Elaborarea unui instrument de informare şi promovare

privind piaţa serviciilor tehnice, de valorificare a dotărilor specializate şi a know-how-ului aferent,

existente în unităţile de C&D

Elaborarea sistemului de informare privind

dotările din reţeaua de C&D, în etapă pilot

Elaboratori

(în ordine alfabetică)

Ing. Ştefan CREŢIOIU

Ing. Ioan FARA

Ec. Adrian TOIA

Ing. Elvira VISALON

- responsabil de lucrare -

© SCIENTCONSULT, 1996

CUPRINS

ADNOTAŢIE................................................................................................................. 2

1. Aspecte specifice actuale privind dotarea

tehnico-Ştiinţifică a unităţilor de cercetare-dezvoltare

din romÂnia................................................................................................................ 3

2. Servicii tehnice Şi tehnologice pentru

dotĂri specializate.............................................................................................. 8

3. ConcepŢia-cadru a sistemului pentru informarea, promovarea Şi valorificarea informaţiilor Ştiinţifice aferente dotărilor existente în unităţile de C&D................................................................................................... 10

3.1 Componenta instituţională a sistemului..................................................... 10

3.2. Componenta informaţională a sistemului.................................................. 14

3.3. Componenta procedurală a sistemului...................................................... 19

4. Prezentarea pachetului de programe PRODOTCD....................... 20

BIBLIOGRAFIE......................................................................................................... 33

ANEXA 1 - Liste privind identificatorii pentru dotare

ANEXA 2 - Liste privind dotarea specializată disponibilă

ANEXA 3 - Exemple de consultare bază de date

ADNOTAŢIE

Raportul de cercetare prezentat conţine principalele rezultate ale primei faze din anul 1996, conform obiectivelor stabilite prin contract.

Lucrarea prezentată continuă cercetările începute în anul 1995 privind problematica serviciilor ştiinţifice şi tehnologice ce pot fi realizate de unităţile C&D din România, în noile condiţii manageriale şi organizatorice.

În conformitate cu terminologia şi definiţiile adoptate la nivel internaţional [1], serviciile ştiinţifice şi tehnologice (SST) fac parte din “activităţile sistematice legate direct de producerea, promovarea, difuzarea şi aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice în toate domeniile ştiinţei şi tehnologice”.

Definite ca activităţi legate atât de cercetarea propriu-zisă, cât şi de dezvoltarea experimentală, SST “contribuie la producerea, difuzarea şi aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice”.

UNESCO admite nouă clase de SST, una dintre ele fiind în mod distinct precizată ca privind “încercările (testarea) şi analizele curente ale materialelor, produselor, procedurilor”.

Urmărind realizarea obiectivelor stabilite pentru această primă fază şi pornind de la premizele metodologice menţionate, lucrarea extinde acest concept şi la alte tipuri de activităţi posibile de realizat cu dotarea specializată din unităţile C&D (aparate, instrumente, instalaţii, utilaje), elaborând concepţia-cadru a sistemului de informare şi promovare pentru utilizarea şi valorificarea acestora. Pe această bază, în acest scop a fost elaborată prima versiune a pachetului de programe pentru încărcarea, actualizarea şi consultarea bazei de date, ca nucleu central al sistemului.

Prin aceasta se urmăreşte crearea condiţiilor, procedurilor şi instrumentelor manageriale necesare pentru modificarea structurii activităţii unităţilor C&D ca urmare a creşterii ponderii serviciilor ştiinţifice şi tehnologice prestate, prin valorificarea şi comercializarea dotării specializate disponibile.

1. Aspecte specifice actuale privind dotarea tehnico-Ştiinţifică a unităţilor de cercetare-dezvoltare din romÂnia

În faza anterioară a acestei lucrări a fost prezentată necesitatea construirii unui sistem de informare privind dotarea tehnico-ştiinţifică existentă în unităţile de cercetare-dezvoltare, ca direcţie posibilă pentru valorificarea mai bună a acestei dotări în condiţiile specifice economiei libere. Evaluări recente estimează că decalajul de dotare dintre unităţile C&D din România şi cele din unităţi şi domenii similare ale ştiinţei şi tehnologiei din alte ţări, este de cca. 10-15 ani.

În acest context, lucrarea are în vedere dotarea specializată din unităţile C&D - aparatură, dispozitive, utilaje, echipamente, instalaţii, standuri, staţii-pilot, sisteme şi/sau linii tehnologice - care pot contribui direct la realizarea de încercări, analize, experimente, simulări, în cadrul unor lucrări de cercetare-dezvoltare* .

O parte din aceste dotări sunt parţial sau deloc utilizate, iar pentru o altă parte, cu caracter de unicat, necesare în activitatea de C&D a altor institute, trebuie găsite soluţii de informare şi valorificare necesare, în beneficiul întregii comunităţi ştiinţifice româneşti.

Este vorba, deci, de dotări specializate disponibile (într-un fel sau altul) care pot fi oferite spre utilizare altor unităţi C&D.

În absenţa unor mecanisme central-dirijiste, unităţile trebuie să poată beneficia şi oferi dotările şi serviciile specializate necesare sau de care dispun, după caz, precum şi ca o soluţie complementară, parţială, pentru lipsa generală de resurse financiare necesare modernizării bazei de cercetare (autonomia dobândită după 1990 de institutele devenite societăţi comerciale permite acestora să poată folosi surse proprii pentru finanţarea dotării, dar problemele economice ale acestor ani fac dificilă şi uneori imposibilă constituirea unor astfel de surse). Aşa cum s-a arătat anterior, dincolo de specificitatea restrânsă a unor dotări cu utilizare exclusivă, există o mare diversitate de dotări a căror utilizare poate fi oferită.

