Proiect de ofertă pentru constituirea în România,

sub auspicii internaţionale,

a unui Centru de formare şi specializare

în activităţi aerospaţiale

Faza 4. Proiect preliminar de organism de formare şi specializare

în activităţile aerospaţiale

(V. şi concluziile fazelor: 1, 2, 3)

Responsabil lucrare,

Dr. fiz. Marius-Ioan PISO

© SCIENTCONSULT, noiembrie 1994

Notă. Pentru primele 3 faze ale temei se prezintă numai concluziile volumelor respective şi extrase din bibliografia folosită.

CUPRINS

I. Preliminarii.......................................................................................... 3

II. Condiţiile şi algoritmul proiectului........................................................ 4

A. Ţara / instituţia gazdă..................................................................... 6

B. Guvernul gazdă.............................................................................. 7

C. Celelalte guverne beneficiare......................................................... 7

D. Sponsori şi donatori....................................................................... 8

E. Implicarea Programului de dezvoltare al Naţiunilor Unite............... 9

F. Conducerea Centrului.................................................................. 10

G. Biroul director............................................................................... 11

H. Comitetul consultativ.................................................................... 12

I. Consiliul de administraţie............................................................... 12

J. Personalul Centrului..................................................................... 13

K. Bugetul Centrului......................................................................... 15

III. Strategia de implementare a Centrului............................................. 16

IV. Proiectele pilot.................................................................................. 20

V. Misiunile de evaluare........................................................................ 21

Concluzii........................................................................................... 24

Bibliografie....................................................................................... 29

Anexa nr. 1 Cursuri de remote sensing...................................................... 30

Anexa nr. 2 Schiţă-propunere de curriculum............................................. 57

Anexa nr. 3 Dotări necesare pentru Centrul de formare şi specializare în activităţi aerospaţiale....................................................................................... 58

Anexa nr. 4 Termeni de referinţă pentru misiunea de evaluare................ 60

Anexa nr. 5 Propunere de buget pentru constituirea şi dezvoltarea unui Centru 66

Anexa nr. 6 Schema de funcţionare a Centrului........................................ 76

PROIECT PRELIMINAR DE ORGANISM DE

FORMARE ŞI SPECIALIZARE

ÎN ACTIVITĂŢILE AEROSPAŢIALE

CENTRUL EDUCAŢIONAL REGIONAL ÎN DOMENIUL

ŞTIINŢEI, TEHNOLOGIILOR ŞI APLICAŢIILOR SPAŢIALE

- Necesitate, oportunitate şi posibilitate -

I. Preliminarii

155. În vederea sistematizării ideilor ce se impun la utilizarea unui Sistem educaţional, oricare ar fi anvergura sa, naţională, subregională sau regională, se presupun clarificate consideraţiile de ordin economic, dar acestea obligă la o dublă consideraţie: de necesitate şi oportunitate. Asupra acestor consideraţii, Raportul de faţă are în vedere, înainte de toate, cum s-a menţionat, dependenţa indiscutabilă a civilizaţiei şi progresului de spaţiu, respectiv de implicarea colectivităţilor umane la explorarea şi exploatarea spaţiului extraatmosferic cu ajutorul obiectelor cosmice anume dezvoltate.

Este o realitate posibilitatea de emancipare prin spaţiu.

Altfel exprimat, astăzi, după aproape patru decenii de astronautică, nu mai trebuie demonstrat că aspiraţia de progres a popoarelor/ţărilor trebuie să treacă neapărat şi prin cosmos.

156. Problematica de faţă nu comportă, aşadar, justificări de necesitate, iar pentru susţinerea oportunităţii este suficientă evocarea aprecierilor de la Naţiunile Unite, asupra cărora se fac unele referiri şi mai departe, în documentul UN‑A/AC.105/547 Add.1, din 13 decembrie 1993.

157. Mai multe fapte noi au fost înregistrate în anul 1993, se menţionează în document, în legătură cu o importantă iniţiativă a Programului Naţiunilor Unite pentru Aplicaţii ale Tehnicii Spaţiale şi incluse în Acţiunea 21 şi anume crearea de centre de formare în ştiinţele şi tehnologiile spaţiale în ţările în curse de dezvoltare. Centrele, care trebuie să fie create în fiecare regiune, sub îndrumarea Comisiei economice a Naţiunilor Unite din regiunea considerată, vor fi axate iniţial pe însuşirea tehnicilor şi aplicaţiilor de teledetecţie în diverse domenii de gestionare a resurselor şi a mediului. Una din priorităţile Centrelor va consta în formarea de cunoscători de nivel universitar, pentru a integra teledetecţia şi alte discipline legate de spaţiu în programele de învăţământ în specialităţile: fizică, ştiinţele naturii şi ştiinţele mediului.

158. Se va găsi o justificare detaliată a Centrelor şi a informaţiilor complete asupra obiectivelor de proiect, programelor de formare propuse, personalului şi echipamentelor, instalaţiilor necesare şi bugetului, precum şi a strategiei de punere în operă a proiectului, în documentul UN‑A/AC.105/534, intitulat: "Centre de formare în ştiinţele şi tehnologiile spaţiale, dezvoltarea de capacităţi şi gestionarea datelor în evaluarea mediului şi gospodăririi resurselor naturale".

159. În aprilie 1993 Programul Naţiunilor Unite pentru Aplicaţii ale Tehnicilor Spaţiale a organizat o misiune în ţări din Africa pentru a evalua propunerile înaintate de instituţiile din ţările respective de a găzdui Centrul regional african. Misiunea a fost formată din funcţionari ai Biroului pentru spaţiul extraatmosferic (OOSA - Office of Outer Space Affairs) şi consultanţi independenţi. Aceştia s-au deplasat pentru constatare în Ghana, Kenya, Maroc, Nigeria, Senegal şi Zimbawe. Alegerea ţării africane gazdă s-a stabilit să se facă până la sfârşitul primului semestru al anului 1994, urmând ca imediat după aceea să înceapă pregătirile în vederea creării Centrului african.

160. Programul a organizat totodată reuniuni vizând crearea unui Centru regional în regiunea CEPALC (Comisia economică pentru America Latină). În urma acestor reuniuni s-a stabilit ca Centrul latino-american să aibă ca ţară gazdă Brazilia sau Mexic. Activităţile pentru crearea Centrului au continuat, în intenţia ca Centrul să devină operaţional în anul 1994.

161. La începutul anului 1994 Programul desfăşura acţiuni în acelaşi scop pentru care erau constituite misiuni, respectiv pentru regiuni corespunzătoare Comisiilor Economice şi Sociale pentru Asia occidentală şi Asia-Pacific. Erau în pregătire, totodată, activităţi pentru crearea unui Centru regional suplimentar în Republica Islamică Iran.

Remarcă

În cuprinsul acestei faze introductive definitorii Grupul de experţi-consultanţi ai Agenţiei Spaţiale Române consemnează opinii (neoficiale) în vederea ajutării deciziilor asupra necesităţii, oportunităţii şi posibilităţii elaborării în România a proiectului de organizare a unui Sistem, naţional, subregional sau regional, de pregătire universitară în domeniul ştiinţelor, tehnologiilor şi aplicaţiilor spaţiale.

162. Privitor la cele consemnate în paragrafele anterioare se sugerează a fi reţinute următoarele:

a) Centrul regional, aşa cum este conceput de Programul Naţiunilor Unite pentru Aplicaţii ale Tehnicilor Spaţiale, este o instituţie riguroasă, cu un grad ridicat de complexitate şi cu condiţionări peste care nu se poate trece, încât trebuie examinate cu atenţie detaliile din documentul care îl caracterizează (A/AC.105/534).

b) Orientarea preferenţială a pregătirii în Sistemul adoptat (Centru sau alte forme convenabile) este pe teledetecţie spaţială, cu indicarea ca suporţi educaţionali fizica, ştiinţele mediului şi ştiinţele naturii.

c) Regiunea de cuprindere a unui Centru (cu o singură excepţie pentru Iran), corespunde cu regiunea de exercitare a Comisiei Economice şi Sociale a Naţiunilor Unite, de aceea candidaturile pentru obţinerea agreării şi susţinerii financiare aferente ca ţară/instituţie gazdă trebuie să aibă în vedere aceasta încă de la început. Pentru regiunea care interesează România, exista la sfârşitul anului 1993 o singură candidatură: Grecia.

d) Este util ca, în cadrul evaluărilor iniţiale, să se ţină seama de faptul că ţara gazdă acreditată rămâne deschisă, cu obligaţii de găzduire rezultate din proiectul-tip caracterizat în domeniul mai sus menţionat, ceea ce determină luarea în consideraţie a multitudinii de probleme, inclusiv aceea a relaţiilor cu toate ţările din regiune.

II. Condiţiile şi algoritmul proiectului

A. Ţara / Instituţia gazdă

163. Din examinarea propunerilor/candidaturilor pentru găzduirea Centrelor educaţionale regionale rezultă două forme de constituire, şi anume: a) la un institut reprezentativ (naţional) căruia i se asociază câteva alte instituţii, de cercetare şi/sau universitare şi b) o instituţie, care poate fi universitară, centru (geografic, ecologic, de cercetări tehnice, ş.a.) sau institut de cercetare.

Remarcă

Ideea nominalizării unei instituţii gazdă se recomandă cu atât mai mult dacă ceea ce se preconizează a se realiza în plan educaţional în România se întrevede a fi un Sistem educaţional naţional. Instituţia gazdă, deşi are un rol coordonator, nu îşi reduce implicarea la aceasta, ci, aşa cum rezultă din cele ce urmează, capătă fizionomie instituţională.

164. Aderarea la ideea de a candida pentru a găzdui un Centru educaţional regional, potrivit celor convenite la nivelul Comitetului Naţiunilor Unite pentru Utilizarea în Scopuri Paşnice a Spaţiului Extraatmosferic, obligă Guvernul ţării respective la asumarea de răspunderi pentru asigurarea de facilităţi, bine stabilite.

Intenţia de găzduire a Centrului educaţional regional se supune aprobării Guvernului, care de fapt urmează să trateze aceasta cu organul Naţiunilor Unite însărcinat să monitorizeze Programul Naţiunilor Unite pentru Aplicaţii ale Tehnicilor Spaţiale (Oficiul pentru Spaţiul Extraatmosferic). Este prima impunere de coordonare.

165. Guvernul gazdă îşi asumă responsabilitatea pentru a susţine financiar şi a asigura ca securitate conducerea (staff-ul) Centrului, precum şi oricare alte persoane necesare pentru funcţionarea normală a instituţiei.

B. Guvernul gazdă

166. Se mai prevăd în sarcina Guvernului care se oferă să găzduiască Centrul educaţional regional:

• Asistenţă personalului Centrului şi participanţilor la programele acestuia pentru o cazare rezonabilă şi convenabilă;

• Salarii pentru personalul local angajat la Centru;

• Accesul la facilităţi şi expertiză ale centrului de calcul al instituţiei gazdă;

• Accesul la liniile de telecomunicaţii telefonice şi date ale Centrului;

• Acces la apa curentă, electricitate şi alte elemente infrastructurale necesare pentru funcţionarea Centrului;

• Facilitarea stabilirii de relaţii de conlucrare între Centru şi universităţi, centre de cercetare şi agenţii utilizatoare locale.

În plus, Guvernul gazdă, potrivit aceluiaşi document (A/AC.105/534), va scuti de taxe vamale şi de licenţă echipamentele şi materialele cerute de Centru.

C. Celelalte Guverne beneficiare.

167. Guvernele din regiune care aderă la acţiune şi capătă calitatea de beneficiari ai Centrului trebuie să suporte:

• Salariile şi beneficiile la care are dreptul personalul în ţările lor de reşedinţă, cât timp participă la programul Centrului şi desfăşoară activitate în Centru.

• Asigurarea de sănătate, accident şi viaţă pentru personalul lor.

De asemenea Guvernele considerate sunt chemate să contribuie financiar la acoperirea unei părţi din cheltuiala Centrului.

Li se mai cere să-şi ia un angajament scris, pe bază de scrisori, de a-şi susţine proprii educatori formaţi la Centru, asigurându-le acasă (în ţările lor) asistenţa necesară pentru realizarea şi implementarea proiectelor-pilot stabilite.

D. Sponsori şi donatori

168. La realizarea proiectului Centrului se are în vedere şi posibila susţinere financiară prin sponsorizare şi donaţii, cu recompensarea factorilor astfel atraşi, prin participarea lor la conducerea instituţiei. În document se menţionează:

• Sponsorii şi donatorii subscriu la suportarea cheltuielilor pentru implementarea programelor Centrului, completând ceea ce nu pot acoperi instituţia gazdă, Guvernul ţării gazdă şi Guvernele din regiune interesate.

• În documentul reglementator privind dotarea Centrului este cuprinsă o listă cu echipamentele necesare, la procurarea cărora pot contribui sponsorii şi donatorii. Ei participă, în acest caz, la stabilirea specificaţiilor şi furnizărilor echipamentelor considerate. În cazul Guvernelor sponsor sau donator, acestea pot proceda şi la aranjamente, în scopul arătat, cu întreprinderi industriale proprii.

• Guvernele sponsor vor putea contribui la strângerea relaţiilor între Centru şi centrele proprii de excelenţă, cu influenţe favorabile asupra calităţii şi credibilităţii Centrului.

