facilităţilor de automatizare; creşterea cantităţii de informaţie obţinute din încercări distructive etc.

Aspectele economico-financiare pot intra în discuţie atunci când există posibilitatea unei opţiuni privind condiţiile în care se pune la dispoziţie dotarea.

Ca atare, nomenclatorul de dotări şi servicii va cuprinde, pentru fiecare dotare, specificarea generală a serviciilor tehnice oferite:

- cu personal de supraveghere a exploatării;

- cu asistenţă pentru exploatare;

- cu participare la planificarea experimentelor aferente;

- cu colaborare la efectuarea cercetării, privind aspectele aferente utilizării dotării; participare la efectuarea experimentărilor, analiza [şi interpretarea] rezultatelor obţinute.

Capitolul 4

Stabilirea nomenclatorului, redactarea 1

Pe baza celor arătate în capitolele precedente, nomenclatorul general de dotări şi servicii se construieşte în cadrul unui sistem de coordonate ale unui spaţiu n-dimensional, ca sistem de nomenclatoare pentru fiecare dintre cele n coordonate (dimensiuni). Aşadar, redactarea 1 a nomenclatorului general este un sistem de nomenclatoare (specificaţii) pe fiecare dintre coordonate.

Conform notei de analiză aprobate, realizarea unui nomeclator desfăşurat al dotărilor disponibile pentru utilizare şi în alte unităţi urmează să formeze obiectul unor redactări viitoare, după fazele de “culegere şi stocare de informaţii”.

Totodată, nomenclatorul nu este limitativ, fiind deschis unor completări, precum şi unor dezvoltări, în funcţie de progresul domeniilor de cercetare, al tehnologiei cercetării şi al bazei sale materiale.

Nomenclatorul conţine o anumită redundanţă, întrucât, de exemplu, unele caracterizări pot rezulta chiar din denumirea aparatului, echipamentului. Totuşi, ele sunt considerate necesare, pentru a uşura căutarea ofertelor convenabile unei anumite cereri, în contextul omonimiilor şi sinonimiilor uzuale.

Redactarea 1 a nomenclatorului este redată în anexă.

Anexa 1

Nomenclator general de dotări şi servicii

(Specificaţie)

Redactarea 1

Note.

1. Coordonatele de specificaţie sunt deschise, putând fi completate cu noi caracterizări

2. Caracterizările de la coordonatele din specificaţie nu se exclud reciproc; la o aceeaşi coordonată, pentru o aceeaşi dotare, se pot specifica mai multe caracterizări.

3. În cazul unor ambiguităţi, precum şi în cazul unor sinonimii cunoscute, nu se va alege o singură variantă, ci se vor specifica variantele cunoscute posibile.

4. Rubricile ce nu se completează semnifică: “Nu este cazul”.

5. Se completează numai informaţia necesară şi semnificativă pentru constatarea interesului faţă de utilizarea unei anumite dotări.

6. Notaţiile sunt:

1. Coordonata

1.1. Caracterizarea (unde este cazul)

1. Denumirea dotării

Se utilizează denumirea concretă a dotării

2. Tipul operaţiunii realizate

2.1. Măsurare

2.2. Prelucrare, tratare a unor materiale

2.3. Captare a informaţiei

2.4. Transmitere a informaţiei

2.5. Prelucrare a informaţiei

2.6. Modelare fizică, fizico-chimică

2.7. Încercare (testare, supunere la solicitări)

2.8. Diagnoză

2.9. Producţie

3. Domeniul ştiinţei şi tehnologiei

Se utilizează clasificarea internaţională UNESCO

4. Transportabilitate

4.1. Netransportabil

4.2. Transportabil

5. Materialul, mediul supus măsurării, prelucrării, testării

Se specifică materialele, mediile, după caz, prin denumire specifică (aliaje de cupru) sau generică (metale).

În cazul echipamentelor specializate de testare a anumitor produse, se dau denumirile specifice sau generice ale acestora. Se vor evita denumirile comerciale (de marcă), dacă nu este cazul unei limitări numai pentru produsele de marca respectivă.