Argumente suplimentare în favoarea realizării unui astfel de sistem se desprind din analizele evoluţiei nivelului dotărilor pentru cercetare efectuate în cadrul unor studii finanţate prin programul PHARE în unităţi C&D din cadrul MCT şi al altor ministere ce pot fi considerate reprezentative pentru segmentul cercetării aplicative şi dezvoltării tehnologice.

În aceste analize se relevă ca aspecte semnificative:

a) efectuarea unor completări şi modernizări de standuri de cercetare prin achiziţii de componente şi aparatură din import, procurate totuşi mai uşor după 1990 în comparaţie cu anii anteriori;

b) dotare prin sprijin extern, în special cu tehnică de calcul de nivel ridicat şi aparatură de investigare în unele unităţi de cercetare, mai ales din învăţământul superior;

c) dezvoltarea unor instalaţii de încercări şi măsurători parametri ca urmare a diversificării activităţilor, îndeosebi în domeniul serviciilor de testare a produselor;

d) restrângerea domeniilor de investigare prin diminuarea activităţii unor sectoare de bază urmată de folosirea parţială/reprofilarea unor laboratoare de cercetare (ex: comenzi numerice pentru maşini-unelte, calculatoare de proces în concepţie originală);

e) desfiinţarea/abandonarea unor baze experimentale ca urmare a reducerii/întreruperii unor cercetări (ex: poligonul de încercări aeroagregate Ghimbav-Braşov a fost redus la încercarea a 1 - 2 turbine de vânt sub 2 kW) datorită reducerii finanţării programului;

f) în secţiile/atelierele de execuţie a modelelor experimentale sau prototipuri, se remarcă existenţa unor maşini-unelte de mare precizie şi complexitate (baza de la MASTER), a unor echipamente tehnologice de nivel mondial (tratamente speciale, prelucrări în sectoare calde etc.) de valori mari, a căror cotă de amortizare determină scumpirea excesivă a operaţiilor, ceea ce creşte mult şansa utilizării acestora în condiţiile creşterii solicitărilor prin ofertă informaţională;

g) unele dotări de nivel corespunzător prin specificitate nu pot fi integral utilizate datorită absenţei cererii interne, oferirea acestora unor parteneri externi putând constitui o şansă de succes;

h) o menţiune specială se cuvine infrastructurii necesare activităţilor auxiliare cercetării-dezvoltării şi care sprijină şi contribuie la generarea şi diseminarea rezultatelor acesteia, avându-şi locul atât la intrarea, cât şi la ieşirea din sistem. Această infrastructură cuprinde biblioteci, arhive, muzee, colecţii de documente, brevetoteci, prospectoteci, aparatură şi instalaţii de reproducere, editare, multiplicare, culegere, prelucrare şi stocare informaţii etc. Sondajele efectuate relevă că dotarea pentru aceste activităţi este în cea mai mare parte modestă, nivelul fiind apreciat ca mediu şi uneori sub acest standard, în special în ce priveşte fondul de carte şi publicaţii al bibliotecilor.

Informativ, pot fi amintite unele dotări materiale, bazele experimentale, standuri de încercări, considerate de nivel competitiv de către deţinător, după cum a rezultat în cadrul unor analize [2, 3] ale Uniunii Patronale a Unităţilor de C&D (1993 - 1994), cum sunt:

(i) Standul complex de încercări pentru structuri de rezistenţă în regim static şi dinamic, determinări de caracteristici ale suspensiilor, determinări ale frecvenţelor proprii la carcase de vehicule (vagoane) sau alte construcţii metalice pentru încercări la oboseală pentru piese mari, încercări de rezistenţă la rupere la forţe de până la 600 t. Standul este cotat ca unicat în Europa, nivelul echipamentelor fiind corespunzător anului 1988 (la Institutul de Cercetări şi Proiectări Vagoane - Arad);

(ii) Standurile pentru determinarea modurilor proprii de oscilaţii, încercări şi simulări seismologice, pentru încercări la coroziune sau supunerea la deceleraţii determinate a autoturismelor, agreate de Comisia ECE - ONU. Pe baza acestor determinări se emit certificate de omologare internaţională pentru autoturisme (la Institutul de Autoturisme - Piteşti);

(iii) Laboratorul autorizat pentru emiterea buletinelor pentru măsurători pentru utilaje şi instalaţii specifice industriei alimentare, tehnicii frigului şi criogeniei (temperaturi joase şi frig adânc), recunoscut de ECE - ONU (Institutul de Cercetare şi Proiectare pentru Industria Alimentară şi a Frigului - Cluj);

(iv) Staţia complexă de urmărire şi achiziţie a parametrilor de zbor la sol şi în aer dotată cu camere rapide de filmare, sisteme de achiziţie şi teletransmisie cu prelucrarea în timp real a parametrilor urmăriţi, sisteme de calcul cu soft specializat pentru prelucrarea finală a parametrilor. Cu ajutorul acestora se omologhează şi se certifică aeronave, echipamente, instalaţii şi armament de bord conform regulamentelor internaţionale (Centrul de Încercări în Zbor - Craiova);

(v) Laboratoarele specializate pentru omologarea produselor de electronică profesională (Institutul de Cercetări Electronice - Bucureşti);

(vi) Laboratorul autorizat pentru măsurători şi încercări maşini de ridicat (Institutul de C&D Maşini de Ridicat - Timişoara);

(vii) Laboratorul de încercări la înaltă tensiune, mare putere, climatizare, încercări de materiale electrice şi magnetice, inclusiv durata de viaţă, încercări metrologice pentru forţe mari (până la 3 MN) şi momente de torsiune până la 20 kNm (Institutul de Cercetare şi Proiectare Maşini Electrice Echipamente Electrice şi Tracţiune - Craiova);