• Sponsorii vor contribui şi la identificarea de instituţii de cercetare şi de învăţământ superior din ţările lor, guvernamentale şi private, de a căror experienţă să beneficieze Centrul şi vor face aranjamentele necesare. Într-o asemenea situaţie sponsorii vor identifica şi persoanele de legătură în măsură să realizeze cooperarea dorită.

• Fiecare sponsor/donator poate propune un reprezentant al său în Board-ul Centrului.

Remarcă

Un argument în plus la intenţia Agenţiei Spaţiale Române de a studia constituirea în România a unui Centru de excelenţă pentru cercetare-dezvoltare în teledetecţie spaţială îl constituie menţiunea de mai înainte privind posibilitatea ca un asemenea Centru naţional să participe la activităţi educaţionale regionale ca asociat al instituţiilor regionale de consacrare.

E. Implicarea Programului de dezvoltare al Naţiunilor Unite

169. Documentul citat consemnează următoarele oficii pe care Programul de dezvoltare al Naţiunilor Unite le-a făcut la constituirea primelor Centre educaţionale regionale.

a) La pregătirea activităţilor pentru lansarea proiectului:

• A iniţiat şi contribuit la organizarea în anul 1993 a trei conferinţe pe tema respectivă, respectiv în Africa, Asia şi Orientul Mijlociu. Conferinţele au clarificat necesitatea ca scop al creării Centrului, contribuţia acestora la gestionarea mediului şi dezvoltarea durabilă a ţărilor vizate, rolul instituţiilor naţionale la reuşita acţiunii. Programul a suportat cheltuielile necesitate de fiecare Conferinţă.

• A organizat şi condus misiunile de evaluare în cele trei regiuni menţionate mai înainte, suportând, de asemenea, cheltuielile necesare. Ulterior a susţinut în mod similar activitatea unei misiuni pentru investigare în America Latină.

b) Suport financiar suplimentar pentru lansarea şi abordări de programe la fiecare Centru. Programul a destinat 2 milioane de dolari pe an pentru aceste activităţi în perioada 1993-1997, în tranşe anuale de câte 500 de mii de dolari pentru fiecare.

F. Conducerea Centrului

Au responsabilitate în administrarea Centrului, pe lângă conducerea directă a acestuia (Consiliul de Administraţie), Biroul Director, Agenţia executivă şi sponsorii/donatorii.

170. Agenţia executivă pentru supervizarea proiectelor este reprezentată de Oficiul pentru Spaţiu (OOSA) al Naţiunilor Unite, în colaborare cu Comisiile regionale de resort (ECA, ECE, ECLAC, ESCAP şi ESCWA), agenţiile specializate participante (FAO, UNESCO, WMO) şi Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite. Consultarea sponsorilor este regulă în practica acestei Agenţii, căreia îi revin:

• Schiţarea termenilor de referinţă pentru Panelul experţilor, despre care se dau amănunte mai departe.

• Elaborarea unei înţelegeri cu Guvernul gazdă sau instituţia gazdă, avizată de sponsori şi în care se vor detalia contribuţiile ce le au de adus fiecare parte, răspunderi, proceduri de soluţionare a diferitelor situaţii. Autoritatea formală în celelalte aspecte decât cele referitoare la program o reprezintă Office of Legal Affairs al Naţiunilor Unite.

• Definirea termenilor de referinţă pentru aprovizionarea cu echipamente şi materiale, respectiv descrierea sistemelor de microcomputere (hard/soft), cu piesele de înlocuire şi întreţinere, echipament pentru laboratorul fotografic şi furniturile aferente, specificaţiile pentru alte echipamente esenţiale.

• Asigurarea, în cooperare cu Centrul, că toate rapoartele ce trebuie întocmite s-au făcut şi s-au transmis părţilor care trebuie să se pronunţe asupra lor.

• Explorarea căilor posibile în comunitatea internaţională pentru constituirea fondurilor necesare stabilirii Centrului şi funcţionării sale.

• Acordarea de sprijin Centrului ca treptat să devină independent în operativ şi administrativ.

Observaţii

Este evidentă tactica de supraveghere a Centrului în funcţionare, până la o posibilă emancipare faţă de investitorii citaţi. Descrierea relaţiilor Centrului cu Agenţia executivă poate sugera complexitatea acţiunii, care trebuie însuşită şi acceptată de Guvernul ţării gazdă mai înainte de a fi iniţiate contactele pentru diligenţele cuvenite.

G. Biroul director

171. Este stabilit ca acest organism de conducere să includă doi reprezentanţi care, prin rotaţie, să asigure ca Centrul să reflecte prin orientarea activităţilor sale interesele tuturor ţărilor din regiune, precum şi ale: ţării sau instituţiei gazdă; sponsorilor sau donatorilor; Centrului însuşi (directorii) şi Agenţiei executive, căreia i se rezervă maxim patru locuri în acest birou (board) (câte unul permanent, respectiv, pentru OOSA, pentru Comisia Economică şi Socială regională şi pentru Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, iar al patrulea, anual prin rotaţie, pentru FAO, UNESCO şi WMO).

Boardul mai invită până la patru persoane înalt calificate care să fie cooptate ca membri titulari ai organismelor respective.

De asemenea, boardului îi revine să aleagă Preşedintele şi să determine durata valabilă a numirii membrilor săi în conformitate cu procedurile internaţionale.

172. S-a stabilit ca acest organism superior de conducere a Centrului să aibă în răspunderea sa elaborarea politicii care să stea la baza Centrului referitor la programe, personal şi asigurarea financiară.

În primii patru ani de funcţionare a Centrului, organismului menţionat îi revine să stabilească bugetul Centrului, calculat astfel încât să i se asigure acestuia stabilitatea financiară.

173. Pe lângă funcţiile de conducere, board-ul are şi răspunderi de Consiliu ştiinţific, ale cărui responsabilităţi includ evaluarea cu regularitate a programelor de lucru ale Centrului.

H. Comitetul consultativ

174. Comitetul consultativ este organul de consultare al directorului pentru probleme ştiinţifice, tehnologice şi educaţionale. Este format din persoane proeminente din Guvern, industria privată şi comunităţi academice şi ştiinţifice.

Numirea, prin vot, a membrilor Comitetului consultativ se face de către Consiliul de administraţie, care stabileşte şi pe ce perioadă este numit fiecare.

• Avizarea lucrărilor pe care i le transmit pentru aceasta conducerea Centrului, Agenţia executivă şi Consiliul de administraţie.

• Asigurarea, prin membrii săi, a reprezentării Centrului, ca ambasadori ai acestuia, la activităţi care pot influenţa credibilitatea instituţiei, ca şi statutul ei financiar.

I. Consiliul de administraţie

175. Potrivit documentului menţionat, fiecare Centru răspunde prin Consiliul său de administraţie, pentru:

• Dezvoltarea, conducerea şi implementarea tuturor activităţilor, inclusiv programele de educaţie, cercetare şi aplicaţii.

• Îndrumarea specialiştilor săi în dezvoltarea şi organizarea proiectelor‑pilot. Acest efort va include determinarea scopului proiectelor‑pilot şi stabilirea criteriilor necesare de evaluare a rezultatelor.

• Organizarea, împreună cu Agenţia executivă, a unor ateliere de evaluare a programelor educaţionale şi rezultatelor proiectelor‑pilot. Activitatea va include stabilirea programelor pentru atelierele respective, cine să fie invitaţi să participe ăi evaluarea rezultatelor; la aceste exerciţii se prevede să fie invitaţi şi sponsorii.

• Dezvoltarea programelor în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior din regiune, ca şi cu centrele naţionale şi regionale de formare şi asistenţă în teledetecţie.

Remarcă

Structura expusă, cu două trepte de subordonare la conducere (Biroul director şi Consiliul de administraţie), ambele sub autoritatea unei Agenţii executive (din partea organismelor abilitate ale Naţiunilor Unite) şi cu un Comitet consultativ asociat, poate sugera un model de analiză la organizarea în România a Sistemului educaţional naţional, bineînţeles, la proporţiile şi cu adecvarea cuvenite.

J. Personalul Centrului

Deoarece personalul, capabilitatea umană, reprezintă una din condiţiile necesare la realizarea unui scop aşa de important cum este acela al înfiinţării de Centre educaţionale, sunt utile aprecierile iniţiatorilor asupra acestui factor.

176. Este raţional ca partea principală a corpului didactic să se asigure din profesori şi cercetători ai instituţiilor universitare şi de cercetare care, de regulă, se grupează în jurul instituţiilor gazdă.

177. Un expert în probleme de cercetare şi educaţionale se numeşte director al Centrului. Se cere ca acesta: să fie un om de ştiinţă cu largă experienţă în dezvoltarea şi utilizarea sistemelor informaţionale despre mediu, în mod special dedicate teledetecţiei, meteorologiei satelitare şi sistemelor informatice geografice. Se mai cere ca, pe lângă experienţă didactică, directorul să fi condus lucrări de cercetare ştiinţifică şi aplicaţii în domeniile menţionate şi să fie cunoscut în lumea universitară şi a instituţiilor ştiinţifice din regiune, ca şi pe plan internaţional.

Remarcă

Personalitatea astfel definită indicată pentru a conduce Centrul educaţional regional în domeniul ştiinţei, tehnologiilor şi aplicaţiilor spaţiale se situează la un nivel de competenţă care nu este inferior celui la care trebuie să se situeze directorul oricărui aşezământ educaţional spaţial, fie el Sistem naţional, şi nu neapărat Centru regional. De aceea, o dată acceptată sugestia Naţiunilor Unite, rezultată din documente adoptate în decursul mai multor ani, va fi necesară preocuparea şi pentru o atare identificare.

178. Programul fiecărui Centru incumbă existenţa la Centru a unui anumit număr de experţi şi în domeniul ştiinţei şi tehnicii sistemelor informatice pentru mediu, cărora li se cere, de asemenea, experienţă didactică şi de cercetare aplicativă. Exigenţele Naţiunilor Unite includ aici şi experienţă în programe de aplicaţii, ca şi în conducerea activităţilor de învăţământ.

179. Sunt de identificat specialişti de clasa caracterizată mai înainte, cu bună edificare în remote sensing şi tehnologii de aplicaţii corelate, cunoscători ai Sistemului Informaţional Geografic, de exemplu, provenienţa lor putând fi din indiferent ce tipuri de instituţii universitare sau de cercetare - de stat sau particulare.

180. Specialiştii astfel identificaţi: •au de dezvoltat la Centru metodologii pentru integrarea elementelor sistemului informaţional pentru mediu (remote sensing, meteorologie satelitară, GIS) în programe analitice de învăţământ primar, secundar şi universitar; •au de folosit şi de evaluat materiale educaţionale adecvate sistemului informaţional pentru mediu şi, bineînţeles •au de predat lecţii şi de condus demonstraţii şi de efectuat cercetări ştiinţifice la Centru.

181. Oficianţii sau operatorii tehnici •asigură funcţionarea echipamentelor de teren şi le supraveghează; •conduc lucrările de laborator; •asigură logistica pentru adunări, lucrări de cercetare şi exerciţii de teren; •asigură servicii fotografice, inclusiv developări de filme.

182. În statul de funcţiuni al Centrului se prevăd: administratori, contabil şi funcţionari, secretare şi şoferi, precum şi personal de pază şi securitate.

K. Bugetul Centrului

183. Fondurile necesare fiecărui Centru diferă de la un Centru la altul în funcţie de infrastructura existentă şi de condiţiile economice locale. În primii ani fiecare Centru se va încadra într-un volum de alocaţii de 6 - 7,5 milioane dolari, valoare alcătuită în primul an din următoarele naturi de cheltuieli:

• Activităţi preliminare, respectiv:

- Implementarea primei faze, 60.000 dolari.

- Inventar regional, 22.000 dolari.

• Infrastructură, şi anume:

- Echipament/Laboratoare, 207.000 dolari.

- Furnituri de clasă şi de birou, 48.000 dolari.

- Biblioteca, 14.600 dolari.

- Consumabile, 24.000 dolari.

- Servicii şi întreţinere, 6.000 dolari.

• Conducere:

- Consultanţi, 55.200 dolari.

- Personal proiect (6 luni), 194.400 dolari.

- Instructori, 115.200 dolari.

• Participanţi (cursanţi):

- Bilete de avion, 72.000 dolari.

- Cheltuieli de trai, 256.000 dolari.

- Proiecte‑pilot (anual din anul II), 72.000 dolari.

• Activităţi asociate:

- Module educaţionale, 18.000 dolari.

- Workshop-uri nivel liceal, 84.000 dolari.

• Activităţi interne:

- Workshop-uri de evaluare (din anul II), 96.000 dolari.

- Sesiuni bilanţ ale conducerii, 48.000 dolari.

• Cheltuieli pentru comunicare:

- Echipament/Comunicaţii (din anul II), 100.000 dolari.

- Date şi Operaţii (din anul II), 10.000 dolari.

III. Strategia de implementare a centrului

184. Documentul de bază A/AC.105/534 prevede patru faze de parcurs în acţiunea de constituire şi aducerea Centrului educaţional regional la stadiul operaţional, şi anume:

- o fază (1) pregătitoare;

- faza a doua, de dezvoltare;

- faza a treia, operaţională, şi

- faza (4) exploratorie.

185. Faza activităţilor pregătitoare comportă:

• Identificarea guvernului/instituţiilor (în faza a doua din Raportul de cercetare a fost prezentată lista cu cele 23 de ţări care s-au oferit să găzduiască Centrul regiunii aparţinătoare, pentru regiunea europeană în care este interesată analiza de faţă identificarea se referea la finele anului 1993, la Grecia).