6. Mărimi supuse măsurării sau captării

6.1. Se specifică mărimile, conform denumirilor standardizate

6.2. Unităţi de măsură

Se utilizează denumirile sau simbolurile standardizate

6.3. Plaja de măsurare (valori minime, maxime; dacă se specifică o singură valoare, se subînţele că valoarea minimă este zero)

7. Cantităţi, doze supuse măsurării, încercării

7.1. Unitate de măsură

7.2. Valoare (minimă, maximă; dacă se specifică o singură valoare, se subînţele că tehnic nu există limită minimă)

8. Solicitări de încercare

8.1. Tipul solicitării

8.2. Parametrii solicitării - Unitate de măsură

8.3. Valoare (minimă, maximă; dacă se specifică o singură valoare, se subînţele că tehnic nu există limită minimă)

8.4. Alte caracteristici

9. Condiţii de măsurare, încercare; metode la care se pretează

10. Utilităţi necesare (numai în cazul 4.2; în cazul 4.1. nu prezintă interes)

10.1. Utilitatea (energie electrică, gaze naturale, apă de răcire etc.)

10.2. Parametrii necesari

10.2.1. Unitate de măsură

10.2.2. Valoare

Notă. Se specifică fiecare dintre parametrii semnificativi; de exemplu: Tensiune, Putere; Presiune, Debit, Temperatură etc.

11. Procese modelate, simulate

11.1. Tipul procesului

11.2. Dimensiuni. Unitate de măsură

11.3. Valoare

12. Stări diagnosticate

12.1 Caracterizare

12.2. Unitate de măsură

12.3. Valoare

13. Prestaţie asociată dotării

13.1. Acces, împrumut (fără prestaţie)

13.2. Supravegherea montării şi a utilizării

13.3. Efectuare măsurători, încercări

13.4. Colaborare de specialitate la planificarea experimentelor

13.5. Colaborare de specialitate la efectuarea experimentelor

13.6. Colaborare la analiza rezultatelor

13.7. Colaborare la interpretarea rezultatelor

13.8. Consultanţă privind alegerea dotărilor adecvate pentru efectuarea experimentelor

14. Proprietatea intelectuală

14.1. Redevenţe pentru dreptul de folosire a unei metode brevetate, know-how

Anexa 2

CLASIFICAREA INTERNAŢIONALĂ UNESCO

PENTRU DOMENIILE ŞTIINŢEI ŞI TEHNOLOGIEI,

ADNOTATĂ

Alăturat, sunt bifate (Ö) domeniile şi subdomeniile (de ordinul 1) susceptibile de a a fi active pe o piaţă a dotărilor de cercetare şi a know-how-ului de utilizare a acestora. Toate domeniile şi subdomeniile, inclusiv cele nebifate în anexa 2, sunt considerate susceptibile de a utiliza tehnică de calcul şi birotică.

………………………………………………………..

Faza următoare Înapoi

---

[1] Deşi, în denumirea temei de cercetare şi în contractul încheiat, este utilizată abrevierea C&D (conformă, de altfel, unor uzanţe internaţionale), dată fiind apariţia, între timp, a Ordonanţei Guvernului României nr. 25/1995, în care se utilizează terminologia cercetare-dezvoltare, în cadrul lucrării de faţă se adoptă această terminologie şi se trece la abrevierea C-D.

[2] În această concepţie, prezenta - primă - fază a lucrării a căpătat o orientare şi o anvergură diferite decât cele ce s-au avut în vedere iniţial.

[3] În cazuri deosebite, se poate pune problema unei încărcări suplimentare a unor dotări unicale prin efectuarea unor prestaţii de încercări cu caracter de export, pentru clienţi străini.

[4] Această problemă se poate pune în mod diferit în cazul societăţilor comerciale care şi-au asigurat dotările prin eforturi financiare proprii, faţă de institutele naţionale sau alte instituţii publice, dotate din fonduri publice.

[5] În continuare, se va subînţelege că sunt avute în vedere nu numai dotări aferente unor experimentări, ci şi dotări aferente unor producţii specializate, de înaltă tehnicitate, fără a mai reaminti, de fiecare dată, această precizare.

[6] Delimitarea între cele două categorii menţionate aici nu este foarte netă.