(viii) a) Standurile de cercetare tehnologică şi testare pentru:

- arzătoare pentru combustibili gazoşi, lichizi şi solizi;

- mori de cărbune (tip ventilator, cu strivire);

- electrofiltre;

- reţele gazodinamice;

- gazeificarea cărbunilor

b) Laboratorul specializat pentru analize fizico-chimice pentru combustibili fosili, analize fizice şi electrice ale cenuşilor şi altor materiale pulverulente;

c) Echipamente şi aparatură de urmărire şi prelucrare a datelor de bilanţ energetic (Institutul de Cercetări şi Proiectări Echipamente Energetice - Bucureşti);

(ix) Laboratorul specializat, dotat cu aparatură performantă, pentru controlul calităţii şi caracterizarea fizico-chimică pentru produse, ape, soluţii reziduale, şlamuri ş.a. (Institutul de Cercetare pentru Epurarea Apelor Reziduale - Bucureşti);

(x) a) Standul inerţial de frânare omologat de Uniunea Internaţională a Căilor Ferate;

b) Standul pentru încercări complexe a motoarelor Diesel până la 4000 CP;

c) Standul pentru încercarea frânelor pneumatice în diferite compuneri de trenuri, cu lungimi de peste 100 vagoane cu 2 osii (INCERTRANS Bucureşti);

(xi) Laboratorul specializat pentru analiza fibrelor de bumbac, cu instalaţie SPINLAB - SYSTEM 900 (Institutul de Cercetări Textile - Bucureşti);

(xii) Bazinul de încercări şi optimizări navale, echipat cu sisteme de comandă şi măsură automatizată - MITSUI (Japonia) - pentru stabilirea şi/sau îmbunătăţirea performanţelor privind:

- rezistenţa la înaintare;

- autopropulsie în apă calmă şi pe valuri;

- încercări în apă cu adâncime limitată;

- măsurători de presiune pe corpul navei;

- măsurători de siaj şi determinare de linii de curent;

- stabilirea caracteristicilor de manevrabilitate;

- determinarea comportării pe valuri regulate pentru nave, platforme de foraj, gemanduri ş.a. (Institutul de Cercetări şi Proiectări Navale - Galaţi);

(xiii) Bazinul de încercări şi simulări pentru hidroagregate (Uzina Constructoare de Maşini - Reşiţa);

(xiv) Laboratorul complex pentru metalurgia din aviaţie (dotare integrală din vest la nivelul anului 1988) (METAV - Bucureşti).

Caracteristica cvasigenerală a acestor dotări care sunt de nivel competitiv este utilizarea parţială, sporadică şi incompletă. Dacă în unele cazuri (metalurgie pentru aviaţie, instalaţii de ridicat - poduri rulante, macarale etc.) domeniul deservit este în declin puternic sau sistat, deci utilizarea acestei dotări este greu de prevăzut, pentru o serie din aceste standuri şi instalaţii experimentale de valoare şi complexitate deosebită (bazin de încercări nave, stand de încercat vagoane, bazin de încercări hidroagregate, laboratoare speciale pentru încercări electrice ş.a.), considerăm că există şanse pentru punerea în valoare, atât pe plan naţional, cât şi prin cooperare zonală, pe plan internaţional.

Dotarea materială pentru cercetare-dezvoltare existentă în sectoarele/departamentele C&D ale firmelor (agenţi economici cu capital majoritar de stat) este apreciată în lucrările de diagnoză a domeniilor industriale ca având o rămânere în urmă faţă de nivelul firmelor concurente de cca. 5 - 10 ani. O evaluare mai exactă va putea fi relevată într-o etapă ulterioară a acestei lucrări prin culegerea unor informaţii actualizate cu ocazia încărcării bazei da date, dar se presupune că şi în acestă zonă vor putea exista factori interesaţi în oferta/cererea de servicii asociate dotărilor specializate pentru cercetare.

În cazul firmelor de C&D private, din informaţiile obţinute la nivelul Uniunii Patronale (pentru 5 unităţi), rezultă că acestea, în afară de tehnică de calcul şi birotică, nu dispun de dotare materială pentru cercetare - standuri, laboratoare, aparatură complexă - pentru lucrările ce le efectuează, utilizând dotări din institute de C&D şi/sau universităţi prin contracte de colaborare. Din punct de vedere al acestei lucrări, segmentul firmelor private cu profil de cercetare-dezvoltare ca şi cel al IMM poate constitui un solicitant de servicii important, care este necesar a fi cuprins în ancheta de interes în etapa punerii în funcţiune a sistemului proiectat în această lucrare.

Dotările pentru cercetarea specifică unităţilor Academiei Române, cu excepţia celor ţinând de tehnica de calcul, comportând un grad de specificitate ridicat, este de aşteptat să constituie subiect de interes pentru sistemul de informare şi valorificare susmenţionat, în condiţiile realizării unui segment pentru ofertă externă.

2. Servicii tehnice Şi tehnologice pentru

dotĂri specializate

Activitatea de C&D presupune elaborarea, însuşirea şi utilizarea unor metode specifice de analiză, de testare sau de urmărire a comportării unor produse, cât şi achiziţionarea sau realizarea aparatelor sau a instalaţiilor necesare acestui scop. În general, punerea la punct a metodei de lucru, găsirea intervalului optim pentru parametrii aparatelor/instalaţiilor respective reprezintă în sine o parte din procesul de C&D, care reclamă muncă şi fonduri şi se concretizează în know-how, fie că este vorba de o experienţă de îndemânare în executarea analizei/testării, fie că este vorba de un brevet deja caracterizat ca atare.