• Evaluarea fondurilor necesare şi a posibilităţilor suporţilor tehnici ale ţărilor care se oferă să găzduiască Centrul.

• Vizite ale reprezentanţilor Biroului Naţiunilor Unite pentru Spaţiu (OOSA) în ţări industrializate şi la organizaţii internaţionale pentru convenirea participării acestora cu fonduri şi mijloace la constituirea Centrului.

• Evaluarea facilităţilor şi resurselor fiecăreia din ţările ce s-au oferit să găzduiască un Centru.

O asemenea misiune de evaluare desfăşurată în luna mai 1992 în ţări din America Latină s-a realizat cu experţi sponsorizaţi de guvernele canadian şi spaniol, precum şi de birourile ECLAC şi al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din Mexic şi OOSA.

186. Faza activităţilor de dezvoltare înscrie ca o primă activitate stabilirea Biroului director, ale cărui responsabilităţi iniţiale sunt:

• Selecţionarea locurilor de dispunere a fiecărui Centru, cu luarea în consideraţie a facilităţilor şi a aspectelor financiare.

• Identificarea şi numirea directorului şi personalului profesional, cu vizite la şcoli din regiune şi din cadrul comunităţii internaţionale vizând atragerea la Centru a unor specialişti.

• Angajarea de către Consiliul de Administraţie a unui grup de experţi, care, împreună cu Agenţia executivă urmează să afecteze următoarele:

- evaluarea nivelului educaţional al fiecărei regiuni (de exemplu, existenţa unor cursuri universitare şi programe de cercetare în domeniul teledetecţiei sau al disciplinelor adiacente, precum şi a materialelor audiovizuale etc.);

- întocmirea unui Curriculum al fiecărui Centru pe baza evaluării nivelului educaţional, aşa cum se arată în anexa nr. 3 la prezentul Raport;

- identificarea, achiziţionarea şi dezvoltarea de materiale ştiinţifice şi tehnice educaţionale/de învăţământ adecvate fiecărui Centru;

- specificarea, achiziţionarea şi instalarea de echipament şi instalaţii de laborator, de tipul celor din anexa nr. 2 la acest Raport şi angajarea şi întreţinerea echipamentului şi instalaţiilor respective.

Remarcă

Succesiunea momentelor pregătitoare de speţă tehnică şi administrativă descrise poate orienta Agenţia Spaţială Română în activităţile preconizate vizând constituirea în România a unui Sistem educaţional naţional în domeniul ştiinţei, tehnologiilor şi aplicaţiilor spaţiale.

187. Faza operaţională este faza trecerii efective la următoarele activităţi la Centru:

• Organizarea şi implementarea programelor educaţionale/de învăţământ, de cercetare şi de aplicaţii, pentru educatori/profesori, cercetători şi tehnicieni de aplicaţii din specialităţile ştiinţele naturii, fizică şi mediu.

• Organizarea de workshop-uri pentru profesori de gimnazii şi licee (şcoli secundare şi primare).

• Oferirea de servicii de susţinere a diferitelor activităţi de cercetare, învăţământ şi aplicaţii în domeniul considerat în beneficiul instituţiilor naţionale (din ţara gazdă) şi regionale.

• Organizarea de programe de pregătire continuă la fiecare Centru pentru personal didactic, specialişti din cercetare şi aplicaţii, inclusiv pentru titraţii din Centru.

• Extinderea invitaţiei adresate statelor membre să propună candidaţi din instituţiile lor academice şi de cercetare şi din agenţii utilizatoare care să participe la diferite programe ale fiecărui Centru.

Remarcă

Abstracţie de forma sugerată de organizare în România a Sistemului educaţional pentru diseminarea cunoştinţelor şi practicilor în remote sensing, sunt oportune cunoaşterea şi actualizarea la Agenţia Spaţială Română a consacraţilor din acest domeniu - universitari, cercetători sau specialişti de aplicaţii - pe de o parte pentru atragerea lor încă din faza iniţială la definirea şi configurarea Sistemului, iar în al doilea rând pentru prezentarea de candidaţi la cererile de "profesori invitaţi" pe care le adresează diferite instituţii educaţionale internaţionale.

Contactele organizate cu aceştia şi pregătirea prezentărilor de rigoare, reprezentând o activitate de durată, este utilă trecerea neîntârziată la acţiune.

188. Faza realizării practice este faza în care se măsoară rezultatele, după ce absolvenţii s-au reîntors în ţările lor şi trec la implementarea proiectelor‑pilot. Pe baza tematicilor dezvoltate la Centru, absolvenţii introduc cunoştinţele dobândite în programe analitice şi activităţi de cercetare - aplicaţii în cadrul instituţiilor din care fac parte, iar ulterior, posibil, şi în cadrul programelor regionale.

189. Se prevede ca fiecare Centru să organizeze workshop-uri de evaluare care să caracterizeze fiecare proiect‑pilot şi să asigure informaţiile cuvenite pentru cunoaşterea eficienţei programelor educaţionale, de cercetare şi de aplicaţii parcurse.

IV. Proiectele pilot

190. Temele proiectelor‑pilot recomandate se referă la aspecte teoretice şi aplicative ale Sistemului de Observare a Pământului (remote sensing şi meteorologie satelitară), completate, pe cât posibil, cu cercetări şi experienţe.

191. Fiecare universitar sau cercetător care participă la programul Centrului îşi propune un astfel de proiect, pe care îl prezintă ca Investigator principal, menţionând obiectivele, metodele, materialele şi costurile asociate, programul de lucru şi colaboratorii individuali sau agenţii. Se pot admite şi proiecte educaţionale.

192. Participanţii care prestează în ţările lor activitate didactică de consacrare primesc să realizeze un proiect‑pilot referitor la cursurile pe care le predau, cu obligaţia să identifice locul potrivit pentru implementări potrivite de tematici, în general de remote sensing şi sisteme informaţionale.

193. În cele nouă luni cât durează programul la Centru, investigatorii primesc asistenţa necesară pentru a-şi întregi propunerile lor, precum şi pentru a-şi pregăti materialele didactice, inclusiv audiovizuale. De asemenea sunt ajutaţi să realizeze exerciţii practice şi demonstraţii la procesări digitale şi analogice şi de analize, plus instrucţiuni de folosire a sistemelor informatice geografice pentru aplicaţii în aria tematică specifică.

194. Când proiectele conţin o componentă de cercetare şi aplicaţii, pot fi utilizate date din arhiva existentă, pentru a se reduce costul şi traseul tehnologic şi a se grăbi procesul de achiziţionare a datelor.

195. Privitor la relaţia dintre Centru şi elaboratorul proiectului‑pilot, care este considerat investigator principal, sunt menţionate următoarele activităţi ale Centrului: examinare, sugestii de modificare şi acceptarea propunerilor; evidenţierea progreselor fazelor de execuţie a proiectului; avizare consultativă; examinarea pentru raportul final şi orientare tehnoredacţională, ca şi recomandări privind aplicarea rezultatelor.

În acest din urmă aspect, documentul Naţiunilor Unite consideră Centrul ca potenţial intermediar între Investigatorul principal (şi rezultatele sale operaţionale) şi diferite departamente guvernamentale care pot prelua pentru utilizare tehnologia administrată.

Remarcă

Oricare va fi forma de Sistem educaţional pe tematicile remote sensing adoptată, este utilă clarificarea metodologică prezentată privind elaborarea şi folosirea proiectelor pilot, în special ultima sugestie în legătură cu intermedierea de către Centru a transmiterii către utilizatori a rezultatelor şi acceptării de către aceştia a recomandărilor de aplicare a proiectelor respective.

Se poate generaliza această notificare, în sensul adoptării de către Agenţia Spaţială Română a unei atitudini de plin interes faţă de proiectele‑pilot, ca rol şi eficienţă.

V. Misiunile de evaluare

Pentru o edificare suficientă privind complexitatea acţiunii de concepere, definire şi stabilire a Centrului educaţional regional pentru ştiinţă, tehnologii şi aplicaţii spaţiale este utilă descrierea unei proceduri pregătitoare esenţiale, şi anume misiunea de evaluare.

196. S-a pornit de la necesitatea ca o astfel de misiune să realizeze chiar de la primele sale contacte, la nivel guvernamental, cu ţările din regiunea vizată, o comunicare explicativă cu acestea, pentru a se înţelege exact ce se urmăreşte şi dimensiunile acţiunii preconizate.

197. Misiunea vizează facilităţile ce se au în vedere pentru dotarea Centrului sau pentru acces pentru realizarea programelor.

198. În contactele cu instituţiile suport, sunt de clarificat în principal următoarele:

• Aranjamentele şi acordurile privind aria fizică rezervată aşezământului, echipamentul şi cele ce vor trebui să fie asigurate Centrului, în exclusivitate sau numai ca acces.

• Baza profesională şi tehnică oferită Centrului pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale, respectiv posibilităţile în ceea ce priveşte visiting professors, personal tehnic de operare şi întreţinere şi tehnică de calcul.

• Bugetul posibil de asigurat Centrului, surse şi mecanisme.

• Ospitalitate, disponibilităţi şi alte aspecte care interesează relaţiile cu participanţii, staff-ul străin şi profesorii invitaţi.

199. De asemenea, sunt necesare edificări, prin contacte cu reprezentanţi ai guvernelor, asupra posibilităţii asigurării următoarelor aspecte:

• Facilităţi pentru staff-ul străin şi profesori invitaţi pentru legalizarea lucrului acestora la Centru.

• Facilităţi de viză pentru participanţii la programul educaţional.

• Facilităţi de import echipamente, aprovizionări şi materiale consumabile pentru stabiliment şi activităţile de la Centru.

• Susţinere bugetară pentru Centru, surse şi mecanisme.

200. Misiunii îi mai revine de lămurit la faţa locului:

• Cadrul şi forma legal a constituirii Centrului în ţara care candidează oferindu-se ca ţară gazdă.

• Crearea unei case de credit care să primească şi să administreze fondurile pentru constituirea Centrului.

• Mecanisme de transfer de fonduri şi autoritate la Centru pentru eventualitatea funcţionării sale autonome.

• Componenţa şi înfiinţarea Consiliului de administraţie şi a Comitetului consultativ pentru Centrul respectiv.

• Niveluri de salarizare corespunzătoare pentru conducere şi profesorii invitaţi la Centru, în conformitate cu specificităţile naţionale, pentru a se putea determina aproximativ bugetul Centrului.

• Surse posibile de finanţare pentru stabiliment şi funcţionarea Centrului, locale, regionale, internaţionale şi de la donatori.

201. Agenda de lucru propusă pentru misiunea de evaluare a Naţiunilor Unite în regiunile vizate pentru constituirea a câte unui Centru educaţional în probleme spaţiale a fost elaborată ca document deschis, în atenţia Guvernelor şi instituţiilor care au prezentat candidaturi pentru a găzdui un asemenea Centru, preconizându-se totodată că programul vizitelor, întrevederile cu autorităţile şi diverse întruniri internaţionale revin ca responsabilitate de pregătire autorităţilor locale. La începutul şi la închiderea activităţilor s-a prevăzut ca misiunea să se întâlnească, într-o reuniune comună, cu reprezentanţi ai tuturor organismelor implicate.

CONCLUZII

Punct de vedere

Următoarele consideraţii se desprind din examinarea documentelor esenţiale privind necesităţi educaţionale spaţiale în lume în actualitate, confruntate în cadrul dezbaterilor pe această temă la Naţiunile Unite, precum şi la Conferinţe internaţionale reprezentative, în cadrul unor Congrese, seminarii şi workshop-uri desfăşurate în ultimii 3-4 ani pe probleme ale ştiinţei, tehnologiilor şi aplicaţiilor spaţiale. Considerăm necesară includerea ca elemente principale în construcţia deciziei Agenţiei Spaţiale Române, referitoare la constituirea în România a unui Centru (Sistem) de formare şi specializare în activităţi aerospaţiale, a următoarelor puncte reprezentative:

1. Aplicaţiile explorărilor spaţiale sunt mai mult decât favorabile dezvoltării, inerente acesteia, şi este dreptul egal al popoarelor să aibă acces la ele, chiar şi numai în parte, deoarece spaţiul extraatmosferic este resursă naturală a întregii comunităţi umane. Explorarea şi exploatarea spaţiului exterior sunt astfel îndreptăţite deschiderii deopotrivă puterilor spaţiale, deţinătorilor de mijloace pentru a le practica, cât şi tuturor celorlalte ţări, printre care ţările în curs de dezvoltare, din care categorie face parte şi România.

2. Domeniul spaţial este reprezentat de sectoare ale cercetării, industriei şi educaţiei ale căror ritm de dezvoltare este superior mediei. Ponderea domeniului în activităţile umane creşte.

3. În contextul restructurării actuale a ştiinţei şi tehnologiei - de la structura orizontală a domeniilor de specialitate tradiţionale la ierarhizarea verticală (pluri- şi interdisciplinară) pe baza complexităţii modelelor, domeniul spaţial este unul dintre cazurile cele mai reprezentative, ideea de cucerire a spaţiului generând un scop pe termen lung, extrem de util dezvoltării inovative şi stabile.

