Criterii şi metodologie de evaluare

a patrimoniului institutelor, laboratoarelor,

al altor active de C&D şi de înaltă tehnicitate

Metodologie

privind analiza-diagnostic şi evaluarea unităţilor de C&D,

ca instrumente de fundamentare strategică şi restructurare

V. şi: Criterii de evaluare a unităţilor de C-D de interes public

Atestarea unităţilor de C-D private

Responsabil lucrare,

Ing. Mircea Popescu

Elaborat:

Ing. Ion Crişan - Cap. 3

Ing. Mircea Popescu - Cap. 1, 2, 5

Ing. Elvira Visalon - Cap. 4

Control ştiinţific, contribuţii:

Dr. ing. Mario Duma

Ing. Adriana Vasilescu

© SCIENTCONSULT, noiembrie 1994

Această documentaţie reprezintă proprietate intelectuală a SCIENTCONSULT S.R.L., întocmită la comanda Ministerului Cercetării şi Tehnologiei.

Copierea neautorizată, totală sau parţială, reprezintă încălcare a deontologiei profesionale.

CUPRINS

1. Obiectul lucrării................................................................................................................. 2

2. Cadrul conceptual şi metodologic al conexiunilor dintre analiza-diagnostic,

evaluare şi fundamentarea strategică şi de restructurare a unităţilor de C&D............................ 6

3. Metodologia CEMATT de analiză-diagnostic. Completări şi adaptări

specifice unităţilor de C&D.................................................................................................. 42

4. Problema evaluării institutelor în proiectul PHARE 9205................................................... 67

5. Concluzii. Valorificarea temei........................................................................................... 72

Cap.1. OBIECTUL LUCRĂRII

În condiţiile în care mediul exterior de acţiune al unităţilor de C&D cunoaşte modificări structurale radicale, într-o dinamică accentuată de modul diferit de reacţie al agenţilor economici la actuala perioadă de tranziţie la economia de piaţă, segmentul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice este afectat într-o măsură importantă. În formarea structurilor autonome şi chiar independente (prin privatizare) la nivelul agenţilor economici cu capital de stat, a existat, la un moment dat, posibilitatea ca, prin ruperea unor verigi specifice organizării macroeconomice din perioada anterioară, sectorul C&D să fie sortit dispariţiei. Procesul a fost temporar reţinut prin constituirea fondului special privind finanţarea unităţilor de C&D, dar toate aceste frământări, ca şi imposibilitatea controlării procesului în ansamblul său, au condus la schimbări esenţiale în mediul de acţiune al unităţilor de C&D. Asigurarea funcţionalităţii activităţii de cercetare implică reconsiderări strategice şi structurale.

În acest cadru, obiectul prezentei faze, în contextul temei de evaluare a patrimoniului institutelor de C&D, este acela de a dezvolta şi aprofunda partea de analiză-diagnostic a evaluării, astfel încât:

1 - să permită agregarea analiză-diagnostic - evaluare - restructurare;

2 - să ofere elemente explicite de fundamentare strategică;

3 - să reflecte cât mai profund şi realist specificul C&D;

4 - să răspundă atât unor cerinţe perene, cât şi unor aspecte specifice actualei perioade.

Elaborarea unei metodologii de analiză-diagnostic şi restructurare în cazul unităţilor de C&D trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

- ponderea laturii creaţionale, cu implicaţii în potenţialul ştiinţific şi în managementul resurselor umane;

- structura pieţei ştiinţei şi interdependenţele existente în relaţiile mediu economic - beneficiar - executant;

- caracterul absolut diferenţiat al activităţii de cercetare;

- modul caracteristic de exploatare a dotării existente, nivelul tehnic al acesteia şi regimul uzurii morale.

Pornind de la specificul de ansamblu al activităţii de C&D, lucrarea trebuie să păstreze caracterul unitar, similar cu cel al altor metodologii, astfel încât rezultatele obţinute să poată fi încadrate în cadrul economic general, să permită compararea cu sectoarele economice de apartenenţă, cu alte unităţi de C&D - cu specific diferit şi să contribuie la fundamentarea unei strategii a cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice la nivelul Ministerului Cercetării şi Tehnologiei.

Rezultatul acestor tendinţe opuse, respectiv specificitate - generalitate, este acela că metodologia propusă nu poate să fie complet nouă, ci trebuie să se constituie din adaptarea unora din formele de analiză-diagnostic existente .

Ca un specific al perioadei actuale, tendinţa de restructurare masivă are o influenţă puternică în direcţionarea analizei-diagnostic. Rezultă ca fiind necesară corelarea metodologiei cu acţiunile derulate de Fondul Proprietăţii de Stat, în sensul restructurării societăţilor comerciale cu capital de stat.

Desigur, există un flux de metodologii oficiale şi documente normative noi în domeniu. Acest fapt va putea impune reluarea şi actualizarea periodică a prezentei lucrări, atât pentru armonizare cu noi metodologii oficiale apărute pe parcurs şi adaptarea acestora la specificul cercetării, cât şi pentru reflectarea experienţei practice în continuă acumulare.

Pornind de la cele arătate anterior, lucrarea îşi propune să elaboreze un set de completări şi adaptări specifice activităţii de C&D, pentru alte metodologii înrudite - elaborate în perioada 1993-1994 pentru unităţile economice productive - şi care prezintă un grad de generalitate, o sistematizare pronunţată şi o flexibilitate în a permite reformulările necesare. Lucrarea va fi orientată în sensul restructurării unităţilor de C&D, ca instrument de fundamentare a strategiei manageriale.

Se vor avea în vedere următoarele principale lucrări utilizate ca baze metodologice generale, disponibile în perioada elaborării lucrării de faţă:

- "Metodologia efectuării analizei-diagnostic la societăţile comerciale şi regii autonome", elaborată de CEMATT S.A. şi adoptată de Consiliul de Strategie, Coordonare şi Reformă Economică.

- "Metodologia standard de efectuare a analizei-diagnostic în societăţile comerciale şi regiile autonome", elaborată de Asociaţia Consultanţilor în Management din România - AMCOR.

- "Criterii şi metodologie de evaluare a patrimoniului institutelor, laboratoarelor, al altor active de cercetare-dezvoltare şi de înaltă tehnicitate", elaborată de SCIENTCONSULT SRL şi agreată de Ministerul Cercetării şi Tehnologiei.

- "Conţinutul-cadru al Studiilor de restructurare a societăţilor comerciale cu capital de stat", stabilit de FPS.

În acest context, metodologia elaborată constituie un element de analiză adaptat perioadei actuale, reflectând o serie de restricţii ale cadrului legislativ, economic, ale situaţiei reale concrete din cercetarea românească.

Cap. 2. CADRUL CONCEPTUAL ŞI METODOLOGIC AL CONEXIUNILOR DINTRE ANALIZA DIAGNOSTIC, EVALUARE ŞI FUNDAMENTAREA STRATEGICĂ ŞI DE RESTRUCTURARE

A UNITĂŢILOR DE C&D

CUPRINS CAPITOLUL 2

2.1. Locul şi rolul analizei-diagnostic în fundamentarea strategiei manageriale

a unităţilor de C&D...................................................................................................... 6

2.1.1. Definirea analizei-diagnostic..................................................................................... 6

2.1.2. Principii de bază...................................................................................................... 6

2.1.3. Etape în analiza-diagnostic....................................................................................... 6

2.1.4. Aspecte specifice ale diagnosticului în unităţile de C&D............................................ 8

2.1.5. Analiza-diagnostic ca instrument de fundamentare a lucrărilor care

contribuie la formarea strategiei manageriale................................................................ 10

2.1.6. Poziţia analizei-diagnostic ca instrument de fundamentare strategică

şi de restructurare....................................................................................................... 11