Pornind de la această constatare, se poate afirma că interesul deţinătorilor de astfel de aparate/instalaţii, de know-how în acest domeniu, este de a valorifica pe piaţă aceste avantaje. Prin negocierea condiţiilor de acces pentru cei interesaţi la aceste active (tangibile şi/sau intangibile) deţinătorul poate recupera o parte din cheltuielile făcute pentru achiziţionarea respectivelor dotări şi pentru elaborarea de know-how sau poate dispune de o sursă suplimentară de venituri.

Din punctul de vedere al celui interesat să aibă acces la aparatul/instalaţia şi la know-how-ul corespunzător, condiţiile în care se poate realiza acest acces sunt deosebit de importante, fiind conştient că accesul respectiv îi aduce importante economii de timp, de investiţii şi de personal cu o calificare cu totul specială.

În acest fel, realizarea unui sistem de valorificare a informaţiilor ştiinţifice şi tehnice pentru dotările specializate din unităţile C&D şi prin serviciile aferente acestora, creează condiţiile practice pentru întâlnirea intereselor ofertantului cu cele ale clientului, facilitând negocierea condiţiilor de realizare a tranzacţiei. Acest sistem de valorificare a informaţiilor este la fel de necesar pentru cei ce au ceva de oferit în acest domeniu, cât şi pentru cei ce vor să beneficieze de această ofertă.

Aşa cum s-a arătat în faza anterioară a lucrării, principial, dotarea materială specifică pentru activitatea de cercetare-dezvoltare cuprinde:

- aparate, dispozitive, echipamente, standuri pentru măsurarea unor parametri, inclusiv pentru analize fizico-chimice;

- echipamente, instalaţii, standuri pentru încercare, testare, diagnoză de materiale/produse;

- sisteme de captare, prelucrare şi transmitere a informaţiei;

- echipamente, instalaţii, aparatură, standuri pentru simulare şi modelare de procese;

- utilaje, echipamente, instalaţii, aparatură, dispozitive pentru tratamente şi/sau prelucrări prototipuri;

Serviciile/ determinările oferite pot fi:

· obţinerea rezultatelor prin efectuarea probelor/încercărilor la deţinătorul dotării, cu personalul şi know-how-ul acestuia;

· idem cu know-how-ul deţinătorului şi cu personalul solicitantului instruit de deţinător;

· colaborare de specialitate la realizarea unui program experimental prin:

Þ planificarea etapelor experimentelor

Þ efectuarea experimentalor/determinărilor

Þ analiza rezultatelor parţiale

Þ interpretarea rezultatelor finale

Þ consultanţă conexă

· împrumutarea dotării şi /sau asistenţă pentru transferul de know-how;

· transfer dotare;

· vânzare dotare;

· consultanţă pentru utilizare;

· instruire pentru utilizare.

Atât pentru dotarea cu standuri/aparatură şi echipamente, dar mai ales pentru dotările specifice activităţilor de prelucrări/execuţie modele experimen-tale/prototipuri, este necesară crearea unui sistem de informare, promovare şi valorificare, care va oferi informaţiile minime necesare pentru fiecare tip de dotare şi de serviciu disponibil oferit în cadrul sistemului unităţilor C&D şi a altor unităţi interesate.

3. ConcepŢia-cadru a sistemului pentru informarea, promovarea Şi valorificarea informaţiilor Ştiinţifice aferente dotărilor existente în unităţile de C&D

Sistemul propus are trei componente principale:

· componenta instituţională;

· componenta informaţională;

· componenta procedurală.

La intersecţia celor trei componente se află baza de date a sistemului, care colectează şi pune la dispoziţie, în diferite forme de difuzare şi promovare, datele şi informaţiile necesare pentru stimularea serviciilor legate de dotările specializate din unităţile C&D.

În continuare se prezintă concepţia-cadru a sistemului, structurată pe componentele menţionate.

3.1 Componenta instituţională a sistemului

Sistemul de informare şi promovare a serviciilor tehnice şi de valorificare a dotărilor specializate va cuprinde unităţile ofertante şi unităţile client, pe de o parte, precum şi instituţiile direct interesate în această activitate (fără ca să fie neapărat furnizor sau client), pe de altă parte, în conexiune directă cu baza de date.

În sistem urmează să fie incluse institutele, laboratoarele şi unităţile de C&D, cât şi instituţii a căror activitate este în legătură cu activitatea de C&D.

Unităţile de C&D deţinătoare de dotări şi/sau ofertante de servicii trebuie să aibă un rol activ în a face cunoscută pe piaţă oferta lor, după cum cele cărora le lipsesc şi au nevoie, în anumite etape şi lucrări de cercetare, de dotări specializate şi servicii aferente, trebuie să aibă interesul şi posibilitatea de a căuta şi găsi eventualii deţinători de dotări de interes.

Din categoria unităţilor ofertante fac parte deţinătorii de dotări şi/sau know-how (institute, laboratoare, unităţi de tehnicitate ridicată). Categoria unităţilor client îi cuprinde pe toţi cei interesaţi să apeleze la oferta de dotări şi/sau servicii din domeniul în discuţie. De menţionat că sfera ofertanţilor este mai mică, dar mai precisă decât sfera clienţilor. Sfera clienţilor este mult mai largă, ea cuprinde unităţi de cercetare-dezvoltare, de producţie, de comercializare, IMM sau/şi întreprinderi de talie medie/mare etc. Această sferă este mai puţin conturată, fiind într-o continuă extindere şi schimbare. Cele două sfere se întretaie, fiind posibile cazuri când o unitate este ofertant pentru o anumită problemă şi, în acelaşi timp, clienţi pentru altă problemă.