4. O realitate care nu necesită explicaţii este că accesul la exploatarea posibilităţilor şi rezultatelor explorărilor spaţiale trebuie solicitat, iar pentru aceasta este necesară pe de o parte cunoaşterea acestei ample acţiuni de continuitate a omenirii reprezentate de cercetările, incursiunile şi activităţile spaţiale, iar pe altă parte subscrierea prin şi cu voinţă la marele efort. Pentru satisfacerea relaţiei înţelegere - participare se impune aducerea în prim planul preocupării a capabilităţii resursei umane endogene, pregătirea oamenilor de competenţă şi consacrare în domeniul spaţial.

5. România deţine încă experienţă de cercetare-tehnologică-educaţională, care îi permite abordarea nu numai din stadii incipiente a problematicilor de dezvoltare cu un grad ridicat de elaborare, cum sunt cele spaţiale. De asemenea, existenţa unor domenii (grupuri) de specializare îngustă compatibile ca nivel sau/şi bază materială cu pretenţiile mondiale (cu referire la subiectul de faţă: ştiinţe de bază, construcţii aerospaţiale, materiale speciale, remote sensing, prelucrarea informaţiei etc.). Corelând aceste capabilităţi cu necesităţile de restructurare economică şi socială, precum şi cu elementele de specific teritorial, intrinsec şi de vecinătate, considerarea acestor elemente specifice permite şi chiar recomandă realizarea de eforturi educaţionale de dezvoltare a competenţei (capacity building) conform unor structuri necesitate şi particularizate.

6. România, ţară în curs de dezvoltare, este în măsură, prin toate activităţile sale, care i-au conferit o poziţie de bună consideraţie la Naţiunile Unite, în Europa şi în lume, să releve posibilităţi certe de marcare a poziţiei sale favorabile participării la efortul spaţial. Deţinătoare a vicepreşedinţiei în Comitetul Naţiunilor Unite pentru Utilizări în Scopuri Paşnice ale Spaţiului Extraatmosferic, România are un temei în plus la înţelegerea sensurilor aprecierilor şi recomandărilor Naţiunilor Unite privind oportunitatea unor măsuri pentru emanciparea ţărilor în curs de dezvoltare în ceea ce priveşte ralierea lor la explorările şi exploatarea spaţiului cosmic.

7. România, ţară europeană cu rol recunoscut ca important în această parte a lumii, este partener prin Acord-Lege al Agenţiei Spaţiale Europene, în baza căruia beneficiază de priorităţi în ceea ce priveşte accesul nu numai la informaţii, dar şi la programe şi proiecte de investigaţii în domeniul spaţial, printre care cele educaţionale sunt prioritar accedate.

8. Există un consens în aprecierea însemnătăţii căilor educaţionale pentru lărgirea şi esenţializarea participării ţărilor în curs de dezvoltare la activităţile ştiinţifice, tehnologice şi aplicative în domeniul spaţial.

O acţiune semnificativă (majoră) la Naţiunile Unite şi în bună măsură structurată până la nivelul măsurilor tehnic-administrative, o constituie prevederea din Programul Naţiunilor Unite pentru Aplicaţii ale Tehnicilor Spaţiale, adoptat de Adunarea generală prin Rezoluţia nr. 2776 (XXVI) din 29 noiembrie 1971, în sensul ca Programul să asigure cunoştinţele din domeniul spaţial tuturor Statelor Membre şi în mod cu totul special ţărilor în curs de dezvoltare, cărora să le ajute procesul necesar de dezvoltare de capabilităţi (resurse umane şi infrastructură), astfel încât şi ele să poată folosi tehnologiile respective în plan social şi economic. Pe baza recomandărilor celei de-a doua Conferinţe a Naţiunilor Unite pentru Explorarea şi Folosirea Paşnică a Spaţiului Exterior (UNISPACE 82), ţinută în anul 1982 la Viena, Programul pentru Aplicaţii Spaţiale, coordonat de Office for Outer Space Affairs, a elaborat sugestia programatică SAP/90/001-004, pentru constituirea de Centre Regionale Educaţionale pentru ştiinţa şi Tehnologiile Spaţiale, în cadrul unor instituţii existente (universităţi sau unităţi de cercetare) din ţările în curs de dezvoltare.

9. Stadiile: operaţiunilor de înregistrare a candidaturilor (ţări/instituţii) pentru găzduirea Centrelor din toate regiunile avute în vedere, corespunzătoare Comisiilor Economice şi Sociale regionale ale Naţiunilor Unite; declanşarea Misiunilor de evaluare în ţările respective şi trecerea la faza iniţială de constituire a Centrelor, sunt avansate. Deciziile executive ale Naţiunilor Unite, ca şi în celelalte mari organizaţii internaţionale, se obţin ori prin considerente de putere, ori prin lobby susţinut pe termen lung.

10. România, a cărei situaţie economic-financiară este astfel, încât deocamdată nu are disponibilităţi investiţionale deosebite, trebuie, în construcţia deciziei, să analizeze cât mai exact şi posibilitatea ca o parte, cât mai mare, a cheltuielilor (în special cele pentru plata onorariilor experţilor străini angajaţi la Centre) să fie suportate de către Program, prin UN-OOSA.

11. Trebuie considerată deosebita importanţă, şi pentru România, a promovării documentului Naţiunilor Unite în vederea constituirii de Centre educaţionale regionale în domeniul spaţial în beneficiul ţărilor în curs de dezvoltare, totodată şi opţiunea Greciei ca ţară gazdă a acestui aşezământ. Sugerăm organizarea informării cât mai amănunţite asupra evoluţiei acţiunii considerate, cel mai indicat prin Agenţia Spaţială Română.

12. Se justifică, totodată, ca în cadrul contactelor de informare asupra dezvoltării viitorului Centru educaţional regional corespunzător Comisiei Economice Europene, să se cunoască condiţiile care ar putea favoriza trimiterea la Centru a unei/unor persoane, din învăţământul superior sau din cercetare, care să participe în calitate de cursanţi chiar la prima sesiune anuală de învăţământ şi, respectiv, oferta României ca un specialist de consacrare în remote sensing să fie acceptat ca profesor invitat. Revine Agenţiei Spaţiale Române să selecţioneze din timp persoanele respective, luând în consideraţie condiţiile de competenţă detaliate în documentul A/AC.105/534 din 7 ianuarie 1993 al Consiliului pentru Utilizări în Scopuri Paşnice ale Spaţiului Extraatmosferic, asupra căruia Raportul de cercetare de faţă a făcut cuvenite consideraţii.

13. Dată fiind însemnătatea deosebită a accesului României la datele satelitare utile prospectării şi gestionării mediului şi resurselor naturale, precum şi pentru prognoza meteo, este necesară reconsiderarea modului cum se asigură în prezent pe plan naţional formarea de specialişti şi apelarea oamenilor de ştiinţă şi de cercetare de consacrare în domeniul menţionat.

14. Se sugerează însuşirea prin răspuns activ a recomandărilor Naţiunilor Unite în această privinţă şi stabilirea unui Program educaţional naţional în domeniul ştiinţei, tehnologiilor şi aplicaţiilor spaţiale, care să reflecte înţelegerea şi aplicarea modalităţilor practicate în lume pentru formarea şi specializarea deopotrivă a cercetătorilor, operatorilor şi utilizatorilor în domeniul folosirii datelor de teledetecţie.

15. Eforturile financiar-organizatorice necesare realizării Centrului (Sistemului), împreună cu complicaţiile legislative şi administrative inerente stadiului de tranziţie, pot justifica, în sens de etapă, experimentarea la scară redusă (toy model) a unui astfel de obiectiv, pe o structură de cercetare sau universitară potenţial acceptoare, cu realizarea formalităţilor de finalizare, inclusiv a acreditării guvernamentale.

16. Într-o primă etapă, la iniţiativa şi cu sprijinul Agenţiei Spaţiale Române, trebuie identificate capabilităţi endogene în materie. Se sugerează ca exemplu cuprinderea tuturor titraţilor care au beneficiat de cursuri de pregătire în remote sensing la şcoli internaţionale, cum sunt cele menţionate în Raport, precum şi specialiştii care au participat la workshop-uri, seminarii sau la diferite manifestări ştiinţifice pe tematici de remote sensing, pentru a le cunoaşte consacrarea şi disponibilitatea de a activa în acest domeniu.

O edificare prin anchetă, care poate fi asumată de Agenţia Spaţială Română, la instituţiile universitare şi de cercetare, ca şi la departamente ministeriale din România va conduce la stabilirea unei evidenţe a specialiştilor de consacrare în domeniul teledetecţiei spaţiale, extrem de utilă pentru punerea bazelor unui Sistem educaţional naţional în domeniul ştiinţei, tehnologiilor şi aplicaţiilor spaţiale, cu accent pe activităţile de remote sensing. Evidenţele trebuie completate permanent cu specialişti ai tuturor componentelor domeniului spaţial. Ancheta menţionată va urmări cunoaşterea totodată a programelor analitice existente şi utilizate la diferite catedre universitare, precum şi a elementelor tehnic-materiale de care dispun laboratoarele universitare şi de cercetare, centrele şi staţiile de operare, alte instituţii, în special pentru prelucrarea, analogică şi digitală, a datelor satelitare, precum şi pentru interpretarea tematică a acestora.

17. Acţiunea educaţională recomandată şi reflectarea ei în Programul naţional preconizat trebuie să fie corelate cu investigarea intenţiilor de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a activităţilor de remote sensing în principalele unităţi cu asemenea prestaţii, clarificări privind noile structuri, eventual unele dezvoltări de secţii şi servicii de prelucrare şi interpretare a datelor satelitare şi altele.

18. Coexistenţa formelor educaţionale la diferite nivele de organizare şi desfăşurare trebuie acceptată, ceea ce implică organizarea de cursuri universitare şi postuniversitare, facultative, complementare şi integrate, şi în acelaşi timp adoptarea unei forme convenabile de Curs naţional de teledetecţie spaţială, la una din instituţiile de învăţământ sau de cercetare care corespunde cel mai bine scopului propriu.

19. Raportul sugerează Agenţiei Spaţiale Române să organizeze un Seminar pe problematica educaţională spaţială pentru elucidarea principalelor aspecte ale arhitecturii şi conţinutului Sistemului educaţional naţional în domeniul ştiinţei, tehnologiilor şi aplicaţiilor spaţiale, şi pentru orientarea în continuare a investigaţiei pe această temă.

Bibliografie

* * * United Nations Programme on Space Applications - 1993 Report, OOSA, Vienna (1994)

* * * UN-COPUOS A/AC.105/534, New York (1993)

* * * UN-COPUOS A/AC.105/552, 553, New York (1993)

* * * UN-COPUOS A/AC.105/555, Vienna (1994)

* * * UN-COPUOS A/AC.105/556-562, Vienna (1994)

* * * Space technologies for developing countries - Making It Happen!, American Institute of Aeronautics and Astronautics, 1993.

* * * International Institute for Aerospace Survey and Earth Sciences, Advisory Service, ITC Entschede 1990-1992.

* * * Agenţia Spaţială Română - Jurnal, I/1993, I-II/1994.

* * * Planul spaţial al României până în anul 2000 (proiect), Agenţia Spaţială Română (1994).

* * * Education, Training, Research and Fellowship Opportunities in Space Science and Technology and its Applications, A/AC.105/542, United Nations Litho 33027, New York 1993.

* * * United Nations Office for Outer Space Affairs (www gopher), link by nssdc@gsfc.nasa.gov (iulie 1994).

* * * Lectoratul Iniţiere în problematica spaţială, Agenţia Spaţială Română, octombrie 1994.

* * * Report of the Committee on the Peaceful Uses of Outer Space, UN A/49/20, New York (1994).

* * * Survey of Photogrammetry and Remote Sensing Programs and Courses in the United States and Canada (R.W. Kiefer - editor), American Society for Photogrammetry and Remote Sensing, Falls Church, VA, 1988.

ANEXA nr. 1

CURSURI DE REMOTE SENSING

Se prezintă un set de programe analitice universitare în domeniile teledetecţiei, fotogrammetriei şi cartografiei, selectate din informaţia furnizată de Societatea Americană de Fotogrammetrie şi Teledetecţie. Pe baza unei anchete realizate la mai mult de 300 de facultăţi ale unui număr de 125 de universităţi, Societatea a centralizat informaţie asupra a 861 de cursuri specifice, ţinute de 237 de departamente ale 103 universităţi din 50 de state şi 8 provincii. S-au selectat universităţile care oferă cel puţin trei cursuri în domeniu (cu coeficient de credite CR - conform sistemului de învăţământ superior american - mai mare de 2).

Cursurile prezentate mai jos au fost alese ca referinţă utilizabilă în concepţia şi dezvoltarea de programe şi curricula pentru Sistemul educaţional naţional în domeniul ştiinţei, tehnologiilor şi aplicaţiilor spaţiale, propus în lucrare.

Se utilizează următoarele abrevieri:

- S - pregătire universitară de termen scurt (3-4 ani, undergraduate)

- L - pregătire universitară de termen lung (4-6 ani, graduate)

- SL - ambele tipuri de pregătire.

SOCIETATEA AMERICANĂ

DE FOTOGRAMMETRIE ŞI TELEDETECŢIE

Programe şi cursuri

Universitatea Boston

Boston, Massachusetts

Cercetările de teledetecţie sunt conduse prin intermediul Centrului de Teledetecţie, o facilitate interdisciplinară, sponsorizat de Departamentele de Geografie, Arheologie şi Geologie. În Centrul de Teledetecţie poate fi utilizată o mare varietate de echipamente pentru procesarea de imagini şi instrumente de detecţie. Licenţiaţii sunt cuprinşi în programul de nivel superior al oricărui departament universitar, dar cea mai mare parte a educaţiei formale în teledetecţie este oferită de Geografie.