2.1.7. Contribuţii ale evaluării la formarea strategiei manageriale de restructurare.............. 12

2.2. Cadrul general privind strategia de restructurare a unităţilor de C&D.............................. 13

2.2.1. Principalele obiective ale studiului de restructurare a unităţilor de C&D................... 13

2.2.2. Etapele restructurării, conform conţinutului cadru al "Studiului de

Restructurare a Societăţilor Comerciale cu Capital de Stat", elaborat de FPS.............. 14

2.2.3. Principalele căi de asigurare a realizării etapei de restructurare

ştiinţifică şi a implicării în programele de cercetare....................................................... 15

2.2.4. Principalele căi de asigurare a realizării etapei de restructurare

organizatorică în unităţile de C&D............................................................................... 16

2.2.5. Principalele căi de asigurare a realizării etapei de restructurare în

vederea eliminării pierderilor în unităţile de C&D......................................................... 17

2.2.6. Principalele căi de asigurare a realizării etapei de restructurare

tehnologică şi de producţie în unităţile de C&D........................................................... 18

2.3. Adaptarea metodologiilor de elaborare a analizelor-diagnostic la

specificul unităţilor de C&D........................................................................................ 19

2.3.1. Elemente iniţiale avute în vedere la adaptarea metodologiei de

elaborare a analizei-diagnostic la specificul unităţilor de C&D...................................... 19

2.3.2. Schema procesului de analiză-diagnostic conform metodologiei

elaborate de CEMATT S.A....................................................................................... 20

2.3.3. Schema procesului de analiză-diagnostic asociat la "Studiul de

restructurare a societăţilor comerciale cu capital de stat".............................................. 21

2.3.4. Elemente de analiză diagnostic determinante în stabilirea opţiunilor

de restructurare ştiinţifică şi a implicării în programele de cercetare............................... 22

2.3.5. Elemente de analiză-diagnostic determinante în stabilirea opţiunilor

din cadrul etapei de restructurare organizatorică.......................................................... 23

2.3.6. Elemente de analiză-diagnostic determinante în stabilirea opţiunilor

din cadrul etapei de restructurare în vederea eliminării pierderilor................................. 24

2.3.7. Elemente de analiză-diagnostic determinante în stabilirea opţiunilor

din cadrul etapei de restructurare tehnologică şi de producţie....................................... 25

2.3.8. Corelarea între criteriile analizei-diagnostic şi etapele de restructurare..................... 26

2.3.9. Încadrarea în criteriile analizei-diagnostic a unor elemente

specifice unităţilor de C&D......................................................................................... 28

2.4. Formularea strategiei de restructurare a unităţilor de C&D............................................. 29

2.4.1. Elemente de formulare a strategiei manageriale pe termen lung

şi de restructurare, pornind de la rezultatele analizei-diagnostic..................................... 29

2.4.2. Direcţiile de identificare a subunităţilor de C&D care lucrează

în regim de autonomie................................................................................................. 30

2.4.3. Model de tabel de analiză a poziţiei subunităţilor de C&D faţă de

nivelul global al unităţii................................................................................................ 31

2.4.4. Direcţiile de analiză în vederea stabilirii strategiei de restructurare

organizatorică - etapa I............................................................................................... 32

2.4.5. Direcţiile de analiză pentru stabilirea strategiei de restructurare în

vederea eliminării pierderilor - etapa a II-a.................................................................. 33

2.4.6. Scheme selective de interpretare a rezultatelor analizei poziţiilor

subunităţilor de C&D, care pot lucra în regim de autonomie......................................... 34

2.4.7. Elaborarea scenariilor de restructurare a unităţilor şi subunităţilor

de C&D, pornind de la elementele analizei-diagnostic.................................................. 35

2.4.8. Schema programării derulării unui scenariu de restructurare a

unităţilor de C&D, în baza analizei-diagnostic.............................................................. 37

2.4.9. Optimizarea scenariilor de restructurare elaborate.................................................. 38

2.4.10. Abordarea analiză-diagnostic a unităţilor de C&D în curs

de restructurare / privatizare....................................................................................... 39

2.4.11. Abordarea analizei-diagnostic a unităţilor de C&D în condiţiile redresării.............. 40

2.4.12. Abordarea analizei-diagnostic a unităţilor de C&D în condiţii de criză................... 41

2. Analiza-diagnostic şi evaluarea unităţilor de C&D,

ca instrumente de fundamentare strategică şi restructurare

2.1. Locul şi rolul analizei-diagnostic în fundamentarea strategiei manageriale a unităţilor de C&D

2.1.1. Definirea analizei-diagnostic

analizA-diagnostic reprezintă o modalitate sistemică de obţinere a unei imagini de ansamblu a unităţii de C&D (în general - a unei întreprinderi), analizată din punct de vedere managerial, fiind, totodată, o metodă de evaluare a activităţii ce se desfăşoară - pe toate planurile - în cadrul economic creat.

Diagnosticul îşi propune să investigheze ansamblul aspectelor manageriale ale unei întreprinderi, conţinutul acestuia având o structură complexă, interdisciplinară, prin care se urmăreşte studierea sintetică a tuturor domeniilor de activitate ale unei unităţi, instituţii sau alt sinonim neindustrial, precum şi a interconexiunilor dintre acestea şi mediul social-economic exogen.

2.1.2. Principii de bază

1. Diagnosticarea constă, practic, în observarea, identificarea, localizarea şi analiza simptomelor (punctele tari şi punctele slabe), încheindu-se cu elaborarea recomandărilor necesare pentru revitalizarea unităţilor investigate.

2. Diagnosticul nu intră în detaliu şi nu oferă soluţii de amănunt la problematica evidenţiată.

3. Diagnosticul propriu-zis este rezultatul unor constatări de fapt şi este al unităţii (în ansamblu), prin corelarea elementelor componente.

4. Succesul analizei-diagnostic depinde, în mare măsură, de dorinţa organului de conducere privind cunoaşterea "stării patologice" a unităţii, de sinceritatea răspunsurilor la problematica diagnosticată, precum şi de gradul de participare a factorilor din unitatea respectivă.

5. Deşi este o acţiune de "fotografiere" a unităţilor la un moment dat, diagnosticul poate fi dinamizat prin analiza sistematică a indicatorilor tehnico-economici de eficienţă pe perioade trecute, cu specificarea tendinţelor de evoluţie deduse.

2.1.3. Etape în analiza-diagnostic

A. Etapa de identificare, selectare şi definire a obiectivelor:

- cerinţe imediate - care conduc la obiective operaţionale şi/ sau de perspectivă apropiată;

- cerinţe de viitor - care conduc la obiective strategice şi/ sau de perspectivă îndelungată.

B. Etapa de culegere şi prelucrare a datelor (nivelul informaţiilor primare)

Sursele de informare:

- tabele de date tipizate;

- chestionare tipizate de descriere a unor situaţii şi evoluţii ce nu pot fi exprimate numeric;

- consultarea unor documente oficiale (rapoarte AGA/CA/ cenzori/ organe de control financiar-bancar, rapoarte audit ş.a.);

- interviuri individuale neformale.

C. Etapa de analiză şi interpretare a datelor (nivelul criteriilor de evaluare şi al direcţiilor de analiză-diagnostic)

Direcţii de analiză-diagnostic (incluzând criterii de evaluare) - v. cap. 3:

- diagnostic financiar;

- capacitatea de adaptare la cerinţele pieţei cercetării;

- potenţial ştiinţific;

- calitate;

- management;

- resurse umane.

Arii de cuprindere:

a) Diagnosticare parţială b) Diagnosticare specifică

- secţii; - funcţiuni;

- servicii; - activităţi;

- compartimente; - subactivităţi.

- ateliere

D. Agregarea rezultatelor parţiale-specifice în diagnosticarea generală (nivelul sintezei globale)

- evaluarea de ansamblu a unităţii şi cadrului economic general;

- evidenţierea listei de puncte tari şi puncte slabe;

- elaborarea recomandărilor şi măsurilor (soluţiilor de îmbunătăţire).