Sistemul propus permite accesul ambelor categorii de unităţi şi realizează interconexiunea între ele prin intermediul unei baze de date. Conexiunea cea mai simplă se realizează printr-o relaţie de tipul:

În aceste cazuri, baza de date colectează informaţiile direct de la ofertanţi şi asigură accesul direct al clienţilor la aceste informaţii. În momentul în care o cerere a găsit răspunsul adecvat, procesul de valorificare (negociere, contractare, derulare etc.) decurge, în continuare, direct între ofertant şi client.

Acest tip de relaţie va fi facilitat odată cu extinderea reţelelor de informatizare la nivel naţional şi, în mod deosebit, a Reţelei Naţionale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare (RNC).

Sistemul prezentat în lucrare cuprinde şi o serie de alte componente instituţionale de nivel naţional sau regional, care pot avea un rol deosebit de activ în promovarea şi funcţionarea sistemului ca atare. Se au în vedere:

· centrele de inovare;

· focal points;

· oficiile de legătură cercetare-industrie (program PHARE);

· INID

Aceste componente în teritoriu vor realiza conexiunea cu baza de date; ele, la rândul lor, fiind în legătură directă cu anumite unităţi (locale) ce ocupă poziţie de ofertant sau client. Această legătură se poate asigura, fie prin mijloace tradiţionale (poştă, telefon, fax etc.), fie prin RNC. În aceste cazuri se stabileşte o relaţie de tipul:

În aceste cazuri, găsirea ofertei adecvate pentru cererea respectivă este un proces în care componenta instituţională din teritoriu are un rol activ de tip consulting pentru unitatea care a apelat la serviciile sale (fie că aceasta este client, fie că este ofertant). Acest rol continuă şi pe mai departe pe parcursul negocierilor, contractării, derulării, chiar şi în cazurile de litigii.

Luând în considerare dotarea posibilă cu echipamente de informatizare a componentelor în teritoriu, cât şi profilul de activitate al unora din acestea, se vor putea realiza (în anumite situaţii) conexiuni directe între acestea în cadrul procedurilor de cerere, consultare, negociere etc. În aceste cazuri, desigur, se apelează la un volum complet de informaţii, dar care sunt concentrate la o sferă mai restrânsă.

În categoria instituţiilor direct interesate în această activitate şi care pot fi incluse în sistem, se includ unele instituţii centrale, cu atribuţii în orientarea şi stimularea progresului ştiinţei şi tehnologiei, cum sunt:

· Ministerul Cercetării şi Tehnologiei;

· Agenţia de Transfer de Tehnologie şi Inovare;

· Academia Română;

· Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice;

· Academia de Ştiinţe Medicale;

· Ministere coordonatoare.

Aceste instituţii, la rândul lor, pot alimenta baza de date cu informaţii sau pot apela, după caz, la informaţii din partea bazei de date, pentru uzul lor propriu sau pentru alte unităţi subordonate.

Din punct de vedere al sistemului propus, aceste instituţii se plasează echidistant faţă de baza de date. Ele pot realiza, la rândul lor, relaţii de tipul:

O parte din aceste instituţii au acces direct şi la informaţii de sinteză sau de detaliu privind eficienţa şi funcţionarea sistemului.

În Fig. 1 se reprezintă sistemul propus, cu punerea în evidenţă a categoriilor de unităţi şi instituţii componente ale acestuia. Prin săgeţi se indică introducerea/furnizarea de informaţii. Axele sistemului reprezintă conexiunile cu baza de date.

Fig. 1. Reprezentarea sistemului propus (varianta 1)

Această reprezentare evidenţiază modul de conectare a unităţilor la baza de date şi fluxul de informaţii, atât pentru introducerea acestora, cât şi pentru furnizarea lor la cerere, pentru toate modurile de conexiuni:

· unităţi cu acces direct;

· componente instituţionale în teritoriu şi unităţi cu acces prin acestea;

· instituţii naţionale şi unităţi cu acces prin acestea.

Schema prezentată evidenţiază legăturile între baza de date şi fiecare din componentele instituţionale ale sistemului (unităţi C&D ofertante, unităţi client, componente de nivel naţional sau regional, instituţii centrale).

Un alt mod de reprezentare se prezintă în Fig. 2. În acest caz, reprezen-tarea unităţilor se reduce la un simplu punct pe circumferinţa unui cerc, evidenţiindu-se mai pregnant relaţiile între vârfurile tetraedrului:

· unităţi C&D;

· componente de nivel naţional sau regional;

· instituţii centrale;

· baza de date.

Fig. 2. Reprezentarea sistemului propus (varianta 2)

Principalele atribuţii şi funcţii ale categoriilor de unităţi şi instituţii care alcătuiesc componenta instituţională a sistemului propus se vor concretiza prin componentele informaţionale şi procedurale ale acestuia.

3.2. Componenta informaţională a sistemului

Pentru organizarea informaţiilor necesare şi suficiente referitoare la dotările existente în unităţile de C&D, analiza efectuată a urmărit cunoaşterea fondului informaţional existent. Studiul documentar de sistem realizat a permis identificarea următoarelor categorii principale de informaţii şi date:

(i) Denumirea dotării (aparat/echipament/utilaj);

(ii) Unitatea deţinătoare - denumire (scurtă, lungă), adresă, telefon, fax, telex, persoană de contact;

(iii) Domeniul S-T (conf. Codificării UNESCO);

(iv) Caracteristicile tehnico-funcţionale ale dotării:

· firma producătoare;

· ţara;

· anul fabricaţiei;

· anul punerii în funcţiune;

· uzura fizică (%);

· principalii parametri care definesc dotarea:

Þ denumirea parametrului;

Þ unitatea de măsură;

Þ valoarea, ecartul, scala;

Þ precizia/eroarea de măsurare/prelucrare;

Þ alte informaţii.

· numărul de aparate/utilaje disponibile.