OFERTE DE CURS: fotogrammetrie, teledetecţie şi domenii conexe.

ARCH Arheologie

GEOG Geografie

Catedra	Denumirea cursului	CR	NIVEL
ARCH	Aplicaţii ale teldetecţiei pentru arheologie	4	S
GEOG	Interpretări aerofotografice	4	S
GEOG	Introducere în teledetecţie	4	S
GEOG	Procesare digitală de imagini în teledetecţie	4	SL
GEOG	Modele fizice în teledetecţie	4	SL
GEOG	Teledetecţia vegetaţiei	4	SL
GEOG	Teledetecţie avansată	4	L
GEOG	Cartografie computerizată	4	SL
GEOG	Sisteme informaţionale geografice	4	L
GEOG	Seminar de teledetecţie	4	L
GEOG	Domenii de teledetecţie	4	L
GEOG	Seminar de sisteme informaţionale geografice	4	L
GEOG	Domenii ale sistemelor informaţionale geografice	4	L

PROGRAME DE CERCETARE

Aplicaţii în silvicultură, ecologia florei, stress ambiental, populaţie, monitorizarea estimativă a despăduririlor, vegetaţie urbană, deşertificare şi ţinuturi mlăştinoase. Analiză spaţială a imageriei digitale, recunoaştere standard, sisteme informaţionale geografice şi modele de teren digitale.

Universitatea Statului California, Fresno

Fresno, California

OFERTE DE CURS: fotogrammetrie, teledetecţie şi domenii conexe

GEOG Geografie

SE Inginerie civilă şi topografică

Catedra	Denumirea cursului	CR	NIVEL
GEOG	Interpretarea fotografiilor aeriene	3	SL
GEOG	Interpretarea aerofotografiei şi teledetecţia mediului înconjurător. Curs avansat.	3	SL
SE	Procese fotografice în inginerie	3	S
SE	Fotogrammetrie şi laborator	3	S
SE	Instrumente pentru fotogrammetrie	3	SL
SE	Fotogrammetrie analitică	3	SL
SE	Cartografiere asistată de calculator	3	SL
SE	Prospectarea resurselor terestre	3	SL
SE	Sisteme informaţionale geografice şi de teren	3	SL
SE	Fotogrammetrie pe domenii închise	3	L
SE	Modelare digitală a terenului	3	L
SE	Procesare de imagini	3	L
SE	Teledetecţie aplicată	3	L

PROGRAME DE CERCETARE

Activităţile de cercetare includ dezvoltarea sistemelor de informare asupra zonelor geografice pentru studiul şi analiza calităţii resurselor de apă subterane. Pe lângă cartografie, activitţtile de cercetare în fotogrammetrie includ, de asemenea, dezvoltarea sistemelor automate de măsură.

Activitătile de cercetare includ dezvoltarea capacităţii de măsurare a umiditătii solului prin teledetecţie. Pe lângă monitorizarea recoltelor, cercetările de teledetecţie includ, de asemenea, investigaţii asupra corelaţiilor spaţiale între imagistică şi teren.

Universitatea Statului Colorado

Ft. Collins, CO

Cercetările şi învăţământul în teledetecţie şi sisteme informaţionale geografice sunt concentrate în Departamentul Pădurilor şi ştiinţelor Lemnului. Există oportunităţi pentru eforturi comune de cercetare cu Laboratorul de Ecologie a Resurselor Naturale, precum şi cu personalul din câteva agenţii federale care au titlul de Facultate Afiliată în Colegiul de Resurse Naturale (de ex., Serviciul Pădurilor al Statelor Unite, Serviciul de Piscicultură şi Animal Sălbatice, Biroul de management al terenului.

OFERTE DE CURS: fotogrammetrie, teledetecţie şi domenii conexe.

AS ştiinţa atmosferei

CE Inginerie civilă (Construcţii)

EE Inginerie electrotehnică şi electronică

FOR Păduri şi ştiinţa Lemnului

FW Pescuit şi Biologia Animelalor Sălbatice

LA Resurse pentru agrement şi arhitectura peisajului

Catedra	Denumirea cursului	CR	NIVEL
AS	Radiaţia atmosferică	2	L
AS	Radiaţia atmosferică şi energetica	3	L
AS	Observarea din satelit a Pământului şi atmosferei	3	L
CE	Fotogrammetrie	3	S
EE	Procesare de imagini şi recunoaştere standard	3	L
FOR	Cartografierea pădurilor	2	S
FOR	Teledetecţia resurselor naturale	3	S
FOR	Analiză pe calculator a datelor de teledetecţie	3	SL
FOR	Sisteme informaţionale geografice	3	SL
FOR	Tehnici de planificare a resurselor regionale	3	SL
FOR	Probleme speciale în teledetecţie	3	L
FW	Tehnici de management ale vieţii sălbatice	4	S
FW	Analiza habitatului cu ajutorul GIS	1	SL
LA	Arhitectura peisajului asistată pe calculator	2	S
LA	Proiect de analiză a resurselor peisagistice	4	S

PROGRAME DE CERCETARE

Cercetările de teledetecţie şi GIS din Departamentul Pădurilor şi ştiinţei Lemnului sunt concentrate pe următoarele domenii de activitate: (1) dezvoltarea şi testarea tehnicilor de analiză asistate de calculator pentru cartografierea pădurilor şi a altor tipuri de zone utilizând înregistrări scanner multispectrale satelitare, înregistrări radar sau fotografii aeriane digitale; (2) analiză multi-frecvenţă, multi-polarizare, înregistrări radar multi-incidenţă de la altitudine corespunzătoare avioanelor sau sateliţilor pentru caracterizarea şi evaluarea resurselor forestiere; (3) utilizarea senzorilor de teledetecţie şi a altor date în sisteme informaţionale cu referinţă terestră pentru managementul resurselor.

Colegiul Hunter

New York, New York

OFERTE DE CURS: fotogrammetrie, teledetecţie şi domenii conexe.

ANTH antropologie

GEO geologie şi geografie

GTECH geotehnică

Catedra	Denumirea cursului	CR	NIVEL
ANTH	Ecologie umană şi teledetecţie	3	S
ANTH	Aplicaţii ale teledetecţiei în antropologie	3	S
ANTH	Domenii speciale în antropologie şi teledetecţie	3	L
ANTH	Ecologie umană şi teledetecţie	3	L
GEO	Interpretarea geologică a hărţilor şi fotografiilor aeriene
GEO	Introducere în interpretarea fotografiilor aeriene	4	S
GEO	Teledetecţia mediului înconjurător	4	S
GEO	Interpretarea avansată a imaginilor	3	S
GEO	Seminar de teledetecţie	3	S
GEO	Principiile fotogrammetriei şi interpretării fotografiilor aeriene	4	L
GEO	Principiile teledetecţiei	5	L
GEO	Procesarea imaginilor digitale	4	L
GEO	Domenii speciale de teledetecţie	2-4	L
GEO	Seminar de teledetecţie	3	L
GTECH	Introducere în sistemele informaţionale geografice
GTECH	Cartografie computerizată şi analitică
GTECH	Cartografie automată
GTECH	Seminar de sisteme informaţionale geografice

PROGRAME DE CERCETARE

Antropologie

Se pune accent pe aplicaţiile teledetecţiei în studiul ecologiei umane, distribuţiei primatelor şi etno-arheologiei. Laboratorul de Ecologie Umană şi Teledetecţie din Departamentul de Antropologie al Colegiului Hunter deţine trei sisteme de analiză a imaginilor pe microcalculator pentru prelucrarea înregistrărilor satelitare şi digitalizarea surselor de informare adiţionale pentru introducerea lor într-un sistem de gestiune a datelor culturale.

Geologie şi Geografie

Programul de Master este în geografie analitică, conţinând cercetări şi programe de învăţământ în modelare geometro-optică; filtrarea şi îmbunătăţirea imaginilor digitale; modelarea digitală a terenului; teledetecţie cu rezoluţie spectrală înaltă; modelarea hidrologică cu parametri distribuiţi; corelaţii între cartografia computerizată, procesarea digitală a imaginilor şi bazele de date spaţiale (Sun, Vax, ERDAS (3) hardware şi software).

Universitatea Statului Indiana

Terre Haute, Indiana

OFERTE DE CURS: fotogrammetrie, teledetecţie şi domenii conexe.

GEO Geografie

PHYS Fizică

Catedra	Denumirea cursului	CR	NIVEL
GEO	Pământul din Spaţiu	3	S
GEO	Introducere în teledetecţie	3	SL
GEO	Introducere în fotogeologie	3	SL
GEO	Prelucrarea şi interpretarea imaginilor	3	SL
GEO	Introducere în teledetecţie computerizată	3	SL
GEO	Teledetecţie computerizată avansată	3	SL
GEO	Seminar - Remote sensing în geologie	3	L
GEO	Seminar - Remote sensing în geografie	3	L
GEO	Seminar - Aplicaţii diverse ale teledetecţiei	3	L
PHYS	Generare imaginilor pe calculator	3	SL
PHYS	Procesarea imaginilor pe calculator	3	SL
PHYS	Topici selectate de astrofizică	3	S

PROGRAME DE CERCETARE

Geografie

1) Evaluarea vegetaţiei utilizând date digitale MS video, MSS, Tematic Mapper, etc.

2) Aplicaţii la analiza vegetaţiei, solului, resurselor minerale, apei şi altor resurse;

3) Dezvoltarea şi evaluarea algoritmilor de teledetecţie şi GIS;

4) Integrarea înregistrărilor de teledetecţie în analizele GIS;

5) Analiză cantitativă a gradului de acoperire/utilizare a terenului.

Fizică

1) Detecţia particulelor atmosferice utilizând funcţia de împrăştiere a liniilor;

2) Variaţia emisivităţii în banda 8 - 14 μm;

3) Îmbunătăţirea imaginilor în domeniile spaţial şi de frecvenţă;

4) Măsurători ale adevărului teren pentru turbiditatea atmosferică.

Universitatea Laval

Quebec, Canada

OFERTE DE CURS: fotogrammetrie, teledetecţie şi domenii conexe.

PGM ştiinţe Geodezice şi Teledetecţie

Catedra	Denumirea cursului	CR	NIVEL
PGM	Fotogrammetrie forestieră	2	S
PGM	Fotogrammetrie fundamentală	2	S
PGM	Stereofotogrammetrie I	3	S
PGM	Aerotriangulaţie	3	S
PGM	Introducere în teledetecţie	1	S
PGM	Fotogrammetrie terestră	2	S
PGM	Teledetecţie în silvicultură	3	S
PGM	Triangulaţie aeriană	3	L
PGM	Fotogrammetrie analitică	3	L
PGM	Fotogrammetrie forestieră	2	L
PGM	Fizica teledetecţiei	3	L
PGM	Aplicaţii ale teledetecţiei în cercetarea apei, zăpezii şi gheţii	3	L
PGM	Fotogrammetrie automatizată	3	L
PGM	Planificarea unui proiect de teledetecţie	3	L
PGM	Planificarea de proiecte fotogrammetrice	3	L
PGM	Tehnici de achiziţie de date de teledetecţie	3	L
PGM	Prelucrarea numerică a înregistrărilor de teledetecţie	3	L
PGM	Stereofotogrammetrie II	3	L
PGM	Holografie şi prelucrarea optică a informaţiei	3	L
PGM	Echipamente fotogrammetrice	3	L
PGM	Aspecte economice şi profesionale ale fotogrammetriei	1	L
PGM	Aplicaţii ale documentelor fotogrammetrice în teritoriul urban	2	L
PGM	Prelucrări analogice ale înregistrărilor de teledetecţie	2	L
PGM	Fotogrammetrie neconvenţională	3	L
PGM	Aplicaţii ale teledetecţiei în studiul vegetaţiei	3	L
PGM	Fotogrammetrie şi cartografie generale	3	L
PGM	Fotogrammetrie (medicină)	2	L

PROGRAME DE CERCETARE

Proiectele de cercetare de fotogrammetrie continuă în următoarele domenii:

1) studiul comparativ al posibilităţilor topo-cartografice ale imageriei satelitare (cameră de măsură metrică pe standard european; LFC-NASA şi SPOT, Franţa); 2) tehnici neconvenţionale de fotogrammetrie prin utilizarea razelor X; tomografie computerizată şi micrografie electronică; 3) studii antropometrice cu camere de amatori; 4) posibilităţi de cartografiere cu imagerie video; 5) cartografiere digitală dinamică.

N.B.: Laboratorul de teledetecţie are trei interese de cercetare prioritare: aplicaţiile senzorilor din domeniile vizibil, infraroşu şi microunde în silvicultură; dezvoltarea algoritmilor pentru analiza numerică a înregistrărilor satelitare; şi aplicarea teledetecţiei satelitare şi a înregistrărilor aeriene la studiile oceanografice.

Universitatea Tehnologică Michigan

Houghton, Michigan

OFERTE DE CURS: fotogrammetrie, teledetecţie şi domenii conexe.