E. Sugestii de strategie de restructurare (programul acţiunilor viitoare) - sub forma de recomandări şi scenarii posibile:

a) sugerarea tipului de intervenţie;

b) programul şi graficul acţiunilor viitoare;

c) bugetul previzional al acţiunii din etapele următoare, cu precizarea efectelor scontate şi resurselor utilizate;

d) evaluarea factorilor de risc.

2.1.4. Aspecte specifice ale diagnosticului în unităţile de C&D

A. În diagnosticul financiar

- Surse de finanţare specifice, implicând o anumită formă de administrare a acestora.

- Niveluri de rentabilitate specifice (accentul fiind pe efectele la beneficiar).

B. În capacitatea de adaptare la cerinţele pieţei

- Piaţa specifică activităţilor ştiinţifice.

- Corelarea pieţei cu starea economică a principalilor beneficiari şi tendinţele de restructurare.

- Viteza crescută de schimbare a calităţii serviciilor şi produselor.

C. În diagnosticul tehnologic

- Caracterul specific al echipamentelor şi dotărilor.

- Modul de exploatare (discontinuu sau conjunctural).

- Viteză sporită a creşterii uzurii morale, invers faţă de creşterea uzurii fizice.

- Condiţiile de exploatare.

- Procedee şi condiţii specifice de lucru.

- Ponderea valorilor intelectuale (active intangibile) în asigurarea nivelului ştiinţific al serviciilor şi produselor.

D. În diagnosticul calităţii

- Calitatea este exprimată prin nivelul ştiinţific şi prin performanţele - în mod curent - mai ridicate decât ale prestaţiilor industriale.

- Costuri ridicate ale asigurării calităţii, în condiţiile specifice ale nivelului de dotare şi informare.

E. În management

- Importanţa conducerii strategice

- Planificarea este posibilă prin prisma obiectivelor generale ale organizaţiei, mediului politic, economico-social, tehnologic şi comercial.

- Planificarea este influenţată de potenţialul creativ-inovativ, productiv şi de marketing, precum şi de resursele existente.

- Planurile de perspectivă concretizează obiectivele şi strategia stabilite pentru aceste activităţi, în lumina concluziilor prognozelor ştiinţifice şi tehnice.

- Bugetul activităţilor de C&D se stabileşte în funcţie de strategia inovaţională adoptată de organizaţie.

- Organizarea îmbracă forme specifice, fiind caracterizată de: definirea difuză a liniilor ierarhice, compartimentare pe obiective, descrierea funcţiilor în termeni largi, flexibilă, oferind o diversitate de posibilităţi, număr mare de subordonaţi direcţi ş.a.

- Coordonarea pune accent pe corelarea activităţii interdisciplinare, cu strânse legături cu piaţa şi producţia.

- Controlul se desfăşoară pe plan tehnic (sub o formă suficient de generală, flexibilă), şi pe plan financiar (prin verificarea cheltuielilor din bugetele alocate - unori pe mai multe exerciţii financiare).

F. Privind resursele umane

- Nivelul de calificare este net superior şi trebuie menţinut şi dezvoltat.

- Exprimarea creşterii se face, în bună măsură, şi prin participarea la viaţa ştiinţifică.

- Stimularea personalului nu are întotdeauna o exprimare bănească.

- Există dificultăţi în atragerea, formarea şi antrenarea personalului de cercetare (un ciclu durând în medie 8÷10 ani).

2.1.5. Analiza diagnostic - instrument de fundamentare a lucrărilor care contribuie la formarea strategiei manageriale

- FUNDAMENTAREA STRATEGIEI MANAGERIALE -

PROCESUL EFECTIV DE RESTRUCTURARE

2.1.6. Poziţia analizei-diagnostic ca instrument de fundamentare strategică şi de restructurare

SCOP ÎN SINE

IDENTIFICAREA CAUZELOR CARE AU GENERAT O CRIZĂ (MANAGEMENTUL CRIZELOR)

IDENTIFICAREA UNOR REZERVE PERMANENTE ÎN VEDEREA UTILIZĂRII ŞI EXPLOATĂRII, ASTFEL ÎNCÂT SĂ ASIGURE ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII ŞI OBŢINEREA UNOR BENEFICII SUPLIMENTARE

SUPORT PENTRU DIVERSE ETAPE ALE STRATEGIEI MANAGERIALE

EVALUAREA PATRIMONIULUI (ATÂT CA VALOARE ÎN SINE, CÂT ŞI CA RANDAMENT AL ACTIVITĂŢILOR DE C&D)

STUDIUL DE RESTRUCTURARE

- la nivelul unităţilor de C&D

- la nivel naţional

2.1.7. Contribuţii ale evaluării la formarea strategiei manageriale de restructurare

INFORMAŢII OBŢINUTE ÎN MOD CURENT

URMARE A EVALUĂRII

INFORMAŢII NOI SAU CU SPECIFIC DEOSEBIT

LA UNITĂŢILE DE CERCETARE

2.2. Cadrul general privind strategia de restructurare a unităţilor de C&D

2.2.1. Principalele obiective ale studiilor de restructurare a unităţilor de C&D

Fundamentarea politicii de menţinere sau modificare a structurii unităţilor şi a activităţii unităţilor de C&D la nivel local, sectorial şi naţional:

- identificarea sectoarelor/activităţilor/profilurilor de cercetare care, prin restructurare, pot conduce la creşterea impactului tehnologic şi la eficienţă economică

- identificarea resurselor financiare necesare

- stabilirea măsurilor de rentabilizare economică

- fundamentări în politica de alocare a resurselor

Elaborarea politicii şi strategiilor de dezvoltare de ansamblu în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, stabilirea priorităţilor în alocarea resurselor la nivel macroeconomic.

Rentabilizarea activităţii de C&D, prin măsuri de genul:

- promovarea climatului de inovare şi de calitate

- modificarea capacităţilor de producţie a serviciilor componente

- dezvoltarea de servicii şi produse cerute pe piaţă

- reconsiderarea eficienţei economice pe baza concluziilor diagnosticelor comerciale şi financiare, analize de cost ş.a.

- izolarea şi eliminarea sectoarelor generatoare de pierderi şi care nu pot fi supuse reconversiei.

Identificarea unor noi surse de venituri din activităţi specifice sau adiacente

Valorificarea unor echipamente scoase din uz sau neutilizabile.

Orientarea în vederea implicării în procesul restructurării de ansamblu la nivelul subramurilor economice.

Privatizarea unităţilor sau a unor subunităţi independente.

2.2.2. Etapele restructurării, conform conţinutului cadru al "Studiului de Restructurare a Societăţilor Comerciale cu Capital de Stat", elaborat de FPS, adaptat pentru unităţile de C&D

(Schema acţiunilor de restructurare pentru unităţile de C&D)

NOTĂ: 1. Conform recomandărilor autorilor conţinutului cadru stabilit de FPS, în studiu, acţiunile de restructurare se vor prezenta în ordinea I, II, III. Acţiunile de tip III sau de tip II presupun obligatoriu prezentarea şi analiza acţiunilor anterioare (I+II, respectiv I). În cazul acţiunilor de tip I şi II, propunerea de acţiuni de tip II+III, respectiv III nu este obligatorie.

2. În specificul C&D (dar şi al altor unităţi cu profil tehnologic semnificativ), etapa numită III poate precede şi prevala asupra "etapelor" I şi II.

3. Acţiunile de restructurare din grupa notată 0 fac obiectul strategiei manageriale proprii unităţilor de C&D şi a organismelor guvernamentale care coordonează activitatea de cercetare. Ele constituie fundamentul restructurării unităţilor de C&D, şi se presupune că formează obiectul unor metodologii special destinate.