(v) Tipul operaţiei/determinării - denumirea conform STAS:

· denumirea parametrilor;

· unitatea de măsură a parametrilor;

· alte informaţii.

(vi) Metoda de măsurare/încercare:

· denumirea;

· scurtă descriere

(vii) Condiţiile asociate serviciilor oferite:

· accesul la deţinător, prestaţia acestuia;

· accesul la deţinător, prestaţia solicitantului, know-how-ul deţinătorului;

· colaborarea de specialitate la programul experimentărilor pe linie de:

Þ planificare;

Þ efectuare experimentări;

Þ analizare a măsurătorilor;

Þ interpretare a rezultatelor;

Þ consultanţă conexă;

Þ alte colaborări (se specifică)

· transfer;

· vânzare;

· instruire;

· condiţii de instalare

Þ condiţiile de transport (dimensiuni gabaritice, greutate);

Þ utilităţile necesare:

¨ tipul utilităţii, denumirea, parametri, unităţi de măsură, valori necesare:

à energie electrică - putere, tensiune;

à aer comprimat - calitate, debit, presiune;

à energie termică - temperatură, presiune, debit;

à apă - presiune, debit, temperatură, condiţii de puritate, duritate etc.;

à gaze naturale - putere calorică, debit, presiune.

(viii) Precizări referitoare la proprietatea industrială

· brevete existente da/nu

Þ nr. brevet, denumire, an

Þ valoare fixă/negociabilă

· know-how pentru metode, operaţii da/nu

Þ redevenţe

Þ valoare fixă/negociabilă

(ix) Alte informaţii considerate utile

Analiza fondului de informaţii referitor la dotările specificate din unităţile C&D permite evidenţierea şi stabilirea categoriilor de informaţii şi date minimale care pot oferi maximum de informaţii celor interesaţi şi, de aceea, trebuie incluse în baza de date a sistemului.

Prezentarea structurii acesteia, împreună cu descrierea principalelor câmpuri se face în continuare.

Descrierea bazei de date DOTCD

CONVENTIE

· un text scris cu caractere italice se referă la numele unui câmp de date. Ex. : Persoana de contact

· un text scris cu caractere italice şi subliniat se referă la un câmp de date obligatoriu. Ex.: Unitate CD (denumire scurtă)

· un text scris cu caractere groase (bold) se referă la o valoare care se poate introduce într-unul din câmpurile de date. Ex.: half-duplex

Datele de prelucrat au fost astfel structurate:

· tabele cu date privind identificatorii ce reprezintă colecţii de date pentru câmpurile din tabelele principale, care sunt:

- unităţi CD;

- tipuri de servicii posible;

- mărimi de măsurat cu unităţile de măsură aferente;

- condiţii pentru servicii asociate dotărilor;

· tabele cu date principale: dotări, servicii asociate dotărilor şi parametri aferenţi serviciilor.

Descriere tabele cu date pentru identificatori

Tabelele cu date pentru identificatori sunt:

· UNITĂŢI CD - conţine datele de referinţă pentru unităţile de C-D care posedă dotări disponibile pentru anumite servicii.

· Unitate CD (denumire scurtă) - 20 caractere

· Unitate CD (denumire lungă) - 150 caractere

· Localitate - 50 caractere

· Adresa - 50 caractere

· Cod poştal - 15 caractere

· Judeţ - 25 caractere

· Prefix telefon - 3 caractere

· Telefon - 15 caractere

· Fax - 15 caractere

· Persoana de contact - 50 caractere

Câmpurile subliniate sunt obligatorii.

· TIPURI DE SERVICII -conţine toată gama de servicii posibile asociate diferitelor dotări.

· Denumite tip serviciu - 75 caractere

· Explicaţie - 75 caractere

În cazul în care se alege opţiunea Alte servicii, se va detalia în câmpul Explicaţie acest serviciu.

· PARAMETRII MĂSURAŢI - conţine denumirea parametrilor de măsurat şi unităţile de măsură aferente lor (unităţi standardizate).

· Denumire parametru - 50 caractere

· Unitate de măsură - 10 caractere

Unitate de măsură va fi, pe cât posibil, cea standardizată. În cazul în care pentru parametrul respectiv unitatea de măsură este într-o gamă discretă de valori posibile, se va introduce ca text generic lista, ex: mod transmisie date cu unitatea half-duplex sau full-duplex.

· CONDIŢII PENTRU SERVICII ASOCIATE - conţine numele condiţiilor serviciilor pe care propietarul dotării le poate asigura, de exemplu: acces la dotare, serviciul proprietarului, sau acces la dotare, serviciul utilizatorului.

· Condiţii pentru servicii asociate - 75 caractere.

Descriere tabele cu date privind dotările

Tabelele care conţin aceste date sunt:

· DOTARE - conţine o serie de date pentru descrierea diferitelor dotări.

· Denumire instalaţie - 255 caractere

· Număr bucăţi - numeric întreg

· Loc amplasare - 50 caractere

Se va alege o valoare care este cuprinsă în tabela Unităţi CD, câmpul Unităţi CD (denumire scurtă). Programul rezolvă această problemă.

· Import - câmp de tip Yes/No

· Firma producătoare - 50 caractere

· Ţara - 50 caractere

· Anul fabricaţiei - numeric întreg

· Anul punerii în funcţiune - numeric întreg

· Uzura fizică - numeric procent

La introducerea acestui câmp se poate lucra fie cu 0.02, fie 2%, programul asigură automat conversia. Nu se recomandă ceva de tipul 2 pentru că prin conversie se va ajunge la 200%

· Condiţii pentru serviciu asociat dotării - 75 caractere

Se alege din tabela Condiţii pentru servicii asociate dotării.