FT Tehnologia pădurilor

FW Managementul silvic şi prelucrarea lemnului (şcoală)

Catedra	Denumirea cursului	CR	NIVEL
FT	Introducere în fotografia aeriană	2	S
FW	Interpretarea fotografiei aeriene	3	S
FW	Teledetecţia mediului înconjurător	3	SL
FW	Aplicaţii ale procesării digitale a imaginilor în teledetecţie	4	L

PROGRAME DE CERCETARE

Cercetarea este direcţionată spre dezvoltarea de software pentru interpretarea imageriei digitale şi aplicarea ei la un mai bun management al resurselor naturale.

Universitatea Statului Mississippi

Mississippi State, Mississippi

Cursurile şi lucrările de laborator se desfăşoară în principal pentru nivelul de Master în teledetecţie.

OFERTE DE CURS: fotogrametrie, teledetecţie şi domenii conexe.

FOR Silvicultură

Catedra	Denumirea cursului	CR	NIVEL
FOR	Fotogrammetrie forestieră	3	SL
FOR	Aplicaţii ale teledetecţiei/Managementul resurselor	3	SL
FOR			SL

PROGRAME DE CERCETARE

Dezvoltarea aplicaţiilor în domeniul resurselor naturale:

1) LARI - inventarierea resurselor pe bază largă;

2) TELEPRO - dezvoltarea de GIS pentru habitatului sălbatic cu input de telemăsură de la animale/păsări/observaţii.

Dezvoltarea aplicaţiilor - resurse culturale:

1) Modele de colonizare;

2) Radar cu penetrare în sol, scanner multispectral ăi termic pentru analiză subterană.

Colegiul de ştiinţe Geografice Nova Scotia

Lawrencetown, Nova Scotia, Canada

Se desfăşoară unul dintre puţinele programe intensive de training în teledetecţie marină. Durata este de un an întreg (50 de săptămâni)/trei semestre, fiind destinat să asigure training pentru tehnicieni calificaţi şi absolvenţi ai universităţilor de ştiinţe ale naturii. Este disponibilă o largă gamă de echipament optic şi digital, incluzând două sisteme ARIES II de analiza digitală a imaginilor, Sistemul de Informare Geografică ARC/INFO, Sistemul de Analiza Microimaginilor PCI Easi/Pace . Se mai oferă scurte cursuri de specializare pentru studenţi din alte ţări.

OFERTE DE CURS: fotogrammetrie, teledetecţie şi domenii conexe.

GIS Sistemul informaţional geografic

RS Program de teledetecţie

Catedra	Denumirea cursului	CR	NIVEL
GIS	Aplicaţii ale GIS		SL
RS	Principiile interpretării foto şi ale teledetecţiei		SL
RS	Aplicaţii ale fotografiei aeriene în investigarea resurselor terestre		SL
RS	Proiect cooperativ		SL
RS	Teledetecţie din spaţiu şi de pe platforme aeriene		SL
RS	Sensitometrie fotografică şi sistem fotografic		SL
RS	Sensori şi teledetecţie în microunde		SL
RS	Introducere în procesarea imaginilor		SL
RS	Proiect cooperativ		SL
RS	Analiza terenului		SL
RS	Teledetecţie pentru managementul resurselor şi monitorizarea mediului		SL
RS	Analiza digitală avansată a imaginilor		SL
RS	Proiect cooperativ		SL

PROGRAME DE CERCETARE

Programul de teledetecţie

1) Investigaţii geologice;

2) Teledetecţia multisensor ca instrument de investigare;

3) Aplicaţii la baze de date geocodificate;

4) Investigarea interpretativă a resurselor regenerabile şi non-regenerabile

5) Aplicaţii ale imageriei radar aeriene şi spaţiale

6) Investigarea resurselor de apă;

7) Monitorizarea mediului;

8) Monitorizarea oceanului şi evoluţiei gheţii.

Universitatea Statului Pennsylvania

University Park, Pennsylvania

OFERTE DE CURS: fotogrammetrie, teledetecţie şi domenii conexe.

EE Inginerie electrotehnică şi electronică

GEO Geoştiinţe

GEOG Geografie

Catedra	Denumirea cursului	CR	NIVEL
EE	Principiile şi aplicaţiile laserilor şi maserilor	3	SL
EE	Bazele prelucrării digitale a semnalelor	3	SL
EE	Introducere în prelucrarea digitală a imaginilor	3	SL
EE	Prelucrarea electrooptică a informaţiei optice	3	SL
EE	Laborator de electrooptică	3	SL
EE	Sisteme adaptive şi cu învăţare	3	SL
EE	Aplicaţii ale prelucrării digitale a semnalelor	3	SL
EE	Prelucrarea digitală a imaginii II	3	SL
EE	Procese stochastice şi estimări	3	SL
GEO	Principiile fotogeologiei	3	L
GEOG	Analiza imaginii I	3	S
GEOG	Analiza imaginii II	3	SL
GEOG	Climatologie satelitară	3	SL
GEOG	Analiza digitală a imaginilor	3	L

PROGRAME DE CERCETARE

Inginerie electrotehnică şi electronică

Prelucrarea optică a imaginii şi corelaţii în timp real. Aplicaţii ale prelucrării imaginii şi tehnicilor de recunoaştere a formelor în remote sensing şi resurse terestre. Studenţii efectuează cercetări împreună cu Departamentele de Silvicultură sau Agronomie.

Geografie

1) Aplicaţii climatice, analiza prin microunde a gheţii polare; straturile de nori arctici; precipitaţii tropicale. 2) Aplicaţii pentru lumea a treia, incluzând utilizarea terenului, analiză urbană şi populaţie.

Geoştiinţe

Remote sensing multispectral în conjuncţie cu modelele topografice digitale pentru cartografiere geomorfică şi modelarea hidrologică a regiunilor aride şi cursurilor de apă perturbate.

Universitatea Purdue

West Lafayette, Indiana

OFERTE DE CURS: fotogrammetrie, teledetecţie şi domenii conexe.

AGR Agronomie

CE Construcţii

CS ştinţa computerelor

EAS ştiintele Pământului şi atmosferei

EE Inginerie electrotehnică şi electronică

FOR Silvicultură şi resurse naturale

Catedra	Denumirea cursului	CR	NIVEL
AGR	Observarea şi monitorizarea resurselor agronomice	3	SL
AGR	Clasificarea solurilor, geneză, prospecţiuni	3	SL
AGR	Solul şi utilizarea terenurilor	2	SL
AGR	Geneza şi clasificarea solurilor	3	L
CE	Fotogrammetrie şi fotointerpretare	3	S
CE	Prospecţiune computerizată	3	S
CE	Fotogrammetrie I	3	SL
CE	Corectarea datelor I	3	SL
CE	Interpretarea aerofotografiei	3	SL
CE	Ingineria selecţiei siturilor	3	SL
CE	Introducere în managementul informatic spaţial	3	L
CE	Fotogrammetrie II	3	L
CE	Fotogrammetrie analitică	3	L
CE	Corectarea datelor II	3	L
CE	Corectarea datelor III	3	SL
CS	Sisteme de baze de date	3	SL
EAS	Metode de teren şi fotogeologie	2	S
EAS	Tehnici de analiză a datelor în geoştiinte	3
EAS	Aerogeologie şi remote sensing	3	SL
EE	Aspecte inginereşti ale remote sensing	3	SL
EE	Procesarea imaginii	3	L
FOR	Fotointerpretare în silvicultură	3	S
FOR	Teledetecţia resurselor naturale	3	SL

PROGRAME DE CERCETARE

Agronomie

Metodele fotogrammetrice sunt utilizate în primul rând pentru a îmbunătăţi precizia hărţilor şi pentru capabilitatea de a suprapune date digitale provenite de la surse diferite, stocând aceste date într-o bază de date digitală geocodată.

Cercetarea în remote sensing se aplică în principal în două zone: soluri, pentru studiul reflectanţei caracteristice şi utilizarea datelor de reflectanţă pentru delimitarea diferenţelor, cartografierea solurilor şi monitorizarea dinamică; recolte, prin utilizarea datelor spectrale pentru identificarea speciilor şi condiţiilor de recoltă produse de stress, determinarea cantităţii de biomasă.

Construcţii

Interpretarea aerofotografiilor terenurilor, materialelor de bază, solurilor, utilizarea terenului, condiţiile de mediu. Teledetecţia drenajului suprafeţelor şi zonelor cu umiditate ridicată. Cercetări în selecţia siturilor şi sisteme informaţionale geografice.

Aspecte metrice ale imaginilor digitale şi ale procesării imaginilor digitale; estimări fotogrammetrice de calitate; tratarea riguroasă a înregistrării şi corecţiei datelor de remote sensing; modelarea fotogrammetrică a sistemelor de imagini dependente de timp; sisteme expert bazate pe date fotogrammetrice; reconstituiri digitale de imagini; imagerie stereo; corelaţii de imagini în teledetecţia industrială multimodel; interfeţe în timp real; aspecte de remote sensing în extragerea şi analiza caracteristicilor.

ştiintele Pământului şi atmosferei

Aplicaţii ale remote sensing în tectonică şi explorarea petrolului şi minereurilor.

Inginerie electrotehnică şi electronică

Cercetări în prelucrarea informaţiei şi instrumentaţie de remote sensing. Studenţii elaborează cercetări în aspecte ale proiectării sistemelor de sensori multispectrali, prelucrarea semnalului, analiza spectrală şi recunoaşterea de forme, inteligenţă artificială, sisteme expert, alte domenii legate de sensori şi analiza datelor.

Silvicultură şi resurse naturale

Activităţile de cercetare implică: (1) analiza datelor multispectrale scanner pentru evaluarea resurselor forestiere, şi (2) utilizarea datelor de remote sensing şi a altora în sisteme informaţionale geocodate pentru construcţia deciziei în managementul resurselor.

Colegiul Sir Sanford Fleming

Lindsay, Ontario, Canada

OFERTE DE CURS: fotogrammetrie, teledetecţie şi domenii conexe.

CART Cartografie

FW Pescuit şi animale sălbatice

FOR Silvicultură

GI Sisteme informaţionale geografice

Catedra	Denumirea cursului	CR	NIVEL
CART	Cartografie fotogrammetrică
FW	Fotografie şi cartografie
FOR	Fotointerpretare (silvicultură)
FOR	Fotointerpretare II (silvicultură)
FOR	Fotogrammetrie (silvicultură)
FOR	Teledetecţoe (silvicultură)
FOR	Teledetecţie (silvicultură şi mediu sălbatic)
FOR	Fotointerpretare (geologie)
FOR	Teledetecţie (geologie)
FOR	Fotografie aeriană (silvicultură)
FOR	Teledetecţie (cartografie)
FOR	Teledetecţie (tehnician GIS)
GI	Sisteme informaţionale geografice (tehnician silvicultură)
GI	Sisteme informaţionale geografice (tehnician GIS)

Universitatea Stanford

Stanford, California

OFERTE DE CURS: fotogrammetrie, teledetecţie şi domenii conexe.

ES Geoştiinte aplicate

Catedra	Denumirea cursului	CR	NIVEL
ES	Măsurarea mediului prin remote sensing	3	S
ES	Măsurarea mediului prin remote sensing	4	L
ES	Seminarii în Remote sensing • recunoaştere de forme • geobotanică • radiometrie şi spectroradiometrie • efecte atmosferice • aspecte statistice ale datelor	1	SL
ES	Radarul pentru cartografiere structurală	4	L
ES	Explorări aeriene şi spaţiale: cartografiere litologică	4	L

PROGRAME DE CERCETARE

1) Textura datorită litologiei în radarul digital, în special în zone tropicale.

2) Analiza spectrală a rocilor superficiale şi a solurilor utilizănd sisteme spaţiale MSS (3-256 canale), aplicată la explorări de minereuri.

3) Concepţia de software pentru analiza digitală a imaginii pe computere personale.

Universitatea Arizona

Tucson, Arizona

Oferă doctorat multidisciplinar în remote sensing. Cursurile acoperă bazele fizicii şi opticii teledeetcţiei, prelucrarea imaginilor, recunoaşterea formelor, cu aplicaţii în agricultură, geografie, geologie, hidrologie, resurse naturale regenerative. Curriculum-ul este completat cu proiecte de cercetare în aspectele fundamentale şi alplicative ale remote sensing.

OFERTE DE CURS: fotogrammetrie, teledetecţie şi domenii conexe.

AS Ştiinţa atmosferei

CE Construcţii

ECE Inginerie electrică, electronică şi computere

GEOG Geografie

GEOL Geologie

OS Optică

SW Ştiinta solurilor şi apelor

WMGT Managementul resurselor de apă

Catedra	Denumirea cursului	CR	NIVEL
AS	Metode computaţionale pentru transferul radiativ	3	L
AS	Meteorologie radar	3	L
AS	Aerosoli atmosferici	3	L
AS	Optică atmosferică şi radiaţie	3	L
AS	Optică atmosferică şi radiaţie	3	L
AS	Principiile teledetecţie atmosferice	3	L
CE	Fotogrammetrie	3	SL
ECE	Laborator de procesare a imaginii	3	L
ECE	Procesarea imaginii: dispozitive, sisteme şi aplicaţii	3	L
ECE	Instrumentaţie şi tehnici de remote sensing	3	L
GEOG	Introducere în remote sensing	3	S
GEOG	Aplicaţii geografice ale teledetecţiei	3	SL
GEOL	Fotogeologie	3	SL
GEOL	Imagerie multispectrală aplicată	3	L
OS	Procesarea datelor optice	3	L
OS	Metode de estimare în optică	3	L
OS	Proprietăţile optice ale atmosferei şi oceanelor	3	L
OS	Radiometrie	3	L
OS	Tehnici de infraroşu	3	L
OS	Metode de înregistrare a imaginii	3	L
SW	Teledetecţie în agricultură	3	SL
SW	Topici în remote sensing	2	L
WMGT	Fotogrammetrie	2	SL
WMGT	Fotointerpretare	2	SL

PROGRAME DE CERCETARE

Ştiinţa atmosferei

Teledetecţia constituenţilor atmosferici prin intermediul sensorilor de sol (IR, radar, fotometrie solară, polarizare). Dezvoltări teoretice şi algoritmi pentru teledetecţia satelitară. Dezvoltarea teoretică a teoriei inversiei.