2.2.3. Principalele căi de asigurare a realizării etapei de restructurare ştiinţifică

şi a implicării în programele de cercetare

2.2.4. Principalele căi de asigurare a realizării etapei

de restructurare organizatorică în unităţile de C&D

Teza fundamentală: Structura urmează strategia

Strategia determină structura

2.2.5. Principalele căi de asigurare a realizării etapei

de restructurare în vederea eliminării pierderilor în unităţile de C&D

2.2.6. Principalele căi de asigurare a realizării etapei

de restructurare tehnologică şi de producţie în unităţile de C&D

2.3. Adaptarea metodologiilor de elaborare a analizei-diagnostic la specificul unităţilor de C&D

2.3.1. Elemente iniţiale avute în vedere la adaptarea metodologiei de elaborare a analizei diagnostic

la specificul unităţilor de C&D

METODOLOGIA DE ANALIZĂ DIAGNOSTIC CEMATT S.A.	ÎNTOCMIREA ANALIZEI-DIAGNOSTIC CONFORM RECOMANDĂRILOR DIN METODOLOGIA FPS DE ELABORARE A STUDIULUI DE RESTRUCTURARE	ELEMENTE DE ANALIZĂ-DIAGNOSTIC SPECIFICE UNITĂŢILOR DE C&D
(1)	(2)	(3)
- sistematizare a modului de culegere şi interpretare a datelor; - clasificarea unităţilor; - evidenţierea rezultatelor analizei sub forma unor punctaje comparabile; - teoretizarea şi difuzarea metodologiei.	- tratarea secvenţială şi sectorială a analizei; - flexibilitatea dezvoltării analizei şi nivelurilor de analiză; - orientarea către elemente financiare şi de patrimoniu concrete.	- primordialitatea strategiei ştiinţifice şi a relaţiei cu piaţa ştiinţei - identificarea şi diagnosticarea elementelor de proprietate intelectuală deţinute; - evaluarea uzurii morale a echipamentelor şi procedee specifice cercetării; - evaluarea nivelului ştiinţific al personalului.

CONCLUZII: Se adoptă un model de analiză-diagnostic bazat pe concepţia şi structura metodologiei CEMATT S.A. (preluând sistematizarea şi sistemul de clasificare), completat cu procedeul de analiză secvenţială şi sectorială, dezvoltat pornind de la metodologia FPS, beneficiind de idei din metodologia AMCOR, precum şi cu adăugarea şi dezvoltarea unor aspecte specifice unităţilor de C&D (cel puţin cele menţionate în coloana 3).

2.3.2. Schema procesului de analiză-diagnostic conform metodologiei CEMATT S.A.

2.3.3. Schema procesului de analiză diagnostic asociat la "Studiul de Restructurare a Societăţilor Comerciale

cu Capital de Stat"

2.3.4. Elemente de analiză-diagnostic determinante în stabilirea opţiunilor de restructurare ştiinţifică şi a implicării

în programele de cercetare

2.3.5. Elemente de analiză-diagnostic determinante în stabilirea opţiunilor din cadrul etapei de restructurare organizatorică

Diagnostic financiar pe ansamblul unităţii şi pe principalele sectoare de producţie ce pot fi considerate autonome DAD 1

Capacitatea de adaptare la piaţa ştiinţei - portofoliul de lucrări DAD 2-1, capacitatea ştiinţifică de adaptare la cerinţele pieţei DAD 2-2, capacitatea economică de adaptare la cerinţele pieţei DAD 2-3, DAD 2-4 (pct.1)

Calitatea managementului general al firmei - DAD 5

Analiza evoluţiei cadrului economic general al subramurii economice sau principalilor beneficiari

Analiza evoluţiei potenţialului ştiinţific şi a modului de utilizare a acestuia

Managementul resurselor umane - motivaţia personalului DAD 6-1, siguranţa locului de muncă DAD 6-2, condiţiile de muncă DAD 6-3

2.3.6. Elemente de analiză-diagnostic determinante în stabilirea opţiunilor din cadrul etapei de restructurare în vederea eliminării pierderilor

Diagnostic financiar pe ansamblul unităţii şi principalele sectoare de producţie ce pot fi considerate autonome

DAD 1

Capacitatea de adaptare la piaţa ştiinţei - portofoliul de lucrări DAD 2-1, capacitatea ştiinţifică de adaptare la ce-rinţele pieţei DAD 2-2, capacitatea economică de adaptare la cerinţele pieţei DAD 2-3 strategia de marketing a întreprinderii DAD 2-4 şi DAD 2-5.

Potenţialul ştiinţific al prestaţiilor - structura activităţii de cercetare DAD 3-1

Calitatea - sistemul de conducere a calităţii DAD 4-1, verificarea calităţii cercetării DAD 4-2

Analiza evoluţiei structurale a preţurilor pentru serviciile şi produsele principale şi, în cadrul acesteia , a costurilor aferente

Analiza evoluţiei structurale a costurilor serviciilor şi prestărilor interne (compartimente indirect productive, servicii şi prestări auxiliare)

Managementul resurse umane - motivaţia personalului DAD 6-1 şi sistemul de evaluare a personalului de cercetare DAD 6-5

Calitatea managementului general al firmei - strategia firmei DAD 5-1, calitatea procesului managerial şi echipei DAD 5-2 şi DAD 5-3, sistemul informaţional pentru management DAD 5-5.

2.3.7. Elemente de analiză-diagnostic determinante în stabilirea opţiunilor din cadrul etapei

de restructurare tehnologică şi de producţie

Diagnostic financiar pe ansamblul unităţii şi pe principalele sectoare de producţie ce pot fi considerate autonome DAD 1

Capacitatea de adaptare la piaţa ştiinţei - portofoliul de lucrări DAD 2-1, capacitatea ştiinţifică DAD 2-2 şi economică DAD 2-3 de adaptare la cerinţele pieţei

Potenţialul ştiinţific al prestaţiilor - DAD 3

Calitatea - sistemul de conducere a calităţii DAD 4-1, verificarea caliatăţii cercetări DAD 4-2, calitatea documentaţiei de execuţie DAD 4-3, certificare, auditori DAD 4-4

Analiza evoluţiei nivelului tehnic şi tehnologic al principalelor utilaje şi echipamente. Evaluarea nivelului tehnic al principalelor utilaje şi echipamente de cercetare-experimentare, în comparaţie cu dotări similare din ţară şi străinătate

Analiza evoluţiei calitative şi cantitative a activelor intangibile sau asimilate cu acestea, aflate în exploatare. Evaluarea nivelului ştiinţific actual al unităţii, perspective şi elemente strategice

Resurse umane - nivelul salarizării şi al motivaţiei personalului DAD 6-1, siguranţa locului de muncă DAD 6-2, condiţii de muncă DAD 6-3, calitatea ştiinţifică a personalului DAD 6-4, sistemul de evaluare a personalului din cercetare DAD 6-5

Calitatea managementului general al firmei - strategia firmei DAD 5-1, sistemul informaţional pentru management DAD 5-5