· Brevete existente - câmp de tip Yes/No

· Numărul brevetului - numeric lung

· Valoare - câmp numeric - se exprimă în mii lei

· Know-how - câmp de tip Yes/No

· Redevenţe - câmp numeric - se exprimă în mii lei

· Alte informaţii utile - memo - nu se pot face căutări şi sortări

· TIP SERVICIU - pentru fiecare dotare este obligatoriu cel puţin un tip de serviciu

· Denumire tip serviciu - 75 caractere

· Explicaţie - 75 caractere

Câmpul Explicaţie se va completa în cazul în care se alege ca serviciu Alte servicii

· PARAMETRII MĂSURAŢI - fiecare serviciu are cel puţin un parametru măsurat

· Denumire parametru - 50 caractere

Se introduce din tabele Parametrii

· Unitate de măsură - 10 caractere

Se introduce din tabele Parametrii

· Limita inferioară - câmp numeric

· Limita superioară - câmp numeric

Dacă parametrul are o singură limită, atunci această limită se va introduce la Limita superioară.

Cel puţin unul dintre câmpurile Limita inferioară sau Limita superioară este obligatoriu.

· Precizia de măsură - câmp numeric procent

Se va proceda la fel ca la Uzura fizică din tabela Dotări

· Valoare listă - 15 caractere

Obligatoriu în cazul în care Unitatea de măsură este lista.

Pentru fiecare parametru măsurat poate exista o metodă de măsură.

· Denumire metodă de măsură - 50 caractere

· Descriere - 255 caractere

Legăturile între tabelele principale se fac prin intermediul unor elemente de tip pointer.

Din punct de vedere ierarhic, situaţia datelor şi informaţiilor din baza de date este următoarea:

· Dotare

· Tip serviciu

· Parametrii măsuraţi

· Metoda de măsură

· Condiţii asociate serviciului

Pentru amplasarea băncii de date pot fi avute în vedere trei variante:

· Agenţia Naţională de Transfer Tehnologic şi Inovare;

· INID;

· O unitate C&D interesată, conectată la RNC.

Având în vedere cerinţele organizatorice, de personal specializat şi de funcţionare continuă care trebuie asigurate, considerăm că pot fi luate în considerare ultimele două variante.

3.3. Componenta procedurală a sistemului

Analiza de sistem efectuată evidenţiază următoarele tipuri de proceduri principale, necesare realizării funcţiilor de informare, promovare şi valorificare ale sistemului propus:

(i) procedura anchetei de interes - pentru colectarea şi alimentarea cu date şi informaţii, prin lansarea către unităţile C&D a unui document machetă pentru culegerea de date, conţinând toate informaţiile necesare completării bazei de date a sistemului.

Machetele pot fi difuzate şi urmărite atât de unitatea responsabilă a sistemului, cât şi prin centrele teritoriale organizate de MCT, precum şi prin reţeaua de oficii de legătură cu industria care aparţin Agenţiei Naţionale de Transfer Tehnologic şi Inovare.

Această procedură se lansează în prima etapă de realizare a sistemului şi are ca scop principal asigurarea fondului informaţional iniţial necesar implementării şi funcţionării acestuia.

(ii) procedura de încărcare/actualizare a bazei de date.

Este realizată cu ajutorul pachetului de programe PRODOTCD (vezi cap. 4) de către un colectiv specializat desemnat de responsabilul sistemului.

În acest scop vor fi utilizate formularele cu datele colectate.

Ca variantă, pot fi avută în vedere, în funcţie de conectarea la RNC şi regulile procedurale stabilite, încărcarea şi actualizarea datelor direct de către unităţile interesate.

(iii) procedura de consultare/interogare a bazei de date.

Se realizează cu ajutorul pachetului de programe PRODOTCD, în două variante:

· direct de la unităţile interesate, conectate la RNC;

· prin intermediul procedurilor de informare şi difuzare date, de către unităţile interesate care nu sunt conectate la RNC.

(iv) procedura de informare şi difuzare date şi informaţii.

Se are în vedere organizarea unor acţiuni pentru promovarea serviciilor asigurate de dotarea specializată disponibile la unităţile C&D, prin:

· pliante şi cataloage;

· organizarea de demonstraţii practice;

· zile dedicate în cadrul unor târguri specializate.

Aceste acţiuni în care vor fi valorificate şi informaţiile din baza de date a sistemului, trebuie organizate atât de responsabilul sistemului, cât şi de unităţile interesate.

(v) proceduri de negociere şi contractare

Sunt realizate de clienţi şi de ofertanţi, ca urmare a consultării bazei de date şi obţinerii informaţiilor necesare privind dotarea solicitată.

În cadrul acestor proceduri se utilizează şi informaţii suplimentare celor existente în baza de date şi se negociază condiţiile materiale şi financiare ale serviciilor acordate/primite.

(vi) O menţiune specială se face în ceea ce priveşte prevederea sistemului cu o procedură de evaluare a eficienţei acestuia, parametru deosebit de important pentru introduceri de corecţii şi perfecţionări, previzibile faţă de situaţia de la demararea lucrărilor în sistemul propus.

În cadrul fazei a II-a din acest an a lucrării, se va realiza simularea şi operaţionalizarea procedurilor principale ale sistemului, în scopul stabilirii input-ului şi out-put-ului acestora şi a procedurilor de prelucrare specifice.

Pentru fiecare din proceduri obţinerea efectivă a informaţiilor input şi output presupune antrenarea unui număr suficient de colaboratori care să asigure completitudinea, corectitudinea şi compatibilitatea datelor.

4. Prezentarea pachetului de programe PRODOTCD

Întreaga aplicaţie a fost scrisă în ACCESS v 2.0 sub Windows. În acest caz programul elaborat (versiunea 1.0) preia o serie de facilităţi ale mediului sub care a fost scris, şi anume modul prietenos de lucru. Se utilizează tehnica modelării meniurilor prin ferestre cu butoane.