Inginerie electrotehnică, electronică şi computere

Teledetecţia atmosferică a constituenţilor atmosferici prin lidar şi tehnici radiometrice, procesarea imaginii şi tehnici de analiză pentru observarea Terrei.

Geologie

Prelucrarea automată a datelor multiple de remote sensing. Prelucrarea digitală a imaginii, modelarea şi morfologia imaginii.

Ştiinte optice

Calibrarea radiometrică în zbor a sensorilor spaţiali. Influenţa atmosferei asupra semnăturilor spectrale. Proiectarea de sisteme spaţiale de remote sensing.

Ştiintele solului şi apei

Modele de transfer de energie radiantă pentru utilizarea tehnicilor de teledetecţie la evaluarea parametrilor biofizici ai plantelor şi suprafeţei solului în zone cu vegetaţie parţială. Măsurători de sol şi spaţiale sunt utilizate pentru evaluarea evapotranspiraţiei, productivităţii primare şi proceselor fenologice în zonele bogate şi aride. Se investighează spectrele suprafeşei solului pentru studii de eroziune.

ANEXA nr. 2

SCHIŢA-PROPUNERE DE CURRICULUM

1. Dezvoltarea pregătirii analitice (fizică, matematică, informatică, fotogrammetrie, cartografie)

2. Bazele radiometriei

3. Fundamentele meteorologiei

4. Fizica imageriei, principii ale achiziţiei, transmisiei şi recepţiei datelor

5. Principiile fotointerpretării (analogă şi digitală)

6. Pregătire şi dezvoltarea cunoştinţelor în tehnologiile de remote sensing şi sisteme informaţionale geografice

7. Devoltarea de programe de cercetare

8. Dezvoltarea de curricula

9. Dezvoltarea pregătirii şi cunoştinţelor în educaţia asistată de calculator

10. Organizarea şi managementul sistemelor informaţionale

11. Execuţia de proiecte de cercetare şi aplicaţii

12. Seminarii săptămânale în domenii speciale ale tehnologiilor spaţiale

ANEXA nr. 3

DOTĂRI NECESARE PENTRU

CENTRUL DE FORMARE ŞI SPECIALIZARE

ÎN ACTIVITĂŢI AEROSPAŢIALE

A. Condiţii de desfăşurare a activităţii

• Săli de curs şi semniarii, sală pentru calculatoare, zone de lucru individual şi în grup, sală de conferinţe cu facilităţi de prezentare audio-video, accesul la biblioteca instituţiei gazdă pentru întreg personalul, consultanţii şi invitaţii Centrului;

• Spaţiu adecvat de birouri pentru fiecare dintre angajaţii Centrului şi consultanţi. Instituţia gazdă trebuie să asigure spaţiu de birou rezonabil pentru uzul lectorilor invitaţi;

• Spaţii de depozitare sigure pentru echipament, resurse generale, documente, hărţi şi alte materiale;

• Condiţii de spaţiu adecvate pentru două laboratoare tehnice / educaţionale;

• Cameră obscură pentru prelucrarea fotografiilor;

• Spaţiu adecvat pentru biblioteca Centrului. Aceasta trebuie să conţină suficiente cărţi, mijloace educationale audiovizuale, reviste, etc. Centrul trebuie să dispună şi să ofere servicii bibliografice şi de bază de date, de asemenea să asigure copierea (multiplicarea) materialelor, eventual contra cost;

• Acces la reţelele naţionale şi internaţionale de comunicaţii: telefon, telefax, conexiune la reţelele INTERNET, posibilităţi de WWW şi gopher.

B. Echipament (conform propuneri UN - doc. citat)

• Un număr de cca. 20 de microcomputere; cel puţin şase trebuie să poată opera sisteme informaţionale geografice şi software relevant pentru prelucrarea şi analiza de imagine;

• Radiometre multicanal pentru măsurători de sol (două);

• Camere fotografice pe film 35 mm (două);

• Proiectoare de diapozitive de 35 mm (trei);

• Retroproiectoare (trei);

• Sisteme videorecorder - televizor color (două);

• Birotică de bază: maşini de scris, capsat, legat, etc.;

• Ecrane de proiecţie (două);

• Accesorii fotografice;

• Planşete de desen, procesoare de text;

• Surse stabilizate de tensiune;

• Înregistratoare magnetice pe casetă (două);

• Copiatoare (două);

• Mobilier de birou;

• Microstaţie de recepţie pentru sateliţi meteorologici;

• Imagini de la sateliţii de remote sensing şi fotografii aeriene;

• Trei vehicule (două Jeep şi un autoturism);

• Stereoscoape de laborator (15-20);

• Echipament portabil autonom de comunicaţii pentru voce şi emisie/recepţie de date;

• Piese de schimb, alte consumabile pentru echipamentul din listă.

ANEXA nr. 4

Termeni de referinţă pentru misiunea de evaluare

Obiectivul misiunii

Scopul unei astfel de misiuni (o misiune pentru fiecare Comisie Economică regională) este obţinerea unui raport corect şi conţinând cât mai multă informaţie, care să se constituie în argument de selecţie a instituţiei gazdă pentru constituirea şi funcţionarea Centrului educaţional regional în ştiinţă, tehnologii şi aplicaţii spaţiale. Raportul misiunii trebuie să conţină suficiente indicii asupra măsurii în care guvernele şi instituţiile gazdă vizitate vor asigura implicarea şi sprijinul necesare pentru constituirea Centrului şi funcţionarea sa stabilă.

Durata misiunii 2 - 3 zile pentru fiecare ţară.

Data vizitei Este determinată în funcţie de acceptul de participare a donorilor potenţiali.

Cerinţe iniţiale

Anterior datei stabilite pentru vizită, membrii echipei misiunii se vor familiariza cu conţinutul documentului de proiect şi cu informaţii generale de fond asupra fiecărei ţări din regiune, precum şi cu alte materiale relevante puse la dispoziţie de Oficiul Naţiunilor Unite pentru Spaţiu (UN‑OOSA). Imediat după sosire, în fiecare ţară, misiunea va îl va contacta pe reprezentantul rezident al Planului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru un briefing asupra ţării potenţial gazdă, precum şi pentru stabilirea de contacte adecvate.

Outputul misiunii şi indicaţii privind elementele ce trebuie asigurate

A. Nivelul naţional

A.1. Aspecte economice şi sociale

1. Va fi parcursă în linii generale starea economică şi socială curentă a ţării. În particular, vor trebui analizate sectoarele / domeniile care ar putea avea legătură cu Centrul (mediu, ştiinţă şi tehnologie, agricultură, resurse naturale şi educaţie), sub aspect al statutului social-economic şi al nivelului de prioritate în plan naţional. Este necesară prezentarea şi discutarea rolului Centrului în cadrul acestor sectoare.

2. Analiza economică şi socială trebuie să includă şi considera_ii asupra funcţiunilor prezente şi de perspectivă ale Centrului, precum şi o analiză a posibilelor beneficiilor economice, cum ar fi crearea de locuri de muncă sau stimularea altor activităţi economice ale ţărilor din regiune.

A.2. Aspecte de strategie

1. Se va efectua o analiză a aspectelor de strategie, axată pe practici ale instituţiei / ţării potenţial gazdă care sunt în măsură să afecteze fezabilitatea Centrului. În particular, analiza va considera măsurile legislative, instituţionale şi administrative existente sau necesare pentru înfiinţarea şi funcţionarea Centrului.

2. Avându-se în vedere caracteristicile de multinaţionalitate şi funcţiile cu extensie regională ale Centrului, trebuie luată în considerare şi politica externă a Guvernului, în special faţă de ţările din regiune, acest factor putând afecta în mod determinant fezabilitatea proiectului.

3. Este necesară studierea documentelor sectoriale relevante care fac parte din planul naţional de dezvoltare, astfel încât pe baza lor să se analizeze strategiile ţării gazdă în aceste domenii. (Documentele de fond vor fi obţinute şi discutate între membrii misiunii înainte de vizită).

B. Nivelul instituţional

B.1. Aspecte financiare

1. Este necesară obţinerea de informaţii financiare asupra instituţiei gazdă: cifra de afaceri anuală, capitalul rulant şi profiturile anuale, sursele de finanţare şi condiţiile generale în care se obţin fonduri de la sursele de finanţare.

2. Va fi necesară analiza şi discutarea suportului financiar pe care instituţia gazdă este capabilă să-l asigure pentru funcţionarea susţinută a Centrului, considerându-se şi faptul că acesta trebuie să se dezvolte.

3. Amiabilitatea locală: misiunea va trebui să determine disponibilitatea în bunăvoinţă pentru înfiinţarea şi funcţionarea stabilă a Centrului.

B.2. Aspecte profesionale şi tehnice

1. Misiunea trebuie să obţină informaţii detaliate asupra fundamentelor profesionale / tehnice şi caracteristicilor / performanţelor instituţiei gazdă, incluzând tipul şi scopul programelor academice, nivelul academic al corpului educaţional, experienţă acumulată în programe de remote sensing, fondul profesional al personalului tehnic, descrieri ale echipamentului disponibil, facilităţi de comunicaţie şi aspectul clădirilor şi al altor infrastructuri, etc.

2. Disponibilitatea în facilităţi de spaţiu, echipament şi suport tehnic necesar sau complementar funcţionării Centrului, va fi evaluată conform cerinţelor descrise în documentul proiectului (SAP/90/001-004).

B.3. Aspecte de management

Misiunea trebuie să considere particularităţile de management administrativ şi financiar al Centrului, precum şi relaţia care va trebui să fie stabilită între instituţia gazdă şi Centru. Gradul de autonomie al Centrului va fi precizat de la început.

B.4. Aspecte de organizare

Misiunea trebuie să se concentreze şi pe structura administrativă internă a instituţiei gazdă. Analiza va cuprinde probleme ca: modul de organizare, expeditivitatea cu care va fi capabil Centrul să-şi desfăşoare activitatea curentă, relaţiile sale cu ministerele relevante sau cu alte agenţii colaboratoare, căile prin care se poate obţine suportul autorităţilor, delegarea de autoritate.

B.5. Aspecte operaţionale

Misiunea trebuie să obţină informaţii detaliate asupra accesibilităţilor locale şi disponibilităţile în elemente ca materiale consumabile şi neconsumabile, utilităţi, mână de lucru şi servicii.

Misiunea de evaluare - AGENDĂ

1. Prezentarea introductivă de către misiune a conceptului de Centru, urmată de întrevederi cu autorităţile locale şi o discuţie generală.

2. Vizite la facilităţile propuse să găzduiască Centrul, ca şi la cele ce urmează a fi utilizate de Centru.

3. Discuţii detaliate în următoarele probleme:

(a) Sprijinul instituţional

(i) Angajamentele ce trebuie luate şi acordurile pe care le pot conţine, referitor la spaţiile fizice, echipamentul şi furniturile care vor fi asigurate pentru Centru; acestea vor fi în utilizarea exclusivă a Centrului sau vor fi cele la care Centrul va avea acces în desfăşurarea activităţilor sale;

(ii) Suportul profesional şi tehnic care poate fi asigurat sau este disponibil pentru desfăşurarea activităţilor profesionale ale Centrului. Aceasta va include posibilităţile de a avea profesori invitaţi pe plan local şi suport tehnic pentru funcţionarea şi întreţinerea echipamentului de laborator şi informaţional;

(iii) Suport bugetar pentru Centru, cu evidenţierea sursei (surselor) şi posibilelor mecanisme de alocare şi utilizare; şi

(iv) Ospitalitate, consiliere şi alte forme de sprijin care pot fi asigurate pentru participanţi, personalul străin şi profesorii invitaţi.

(b) Sprijinul guvernamental

(i) Facilităţi pentru personalul străin şi profesorii invitaţi pentru a avea drept de muncă legal în cadrul Centrului;

(ii) Facilităţi de viză pentru participanţii la programele educaţionale;

(iii) Facilităţi pentru importul de echipament, piese de schimb şi materiale consumabile care pot fi necesare constituirii şi funcţionării Centrului; şi

(iv) Suport bugetar pentru Centru, inclusiv sursele şi mecanismele posibile de alocare şi utilizare.

(c) Constituirea Centrului; finanţare şi structura legală

(i) Caracterul şi statutul legal al Centrului;

(ii) Crearea unei fundaţii cu probitate pentru primirea şi administrarea fondurilor necesare înfiinţării Centrului;

(iii) Mecanismul de transfer de fonduri şi autoritate către Centru, în vederea eventualei sale funcţionări autonome din punct de vedere administrativ;

(iv) Constituirea de Boarduri de conducere şi consultative pentru Centru;

(v) Discutarea nivelurilor de salarizare adecvate pentru personalul şi profesorii invitaţi ai Centrului, în vederea determinării aproximative a bugetului operaţional pentru Centru;

(vi) Surse posibile de finanţare pentru constituirea şi funcţionarea Centrului (locale, regionale, donori potenţiali şi organizaţii internaţionale).