2.3.8. Corelarea între criteriile analizei-diagnostic şi etapele de restructurare

Cod criteriu	Denumire criteriu	Etapa de restructurare care utilizează direct rezultatele criteriului
		0	I	II	III
1	2	3	4	5	6
DAD 1	FINANCIAR
DAD 1-1	Ponderea capitalului împrumutat în raport cu cifra de afaceri		*	*	*
DAD 1-2	Evoluţia fondului de rulment net		*	*	*
DAD 1-3	Rentabilitatea activităţii	*	*	*	*
DAD 1-4	Rentabilitatea financiară		*	*	*
DAD 1-5	Productivitatea capitalului		*	*	*
DAD 1-6	Evoluţia îndatoririi nete		*	*	*
DAD 1-7	Remunerarea factorului muncă	*	*	*	*
DAD 1-8	Rata amortizării financiare		*	*	*
DAD 1-9	Lichiditatea patrimonială		*	*	*
DAD 1-10	Viteza de rotaţie a stocurilor şi a facturilor încasate		*	*	*
DAD 2	ADAPTARE LA PIAŢA ŞTIINŢEI
DAD 2-1	Portofoliul de lucrări	*
DAD 2-2	Capacitatea ştiinţifică de adaptare la cerinţele pieţei	*	*	*	*
DAD 2-3	Capacitatea economică de adaptare la cerinţele pieţei	*	*	*	*
DAD 2-4	Eficienţa funcţiunii marketing	*	*		*
DAD 2-5	Strategia de marketing	*		*
DAD 3	POTENŢIALUL ŞTIINŢIFIC AL PRESTAŢIILOR
DAD 3-1	Structura activităţii de cercetare	*	*	*	*
DAD 3-2	Dotarea unităţii de cercetare	*	*		*
DAD 3-3	Relaţii ştiinţifice	*	*		*
DAD 3-4	Protecţia mediului				*
DAD 4	CALITATEA
DAD 4-1	Sistemul de conducere a calităţii	*		*	*
DAD 4-2	Verificarea calităţii cercetării	*		*	*
DAD 4-3	Calitatea documentaţiilor de execuţie	*			*
DAD 4-4	Certificări. Acreditări	*			*
DAD 5	MANAGEMENTUL GENERAL
DAD 5-1	Strategia firmei	*	*	*	*
DAD 5-2	Calitatea procesului managerial	*	*	*
DAD 5-3	Calitatea echipei manageriale	*	*	*
DAD 5-4	Structura organizaţională		*

1	2	3	4	5	6
DAD 5-5	Metode şi tehnici manageriale utilizate		*
DAD 5-6	Sistemul informaţional		*	*	*
DAD 6	MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
DAD 6-1	Motivaţia personalului	*	*	*	*
DAD 6-2	Siguranţa locului de muncă		*		*
DAD 6-3	Condiţii de muncă		*		*
DAD 6-4	Calificarea ştiinţifică a personalului. Instruirea	*			*
DAD 6-5	Sistemul de evaluare a personalului de cercetare	*			*

2.3.9. Încadrarea în criteriile analizei diagnostic a unor elemente specifice unităţilor de C&D

Nr. crt.	Elementul de analiză-diagnostic specific activităţii de C&D	Etapa de restructurare				Codul criteriului de
		0	I	II	III	încadrare
0	1	2	3	4	5	6
1	Cifra de afaceri investită	*	*			DAD 3-2
2	Reînnoirea imobilizărilor		*			DAD 3-2
3	Set de indicatori specifici cadrului economic general		*			Se dezvoltă aparte
4	Analiza structurală a preţurilor (costurilor) pentru principalele prestaţii			*		DAD 2-3
5	Analiza evoluţiei potenţialului ştiinţific şi a modului de utilizare	*	*			DAD 2-2
6	Nivelul tehnic al principalelor dotări, comparativ cu nivelul intern şi mondial	*	*		*	DAD 3-2
7	Structura activelor intangibile	*			*	DAD 2-2
8	Nivelul ştiinţific al personalului unităţii	*			*	DAD 6-4

2.4. Formularea strategiei de restructurare a unităţilor de C&D

2.4.1. Elemente de formulare a strategiei de restructurare şi manageriale

pe termen lung,

pornind de la rezultatele analizei-diagnostic

2.4.2. Direcţiile de identificare a subunităţilor de C&D care lucrează în regim de autonomie

- Secţii şi ateliere de microproducţie, a căror activitate nu este legată direct de sectoarele de cercetare ale unităţii şi care:

a) au o producţie stabilizată, atât sortimental, cât şi ca volum de comenzi;

b) prezintă capacităţi de producţie competitive şi care nu mai au piaţă, însă pot fi valorificate corespunzător, prin reconversie.

Activităţi în sfera serviciilor şi micii producţii, de exemplu:

- servicii de evaluare şi expertizare;

- centre de perfecţionare de subramură;

- servicii de informare, bănci de date;

- serie mică şi unicate, în domeniul bunurilor de larg consum ş.a.

SUBUNITĂŢI DE C&D AUTONOME SAU ASIMILABILE CU SUBUNITĂŢI DE C&D AUTONOME

- Laboratoare de determinări, măsurători, încercări, atestări abilitate să presteze servicii direct către clienţii externi, a căror activitate nu este legată de alte sectoare ale unităţii de C&D.

- Subunităţi, filiale, secţii, compartimente, servicii, ş.a. care au o activitate cu grad de integrare ridicat şi o cifră de afaceri care nu depinde hotărâtor de activitatea celorlalte subunităţi

- Ateliere, colective care desfăşoară activităţi cu grad redus de dependenţă faţă de activitatea generală a unităţii, şi a căror cifră de afaceri provine din comenzi directe de la clienţi.

2.4.3. Model de tabel de analiză a poziţiei subunităţilor de C&D faţă de nivelul global al unităţii

Poz	DIRECŢIA DE ANALIZĂ-DIAGNOSTIC CRITERIUL DE DIAGNOSTICARE		CALIFICATI-VUL OBŢINUT PE ANSAM-BLUL UNITĂ-ŢII DE C&D	CALIFICATI-VUL SUBU-NITĂŢII C&D SAU MICRO-PRODUCŢIE		SENSUL ABATERII FAŢĂ DE CALIFICA-TIVUL UNITĂŢII	VALOAREA ABATERII FAŢĂ DE CALIFICA-TIVUL UNITĂŢII	ETAPA DE RESTRUCTU-RARE VIZATĂ ÎN PRINCIPAL			Moda-lităţi de restruc-turare reco-man-date
	COD	DENUMIRE						I	II	III
0	1	2	3		4	5	6	7	8	9	10
0	-	NIVELUL GLOBAL AL UNITĂŢII
A.	DAD1	FINANCIAR
1.	DAD1-1	Ponderea capitalului împrumutat în raport cu cifra de afaceri.
2.	DAD1-2	Evoluţia fondului de rulment net
.
.
.
B.	-	ADAPTĂRI LA PIAŢA ŞTIINŢEI
1	DAD2-1
.
.
.	ş.a.m.d.

2.4.4. Direcţiile de analiză în vederea stabilirii strategiei de restructurare organizatorică- etapa I

PENTRU CAZUL ÎN CARE SUBUNITĂ-ŢILE DE C&D IDENTIFICATE CA AUTONOME PREZINTĂ CALIFI-CATIVE NET DIFERITE FAŢĂ DE ANSAMBLU

C. Măsuri de restructurare organizatorică de ansamblu a unităţii de C&D, funcţie de opţiuni şi posibilităţi reale:

- măsuri de privatizare specifice activităţii de C&D (în metodologia MCT);

- organizarea sub forma unor asociaţii, societăţi mixte;

- mărirea capitalului pe seama strategiei de participaţii de la proprii angajaţi sau principali beneficiari;

- crearea unor sectoare de activitate noi (servicii, microproducţii noi).

PENTRU CAZUL ÎN CARE SUBUNITĂŢILE DE C&D IDENTIFICATE CA AUTONOME PREZINTĂ CALIFI-CATIVE SIMILARE FAŢĂ DE ANSAMBLU

A. Cazul în care abaterea este în sens pozitiv:

- modularizarea subunităţii sub forma acordării unei largi autonomii financiare (conturi proprii, strategie proprie, servicii proprii integrate ş.a.;

- modularizarea şi divizarea, cu menţinerea unor surse de venit pentru unităţile de C&D, sub forma unor redevente, participaţii ş.a., inclusiv privatizarea sub forma unor întreprinderi mici şi mijlocii.

B. Cazul în care abaterea este în sens negativ:

- izolarea subunităţii şi analiza posibilităţilor de restructurare în etapa următoare;

- valorificarea subunităţii ca activ, prin vânzare, locaţie, închiriere, participare ca aport la societăţi mixte ş.a.