În urma analizei a rezultat o structură de bază de date compusă din următoarele:

· un fişier de tip mdb cu partea de program - DOTPRG.MDB

· un fişier de tip mdb cu datele de prelucrat - DOTDAT.MDB

Pentru diverşii utilizatori, fişierul program va fi disponibil sub forma executabilă sub Windows 3.1, urmând a fi accesibil în reţeaua de calculatoare RNC. Modul de lucru va fi cel partajat.

Motivele care au stat la baza acestei decizii rezidă din modul de lucru al mediului ales. Fişierul cu date se va extinde pe măsura introducerii de noi date, ceea ce va necesita o atenţie aparte prin salvări, compactări şi reparări repetate, activităţi ale administratorului acestei aplicaţii.

Schema bloc

Tabelele cu identificatori sunt reprezentate prin dreptunghiurile cu fond gri, fiind puse la nivelul tabelelor cu date principale pentru Dotări, de care sunt legate.

Datele din tabele se introduc o dată cu noile înregistrări sau prin program se pot alege din tabelele cu date privind identificatorii. Acest mod de lucru permite o introducere corectă a unor date care trebuie să fie scrise sub formă unică. Câmpurile care se găsesc în această situaţie au fost menţionate în momentul descrierii lor.

În elaborarea programelor au fost utilizate câteva convenţii care se regăsesc în ferestrele de lucru.

O primă convenţie este aceea că bara de meniu a ferestrei conţine toate opţiunile care se regăsesc pe butoanele de pe fereastra activă. Bara de meniu este o caracteristică a mediului de lucru, în speţă Windows 3.1, şi apare în partea de sus a ferestrei de lucru.

Un număr de butoane din zona de header a ferestrei au aceeasi acţiune indiferent pe ce fereastră se află ele puse. Aceste butoane sunt:

· Ok - buton care închide fereastra..

· Undo - buton care anulează modificările făcute la înregistrarea curentă, dacă ea nu a fost salvată.

· Del - buton care determină ştergerea înregistrării curente

· << - buton care comandă trecerea la prima înregistrare din tabelă

· < - buton care comandă trecerea la înregistrarea precedentă

· New - buton care comandă trecerea la o înregistrare nouă

· > - buton care comandă trecerea la înregistrarea următoare

· >> - buton care comandă trecerea la ultima înregistrare din tabelă

În cazul a două ferestre apar butoane cu următoarele inscripţii:

· Pagina următoare

· Pagina precedentă

aceste butoane determină trecerea la paginile succesive ale unei ferestre compuse din mai multe pagini.

O convenţie specială s-a făcut pentru câmpurile care sunt obligatorii şi la care eticheta câmpului este subliniată.

Adăugarea de înregistrări noi se face întotdeauna prin apăsarea pe butonul New. Modificarea înregistrărilor se face prin poziţionarea pe înregistrarea care trebuie modificată, editarea câmpurilor de modificat şi terminare prin apăsarea pe butonul Ok sau căutarea unei alte înregistrari de modificat.

Ştergerea se face prin poziţionarea pe înregistrarea de şters, apăsarea pe butonul Del.

Validarea automată a datelor

Programul verifică tipul de dată al câmpului unde se află promterul şi tipul de date introduse, semnalând neconcordanţa între tipul de dată aşteptat şi tipul de dată introdus.

Pentru câmpurile obligatorii existâ procedura de verificare a încărcării lor.

Pentru câmpurile de tip text, la încercarea de depăşire a lungimii textului, promterul se opreşte fără să mai încarce restul de text.

Datele care apar în exemplificarea modului de utilizare a programului sunt date reale de test, necesare pentru verificarea funcţionalităţii acestuia, colectate din materialul bibliografic utilizat [4, 5], cât şi din înregistrări punctuale la unele unităţi C&D.

În continuare se prezintă succesiunea de ecrane şi meniuri prin care se realizează funcţiunile de încărcare/actualizare/interogare şi listare a datelor şi informaţiilor din baza de date.

BIBLIOGRAFIE

1. Manual Frascati - OECD 1992

2. Studiu privind condiţiile materiale şi infrastructura profesională pentru C&D - I. Crişan, E. Visalon - sept. 1993

3. Dotarea C&D a unităţilor membre ale Uniunii Patronale a Unităţilor de Cercetare-Dezvoltare Proiectare din România - anchetă UPUCDPR 1993 - 1994

4. Catalogul standardelor române - IRS - Editura Tehnică - 1995

5. Catalog de Fişe de prezentare a rezultatelor generalizabile ale cercetării tehnologice - vol. II; XIV; XV; XXI; XXVIII - Comisia Construcţii de Maşini a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare - (1992-1995)

ANEXA nr. 1

Liste privind identificatorii pentru dotare

· Parametrii

· Unitãţi C&D

· Tip serviciu

· Condiţii pentru servicii asociate

- date de test -

ANEXA nr. 2

Liste privind dotarea specializatã disponibilã

(lista - formã scurtã; lista - formã lungã)

· Dotare - fişa curentã - forma scurtã

· Dotare - întreaga bazã de date - forma scurtã

- date de test -

ANEXA nr. 3

Exemplu de consultare bazã de date

· Selecţie - denumire instalaţie: stand - forma scurtã

· Selecţie - denumire instalaţie: stand - forma lungã

- date de test -

Faza următoare Înapoi

---

* În această etapă a lucrării nu este abordată problema altor categorii de dotări existente în unităţile C&D, utilizate în cadrul activităţii de microproducţie sau în alte scopuri diferite de activitatea de C&D