(d) Aspecte practice

(i) Disponibilitatea şi costul chiriilor pentru cazarea personalului străin şi a profesorilor invitaţi în camere de unu până la trei paturi.

(ii) Disponibilităţile locale în echipament, alimente, consumabile, servicii de reparaţii şi întreţinere.

Această propunere a Naţiunilor Unite este o agendă deschisă care conţine punctele pe care o misiune ar trebui să le clarifice. Se intenţionează ca aceasta să fie utilizată drept ghid pentru potenţialele Guverne şi instituţii gazdă, în vederea pregătirii pentru vizita misiunii şi discuţiile ce se vor desfăşura. Programul specific al vizitei, întrevederile cu diferitele autorităţi şi programele discuţiilor vor trebui pregătite de autorităţile locale.

În fiecare ţară, activitatea misiunii trebuie să înceapă şi să se finalizeze cu o întâlnire la care ar fi util să participe reprezentanţi ai tuturor entităţilor care pot avea un rol în constituirea unui Centru în ţara vizitată. Într-un spirit similar, misiunea va fi pregătită să includă în discuţii şi alte puncte de vedere care ar putea fi propuse de autorităţi referitor la constituirea Centrului.

ANEXA nr. 5

Propuneri de buget

pentru constituirea şi funcţionarea unui

Centru educaţional regional în domeniul

ştiinţei, tehnologiilor şi aplicaţiilor spaţiale

S-au examinat şi studiat propunerile de buget al Centrelor regionale propuse sau în curs de înfiintare de către Naţiunile Unite în zonele: Africa, Asia-Pacific, America Latină-Caraibe şi Asia de Vest. Sursa este documentul UN-A/AC. 105/534, emis la 7 ianuarie 1993 de UN-COPUOS şi supus atenţiei Adunării Generale a Naţiunilor Unite la cea de-a 48-a sa Sesiune.

Pentru evidenţierea distribuţiei fondurilor pe categorii de cheltuieli şi pentru primii cinci ani de funcţionare, s-au prezentat grafic câţiva parametri relevanţi.

Africa

	Anul 1	Anul 2	Anul 3	Anul 4	Anul 5	Subtotal
Activităţi preliminare	(72.000)	(9.000)	(0)	(0)	(0)	(81.000)
Activităţi de implementare ale Fazei I	60.000					60.000
Inventar regional	12.000	9.000				21.000
Infrastructură	(300.000)	(93.600)	(33.600)	(33.600)	(33.600)	(494.400)
Echipament/ Laboratoare	207.600	66.000	6.000	6.000	6.000	291.600
Furnituri de birou/clasă	48.000	6.000	6.000	6.000	6.000	72.000
Bibliotecă	14.400	4.800	4.800	4.800	4.800	33.600
Consumabile	24.000	10.800	10.800	10.800	10.800	67.200
Servicii şi întreţinere	6.000	6.000	6.000	6.000	6.000	30.000
Personal	(364.800)	(549.000)	(544.000)	(539.000)	(534.000)	(2.530.800)
Consultanţi	55.200	45.000	40.000	35.000	30.000	205.200
Personal proiect (permanent)	194.400 (6 luni)	388.800	388.800	388.800	388.800	1.749.600
Instructori	115.200	115.200	115.200	115.200	115.200	576.000
Participanţi	(328.000)	(400.000)	(400.000)	(400.000)	(400.000)	(1.928.000)
Călătorii avion	72.000	72.000	72.000	72.000	72.000	360.000
Cheltuieli de trai	256.000	256.800	256.000	256.000	256.000	1.280.000
Suport proiecte pilot		72.000	72.000	72.000	72.000	288.000
Activităţi asociate	(18.000)	(108.000)	(90.000)	(90.000)	(90.000)	(396.000)
Dezvoltarea modulelor educaţionale	18.000	24.000	6.000	6.000	6.000	60.000
Workshop (nivel primar/secundar)		84.000	84.000	84.000	84.000	336.000
Activităţi interne	(48.000)	(144.000)	(48.000)	(144.000)	(48.000)	(432.000)
Workshop-uri de evaluare		96.000		96.000		192.000
Sesiuni ale board-ului	48.000	48.000	48.000	48.000	48.000	240.000
Unitatea de management a datelor		(170.000)	(120.000)	(120.000)	(120.000)	(530.000)
Echipament/ Comunicaţii		100.000	50.000	50.000	50.000	250.000
Date şi operaţii		70.000	70.000	70.000	70.000	280.000
	1.130.800	1.473.600	1.235.600	1.326.600	1.225.600	6.392.200

Asia şi Pacific

	Anul 1	Anul 2	Anul 3	Anul 4	Anul 5	Subtotal
Activităţi preliminare	(72.000)	(9.000)	(0)	(0)	(0)	(81.000)
Activităţi de implementare ale Fazei I	60.000
Inventar regional	12.000	9.000
Infrastructură	(300.000)	(93.600)	(33.600)	(33.600)	(33.600)	(494.400)
Echipament/ Laboratoare	207.600	66.000	6.000	6.000	6.000	291.600
Furnituri de birou/clasă	48.000	6.000	6.000	6.000	6.000	72.000
Bibliotecă	14.400	4.800	4.800	4.800	4.800	33.600
Consumabile	24.000	10.800	10.800	10.800	10.800	67.200
Servicii şi întreţinere	6.000	6.000	6.000	6.000	6.000	30.000
Personal	(367.800)	(552.000)	(547.000)	(542.000)	(537.000)	(2.545.800)
Consultanţi	55.200	45.000	40.000	35.000	30.000	205.200
Personal proiect (permanent)	194.400 (6 luni)	388.800	388.800	388.800	388.800	1.749.600
Instructori	118.200	118.200	118.200	118.200	118.200	591.000
Participanţi	(376.800)	(448.800)	(448.800)	(448.800)	(448.800)	(2.172.000)
Călătorii avion	54.000	54.000	54.000	54.000	54.000	270.000
Cheltuieli de trai	322.800	322.800	322.800	322.800	322.800	1.614.000
Suport proiecte pilot		72.000	72.000	72.000	72.000	288.000
Activităţi asociate	(18.000)	(84.000)	(66.000)	(66.000)	(66.000)	(300.000)
Dezvoltarea modulelor educaţionale	18.000	24.000	6.000	6.000	6.000	60.000
Workshop (nivel primar/secundar)		60.000	60.000	60.000	60.000	240.000
Activităţi interne	(36.000)	(108.000)	(36.000)	(108.000)	(108.000)	(396.000)
Workshop-uri de evaluare		72.000		72.000	72.000	216.000
Sesiuni ale board-ului	36.000	36.000	36.000	36.000	36.000	180.000
Unitatea de management a datelor		(170.000)	(120.000)	(120.000)	(120.000)	(530.000)
Echipament/ comunicaţii		100.000	50.000	50.000	50.000	250.000
Date şi operaţii		70.000	70.000	70.000	70.000	280.000
	1.170.600	1.465.400	1.251.400	1.318.400	1.313.400	6.519.200

America Latină şi Caraibe

	Anul 1	Anul 2	Anul 3	Anul 4	Anul 5	Subtotal
Activităţi preliminare	(72.000)	(9.000)	(0)	(0)	(0)	(81.000)
Activităţi de implementare ale Fazei I	60.000					60.000
Inventar regional	12.000	9.000				21.000
Infrastructură	(300.000)	(93.600)	(33.600)	(33.600)	(33.600)	(494.400)
Echipament/ Laboratoare	207.600	66.000	6.000	6.000	6.000	291.600
Furnituri de birou/clasă	48.000	6.000	6.000	6.000	6.000	72.000
Bibliotecă	14.400	4.800	4.800	4.800	4.800	33.600
Consumabile	24.000	10.800	10.800	10.800	10.800	67.200
Servicii şi întreţinere	6.000	6.000	6.000	6.000	6.000	30.000
Personal	(366.600)	(505.800)	(505.800)	(505.800)	(505.800)	(2.389.800)
Consultanţi	55.200	45.000	40.000	35.000	30.000	205.200
Personal proiect (permanent)	194.400 (6 luni)	388.800	388.800	388.800	388.800	1.749.600
Instructori	117.000	117.000	117.000	117.000	117.000	585.000
Participanţi	(358.800)	(430.800)	(430.800)	(430.800)	(430.800)	(2.082.000)
Călătorii avion	54.000	54.000	54.000	54.000	54.000	270.000
Cheltuieli de trai	304.800	304.800	304.800	304.800	304.800	1.524.000
Suport proiecte pilot		72.000	72.000	72.000	72.000	288.000
Activităţi asociate	(18.000)	(84.000)	(66.000)	(66.000)	(66.000)	(300.000)
Dezvoltarea modulelor educaţionale	18.000	24.000	6.000	6.000	6.000	60.000
Workshop (nivel primar/secundar)		60.000	60.000	60.000	60.000	240.000
Activitţţi interne	(36.000)	(108.000)	(36.000)	(108.000)	(36.000)	(324.000)
Workshop-uri de evaluare		72.000		72.000		144.000
Sesiuni ale board-ului	36.000	36.000	36.000	36.000	36.000	180.000
Unitatea de management a datelor		(170.000)	(120.000)	(120.000)	(120.000)	(530.000)
Echipament/ comunicaţii		100.000	50.000	50.000	50.000	250.000
Date şi operaţii		70.000	70.000	70.000	70.000	280.000
	1.151.400	1.401.200	1.192.200	1.264.200	1.192.200	6.351.200

Asia de Vest

	Anul 1	Anul 2	Anul 3	Anul 4	Anul 5	Subtotal
Activităţi preliminare	(72.000)	(9.000)	(0)	(0)	(0)	(81.000)
Activităţi de implementare ale Fazei I	60.000					60.000
Inventar regional	12.000	9.000				21.000
Infrastructură	(300.000)	(93.600)	(33.600)	(33.600)	(33.600)	(494.400)
Echipament/ Laboratoare	207.600	66.000	6.000	6.000	6.000	291.600
Furnituri de birou/clasă	48.000	6.000	6.000	6.000	6.000	72.000
Bibliotecă	14.400	4.800	4.800	4.800	4.800	33.600
Consumabile	24.000	10.800	10.800	10.800	10.800	67.200
Servicii şi întreţinere	6.000	6.000	6.000	6.000	6.000	30.000
Personal	(390.600)	(574.800)	(569.800)	(564.800)	(559.800)	(2.659.800)
Consultanţi	55.200	45.000	40.000	35.000	30.000	205.200
Personal proiect (permanent)	194.400 (6 luni)	388.800	388.800	388.800	388.800	1.749.600
Instructori	141.000	141.000	141.000	141.000	141.000	705.000
Participanţi	(505.000)	(577.000)	(577.000)	(577.000)	(577.000)	(2.813.000)
Călătorii avion	30.000	30.000	30.000	30.000	30.000	150.000
Cheltuieli de trai	475.000	475.000	475.000	475.000	475.000	2.375.000
Suport proiecte pilot		72.000	72.000	72.000	72.000	288.000
Activităţi asociate	(18.000)	(84.000)	(66.000)	(66.000)	(66.000)	(300.000)
Dezvoltarea modulelor educaţionale	18.000	24.000	6.000	6.000	6.000	60.000
Workshop (nivel primar/secundar)		60.000	60.000	60.000	60.000	140.000
Activităţi interne	(36.000)	(108.000)	(36.000)	(108.000)	(36.000)	(324.000)
Workshop-uri de evaluare		72.000		72.000		144.000
Sesiuni ale board-ului	36.000	36.000	36.000	36.000	36.000	180.000
Unitatea de management a datelor		(170.000)	(120.000)	(120.000)	(120.000)	(530.000)
Echipament/ comunicaţii		100.000	50.000	50.000	50.000	250.000
Date şi operaţii		70.000	70.000	70.000	70.000	280.000
	1.321.600	1.616.400	1.402.400	1.469.400	1.392.400	7.202.200

ANEXA nr. 6

SCHEMA DE FUNCŢIONARE A CENTRULUI

	CONSILIUL DE ADMINISTRATORI (BOARD)
	CENTRUL EDUCAŢIONAL ÎN DOMENIUL ŞTIINŢEI, TEHNOLOGIILOR ŞI APLICAŢIILOR SPAŢIALE
INPUT DE LA GUVERNELE SUSŢINĂTOARE ŞI INSTITUŢIILE LOR			PANEL DE EXPERŢI (a) INVENTARIERE (b) CURRICULUM (c) MODULE DE ÎNVĂŢĂMÂT (d) MATERIALE DIDACTICE (e) WORKSHOP-URI DE EVALUARE (f) PROIECTE PILOT & CERCETARE
		ABSOLVENţII CENTRULUI
INSTITUŢII BENEFICIARE & AGENŢII ALE REGIUNILOR/ŢĂRILOR			INSTITUŢII DE CERCETARE & ACADEMICE
OCEAN	TEREN	ATMOSFERĂ	UNIVERSITĂŢI	INSTITUTE DE CERCETARE	ŞCOLI PROFESIONALE ŞI ŞCOLI SECUNDARE

Înapoi