2.4.5. Direcţiile de analiză în vederea stabilirii strategiei de restructurare în vederea eliminării pierderilor - etapa a II-a

ÎN CAZUL SUBUNITĂŢILOR CU AUTONOMIE, IDENTIFICATE CA GENERATOARE DE PIERDERI

Stimularea activităţii eficiente (servicii sau produse) şi inhibarea producerii celor ineficiente.

Analiza costurilor la principalele servicii şi produse de C&D, evaluarea măsurilor de reducere a cheltuielilor specifice.

Eficientizarea unor sectoare de activitate prin reducerea suprafeţelor ocupate şi organizarea unor noi activităţi cu randament sporit.

Izolarea şi reconsiderarea oportunităţii menţinerii în funcţiune (decizii tehnice, productivitate, consumuri, spaţii tehnologice).

Analiza costurilor activităţilor de C&D sau microproducţie la nivel de ansamblu activitate subunitate.

ÎN CAZUL TRATĂRII UNITĂŢII DE C&D CA ANSAMBLU

NOTĂ: Stabilirea căilor de restructurare în etapa a II-a se realizează după analizele din etapa I; în acest sens, în cazul în care, la nivel de unitate sau subunitate, se optează pentru variante de modularizare şi divizare în vederea privatizării sau asocierii, analizele pentru etapele a II-a şi a III-a nu se mai fac, datorită schimbării datelor problemei.

2.4.6. Scheme selective de interpretare a rezultatelor analizei poziţiilor subunităţilor de C&D care pot lucra în regim de autonomie (pentru trei subunităţi)

2.4.7. Elaborarea scenariilor de restructurare a unităţilor şi subunităţilor de C&D, pornind de la elementele analizei diagnostic

A. Strategie generală

B. Programe detaliate

ETAPA DE RESTRUCTURARE	I	II	III
MODALITATEA DE RESTRUCTURARE	1, 2, ........., i	1, 2, ........., j	1, 2, ........., k

CRITERII DE AGREGARE

A. Modalităţile de restructurare sunt luate în analiză în ordinea etapa I - etapa a II-a - etapa a III-a. B. În cadrul etapei se poate realiza o ierarhizare a abordărilor modalităţilor de restructurare, după diverse criterii (tehnologice, resurse financiare, fără personal ş.a.) C. Agregarea se realizează pornind de la modalităţile operaţionale din etapa I, în etapa a II-a evitântu-se suprapunerea de măsuri cu etapa I, respectiv în etapa a III-a, suprapunerea cu etapele I şi a II-a. D. Dacă după una din etape, respectiv una din modalităţile de restructurare se apreciază un nivel acceptabil de rentabilitate al subunităţii C&D sau al produselor analizate, atunci nu se va continua analiza modalităţilor ulterioare, în sensul reorientării resurselor (în general limitate) către alte subunităţi sau produse. E. Un scenariu de restructurare poate fi considerat încheiat în momentul când resursele apreciate a fi acumulate într-o perioadă de timp se epuizează. F. Se elaborează un număr de scenarii de bază (care, în general, este cuprins între 2 şi 5). Prin scenariu de bază se înţelege o secvenţă de etape şi modalităţi caracterizată pe o similitudine redusă în comparaţie cu alte scenarii de bază.

2.4.8. Schema programării derulării unui scenariu de restructurare a unităţilor de C&D în baza analizei-diagnostic

(după restructurarea ştiinţifică, ce precede etapele prezentate)

Poz.	Etapa şi modalităţle de restructurare	Perioada de realizare şi costurile de investiţii previzionate (mil. lei) Trimestre													Factori de risc în realizarea restructurării
														............
I	Etapa I														- Nerespectare termene
I.1	Modalitatea: 1	2,5	10												- Majorare costuri
I.2	2		7	15											- Imposibilitatea derulării
.	.														scenariului ş.a.m.d.
.	.
I.i	I							5	8	3
	TOTAL COSTURI APA I	2,5	17	15	.	.	.	5	8	3	.	.	.	. . .. . . . . . . . . . .	-
II	Etapa a II-a														- Nerespectare termene
II.1	Modalitatea: 1		5												- Majorare costuri
II.2	2			8	3	3									- Efecte contrare ş.a.m.d.
.	.
.	.
II.j	j								5	6	7
	TOTAL COSTURI ETAPA a II-a	.	5	8	3	3	.	.	5	6	7	.	.	. . .. . . . . . . . . . .	-
III	Etapa a III-a														- Nerespectare termene
III.1	Modalitatea: 1	15	20	20	20										- Majorari preţ furnizori
III.2	2			17	30	20	20	5							- Imposibilitate aprovizionare
.	.														ş.a.m.d.
.	.
III.k	k									40	40
	TOTAL COSTURI ETAPA a III-a	15	20	37	50	20	20	5	.	40	40	.	.		-
	TOTAL GENERAL	17,5	42	60	.	.	.	.	.	.	.	.	.	. . .. . . . . . . . . . .	-

2.4.9. Optimizarea scenariilor de restructurare elaborate

Premise:

- maximizarea impactului ştiinţific / tehnologic pe piaţă

- implicarea în programe de cercetare internaţionale

Criterii:

1. Obţinerea unor rezultate financiare maxime, apreciate a se asigura cu resurse limitate.

2. Durata minimă de realizare a relansării economice şi ştiinţifice a unităţii.

3. Asigurarea cu utilaje şi echipamentele necesare menţinerii calităţii serviciilor şi produselor activităţii de bază, la nivelul tehnico-ştiinţific solicitat de clienţi.

4. Menţinerea şi formarea de nou personal calificat pe structura specialităţilor de bază din cercetare, estimate a fi solicitate în cadrul subramurii economice.

5. Formarea şi dezvoltarea unor surse de venituri din activităţi apropiate de preocuparea de bază, în sensul menţinerii/ creşterii cifrei de afaceri şi a patrimoniului existent.

NOTĂ:

Criteriile 3, 4 şi parţial 2 sunt caracteristice unităţilor de C&D şi vor fi apreciate conform cerinţelor proprii acestui domeniu de activitate.

LUCRĂRI ŞI PROCEDEE DE EVALUARE

1. Analize tehnico-economice

2. Studii de fezabilitate

3. Metode de analiză multicriterială

4. Metode matematice complexe de optimizare a soluţiei

2.4.10. ABORDAREA ANALIZEI DIAGNOSTIC A UNITĂŢILOR DE C&D ÎN CURS DE RESTRUCTURARE / PRIVATIZARE

(Preluat din metodologia AMCOR)

2.4.11. ABORDAREA ANALIZEI DIAGNOSTIC A UNITĂŢILOR

DE C&D ÎN CONDIŢIILE REDRESĂRII

(Preluat din metodologia AMCOR)

2.4.12. ABORDAREA ANALIZEI DIAGNOSTIC A UNITĂŢILOR DE C&D ÎN CONDIŢII DE CRIZĂ

(Preluat din metodologia AMCOR)

Cap.3. METODOLOGIA CEMATT DE ANALIZĂ DIAGNOSTIC

COMPLETĂRI ŞI ADAPTĂRI SPECIFICE ACTIVITĂŢII DE C&D

CUPRINS

3.1. Prezentarea succintă a metodologiei CEMATT......................................................... 43

3.2. Adaptări necesare pentru evaluarea unităţilor de C&D.............................................. 46

3.3. Adaptări la nivelul criteriilor...................................................................................... 49

DAD 1 Financiar....................................................................................................... 49

DAD 2 Adaptarea la piaţă ştiinţei............................................................................... 50

DAD 3 Potenţialul ştiinţific al prestaţiilor..................................................................... 53

DAD 4 Calitatea........................................................................................................ 56

DAD 5 Managementul general................................................................................... 59

DAD 6 Resursele umane............................................................................................ 61

3.4. Concluzii şi propuneri............................................................................................... 64

3.1. Prezentarea succintă a metodologiei CEMATT*)

Modelul de AD elaborat de CEMATT, desemnat în anul 1993 pe baza unei licitaţii organizate de către Consiliul pentru Coordonare, Strategie şi Reformă Economică (CCSRE) drept metodologie "standard" pe plan naţional, a fost conceput ca un sistem de diagnozare multicriterială a stării unei societăţi comerciale, în vederea fundamentării opţiunilor privind soluţiile de restructurare şi planurile strategice pentru orientarea ei în ambianţa actualei perioade de tranziţie spre economia de piaţă.

Metodologia publicată a fost destinată în special societăţilor comerciale ce desfăşoară activităţi generatoare de profit, de gen industrial. Totodată, au fost avute în vedere posibilităţile de adaptare a procedurilor recomandate şi pentru alte tipuri de unităţi economice.

În cazul unităţilor de cercetare-dezvoltare (C&D), o astfel de adaptare este absolut necesară, cel puţin din două motive.

Primul motiv constă în rolul major al cercetătorului în obţinerea rezultatelor. Spre deosebire de activitatea industrială, în cadrul căreia resursele materiale (maşini, unelte, procedee etc.) sunt hotărâtoare, resursele umane implicate în cercetare au un rol activ, de ideile şi acţiunile lor depinzând în cea mai mare măsură performanţele obţinute. Totuşi, nu trebuie subestimată importanţa dotării bazei materiale a cercetării, atât performanţele rezultatelor obţinuute, cât şi pentru însăşi calificarea cercetătorilor.

Al doilea motiv constă în faptul că, spre deosebire de societăţile comerciale tipice, unităţile de C&D nu au ca principală şi unică ţintă profitul material propriu, cele mai multe dintre ele limitându-se la recuperarea cheltuielilor şi la resursele strict necesare pentru permanenta înnoire şi completare a echipamentelor de investigaţie ştiinţifică. Principalul criteriu care permite evaluarea unei unităţi de C&D nu va fi, deci, profitul material realizat din propria sa activitate, ci profitul obţinut de utilizatorii cercetărilor sale şi, totodată, creşterea prestigiului său ştiinţific, ca urmare a performanţelor atinse de lucrările elaborate.

După cum s-a arătat şi în capitolul 2, procedura de AD propusă parcurge (par. 2.3.2.) cinci niveluri de evaluare:

a) informaţii primare, documentaţii curente existente în întreprinderi, tabele cu date şi răspunsuri la chestionare, date în cadrul unui complex de auditări (interviuri);

b) un set de criterii astfel alese, încât să permită obţinerea unei imagini complete a stării întreprinderii, cu evidenţierea punctelor critice şi a schimbărilor de efectuat pentru eliminarea disfuncţionalităţilor constatate. În metodologie se consemnează că "sistemul de criterii trebuie considerat ca având un caracter deschis", urmând a fi adaptat în raport cu specificaţiile obiectelor de analizat.

În principiu, analiza fiecărui criteriu este orientată spre trei momente de referinţă:

- trecut - evoluţia stării în ultimii 2-3 ani;

- prezent - starea în momentul AD;

- viitor - perspectivele pe termen scurt/ mediu.

La nivelul criteriilor, expertul stabileşte, pe baza informaţiilor primare obţinute şi a informării făcute prin auditări, un calificativ (notă) pe o scară de cinci trepte de evaluare. Notele de la 1 la 5 reprezintă o stare aflată între inadaptare totală la cerinţe şi o situaţie de satisfacere a cerinţelor de nivel internaţional ridicat.

De asemenea, pentru fiecare criteriu este stabilit un grad de importanţă, căruia îi corespunde un coeficient de importanţă (ki), după cum urmează:

Grad de importanţă a criteriului	Consecinţele neîndeplinirii criteriului	Valoarea ki
Foarte important	Extrem de grave la nivelul întregii întreprinderi	5
Major	Grave la nivelul unor compartimente	2
Secundar	Efecte izolate	1

În lucrarea citată se prezintă, pe baza teoriei măsurării, o amplă fundamentare a modelului adoptat, justificând atât alegerea scării de măsurare lineară, cu intervalul de măsurare cuprins între 1 şi 5 unităţi, cât şi performanţele metodologice ale procedurilor de evaluare şi agregare recomandate.

Deosebit de importantă este stabilirea acelor criterii la care se înregistrează un prag de alarmă, sub care apare riscul major ca, din acest motiv, "starea" societăţii să se deterioreze grav, independent de calificativele obţinute pe ansamblul societăţii.

c) Pentru o mai bună sistematizare a investigaţiilor, criteriile au fost grupate în şase direcţii de analiză (DAD), fiecare caracterizată printr-o funcţiune importantă de conducere. Fiecare DAD poate fi considerată ca un subsistem general de management, având responsabilităţi şi autorităţi înrudite.

Direcţiile de analiză adoptate în metodologia CEMATT sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 3.1.

Cod	Funcţiuni sau subsisteme	Principalele obiective ale analizei
1	2	3
DAD 1	Managementul financiar	Echilibrul financiar şi stabilitatea lui
DAD 2	Capacitatea de adaptare la cerinţele pieţei	Relaţiile întreprindere-piaţă Marketingul strategic Marketingul operaţional
DAD 3	Tehnologie	Conducerea tehnică. Organizarea şi dotarea procesului de producţie.
DAD 4	Calitatea	Sistemul de conducere a calităţii totale. Gradul de încărcare în asigurarea unui nivel constant şi competitiv al calităţii producţiei.
DAD 5	Managementul general	Îndeplinirea funcţiunilor manageriale (strategie, organizare, antrenare, coordonare, control). Stilul de conducere. Cultura firmei
DAD 6	Resurse umane	Gradul de identificare şi motivare a salariaţilor. Metodele de evaluare, promovare, testare şi instruire a salariaţilor.

Pornind de la notele calificative acordate pentru diferitele criterii afectate fiecărei direcţii de analiză, se stabileşte o notă-calificativ pe DAD, printr-o operaţie de medie ponderată (cu ajutorul coeficienţilor de importanţă ki atribuiţi fiecărui criteriu).

Direcţiile de analiză cu nota sub 2 sunt semnalate ca direcţii critice, ca verigi slabe, necesitând intervenţii corective prioritare şi importante.

d) La nivelul patru al analizei, se determină calificativul pe întreprindere, care rezultă, de asemenea, printr-o operaţie de medie ponderată a celor şase note calificative obţinute la nivelul DAD. Ponderea se face atribuind fiecărei DAD un coeficient subunitar diferenţiat, suma celor şase coeficienţi fiind egală cu 1.

Calificativul astfel determinat va situa întreprinderea pe una din cele cinci trepte ale unei scări de restructurare industrială, denumită convenţional scara celor cinci stele. Fiecare treaptă de pe această scară corespunde unui anumit portret-robot de întreprindere, căruia i se acordă o sugestie de strategie. Asupra acestui "portret-robot" şi a sugestiilor strategice aferente vom reveni în cele ce urmează.

e) Ultima treaptă a modelului descris reprezintă interfaţa analizei diagnostic cu procesul de elaborare a programului de restructurare a unităţii, program în cadrul căruia trebuie avute, în vedere, în primul rând, pragurile de alarmă şi direcţiile de analiză critice semnalate de AD. O sumă de alte prestaţii scoase în evidenţă de proiectul analizei-diagnostic vor furniza elementul de bază pentru elaborarea planurilor concrete de acţiuni manageriale vizând restructurarea şi pregătirea privatizării.

3.2. Adaptări necesare pentru evaluarea unităţilor de C&D

Din descrierea succintă a modelului CEMATT de AD, efectuată în 3.1, rezultă că aceasta oferă o procedură coerentă de analiză multicriterială a "stării" unei organizaţii, procedură prezentând totodată însemnate posibilităţi de adaptare la specificul domeniului supus examinării.

Acestea sunt motivele pentru care considerăm că realizarea unei metodologii unitare pentru unităţile de C&D din ţara noastră s-ar putea efectua pornind de la modelul susmenţionat, cu unele amendamente care se vor prezenta în continuare.

În esenţă, se recomandă menţinerea structurii globale a modelului CEMATT, constând în succesiunea şi conţinutul celor cinci niveluri de analiză descrise mai sus. Totodată, recomandăm menţinerea formalismului metrologic şi statistic adoptat în acest model, care prezintă avantajul de a asigura performanţe metodologice satisfăcătoare şi un maximum de comparabilitate între rezultatele analizelor diagnostic efectuate la organizaţii din domenii diferite. În acest sens, se propune menţinerea sistemului de notare a calificativelor acordate pentru evaluarea la nivelul criteriilor, precum şi a algoritmilor de agregare a acestor calificative pe criterii, pentru a rezulta calificativul pe DAD şi în final calificativul global al unităţii de C&D analizate.

În ordinea desfăşurării procesului de AD, aşa cum este prezentată în fig.3.1 şi care rămâne perfect valabilă, adaptările pe care le considerăm necesare se referă la următoarele:

a) Specificaţia unora dintre criteriile folosite pentru evaluare, în vederea receptării cât mai complete a aspectelor specifice activităţilor de cercetare. În acest timp, vor trebui adaptaţi şi coeficienţii de importanţă, atribuiţi diferitelor criterii. În esenţă, faţă de 41 criterii recomandate de metodologia CEMATT, în varianta propusă pentru evaluarea unităţilor de cercetare s-au menţinut 33 de criterii, din care 12 criterii au rămas conform metodologiei CEMATT.

Adaptarea la activitatea de cercetare s-a concretizat prin redactarea a 9 criterii noi; totodată, la un număr de 12 criterii s-au adus modificări importante în problematica de analizat. În mod corespunzător, urmează să fie introduse schimbări în chestionarele şi tabelele de date necesare analizării criteriilor noi sau celor care prezintă modificări importante.

Prezentări mai detaliate, pe fiecare criteriu în parte, ale acestor completări şi adaptări sunt realizate în continuare.

b) Potenţialul şi denumirea direcţiilor de analiză. Se propune menţinerea celor şase criterii de analiză (DAD 1-6), din care:

- la DAD 1 Financiar, nu se propune nici o modificare;

- la DAD 4 (Calitate), 5 (Managementul general) şi 6 (Resurse umane) s-au menţinut denumirile, operându-se adaptări în specificarea şi definirea criteriilor;

- la DAD 2 (Marketing) şi 3 (Tehnologie) se propun schimbări importante în conţinutul şi în denumirea DAD, corespunzător unor noi seturi de criterii.

Tabelul 3.2. prezintă noua structură (adaptată pentru evaluarea unităţilor de C&D) a funcţiunilor fiecărei DAD şi principalele obiective de analiză la fiecare în parte (de comparat cu tabelul 3.1.).

Tabelul 3.2.

Cod	Funcţiuni sau subsisteme	Principalele obiective ale analizei
1	2	3
DAD 1	Managementul financiar	Echilibrul financiar şi stabilitatea lui
DAD 2	Capacitatea de adaptare la cerinţele pieţei ştiinţei	Relaţiile întreprinderii cu diferiţi utilizatori şi finanţatori de cercetare. Strategia de markting a cercetării. Marketingul operaţional
DAD 3	Potenţialul ştiinţific al pieţii	Structura prestaţiilor de cercetare ş.a. Dotarea cu echipamente de cercetare. Relaţii de cooperare şi parteneriat.
DAD 4	Calitatea	Sistemul de conducere a calităţii totale. Verificarea calităţii lucrărilor de cercetare şi proiectare. Documentarea.
DAD 5	Managementul general	Îndeplinirea funcţiunilor manageriale (strategie, organizare, antrenare, coordonare, control). Project- engineering. Stilul de conducere.
DAD 6	Resurse umane	Gradul de identificare şi motivare al salariaţilor. Factori motivatori de pe treptele superioare. Calificare ştiinţifică a personalului. Metodele de evaluare, promovare, testare şi instruire a salariaţilor.

c) Interpretarea rezultatelor globale ale AD se face, în cazul unităţilor de C&D, pe baza calificativului de ansamblu al unităţii, obţinut printr-o operaţie de medie ponderată a calificativelor pe cele şase DAD. Două adaptări importante vor fi luate în considerare.

Prima se referă la coeficienţii de pondere folosiţi pentru calculul mediei. Este normal să avem în vedere faptul că importanţa funcţiunilor specifice ale celor şase direcţii de analiză - pe care trebuie să o reflecte coeficienţii respectivi de pondere - diferă în raport cu profilul de activitate al organizaţiilor analizate, această importanţă tratându-se prin contribuţia relativă a diferitelor funcţiuni la succesele şi insuccesele organizaţiei respective. Valorile acestor coeficienţi (pi) cuprinse în metodologia CEMATT au rezultat din experienţa firmei în evaluarea de întreprinderi industriale. Aceste valori trebuie corectate pentru aplicarea în domeniul cercetării, marcând, de exemplu, în cazul industriei, importanţa majoră acordată funcţiunilor financiare şi a asigurării calităţii, iar - în cazul cercetării - importanţa majoră a resurselor umane, a dotărilor specializate, a calităţii lucrărilor realizate. Chiar între diferitele tipuri de profiluri de cercetare (cercetări fundamentale, cercetări aplicative, dezvoltare) trebuie acceptate unele diferenţieri. Este indicat ca aceşti coeficienţi să fie definitivaţi numai după o anumită perioadă de experimentare a metodologiei de AD propuse.

În tabelele 3.3. şi 3.4. de mai jos, se prezintă atât coeficienţii pi din metodologia CEMATT (recomandată pentru întreprinderi cu profil industrial), cât şi o colecţie de astfel de coeficienţi recomandaţi pentru utilizare la diferite tipuri (profiluri) de unităţi de cercetare.

Tabelul 3.3. - Coeficienţi pentru industrie recomandaţi de CEMATT

Nr.crt.	DAD	pi
1	Financiar	0.21
2	Adaptarea la cerinţele pieţei	0.17
3	Tehnologie	0.15
4	Calitate	0.17
5	Managementul general	0.15
6	Resurse umane	0.15

Tabelul 3.4. - Coeficienţi recomandaţi pentru unităţi de C&D

Nr.crt.	DAD	Cercetări fundamentale	Cercetări aplicative	Dezvoltare
1	Financiar	0.10	0.15	0.20
2	Adaptarea la cerinţele pieţei	0.10	0.20	0.20
3	Potenţialul ştiinţific al prestaţiilor	0.35	0.20	0.15
4	Calitate	0.10	0.15	0.15
5	Managementul general	0.10	0.10	0.15
6	Resurse umane	0.25	0.20	0.15

A doua adaptare importantă se referă la definirea celor cinci trepte ale scării de restructurare. Este evident că aceste definiţii nu pot fi preluate din metodologia CEMATT, unde ele se referă la unităţile cu profil preponderent industrial.

În tabelul de mai jos se propune o definire sintetică a acestei scări, definire care ar urma să fie completată şi definitivată după o perioadă de experimentare a metodologiei de AD.

Tabelul 3.5. Definirea sintetică a scării de clasificare a scării de clasificare

a unităţilor de C&D

Clasificarea	Caracterizarea sintetică a stării	Recomandări preliminare privind strategia de restructurare de adoptat
*	Lipsă totală de perspectivă	Desfiinţarea ca unităţi de C&D. Integrarea colectivă sau fragmentată într-o întreprindere generatoare de profit
**	Situaţie critică	Restructurarea radicală se impune. Măsuri pentru ieşirea imediată din pragurile de alarmă. Restrângeri importante de activitate. Schimbări importante de profil (altele decât cercetarea), realizabile pe termen scurt. Înglobarea într- un centru de inginerie industrială.
***	Echilibru dificil	Restructurări importante. Noi obiective de marketing strategic care să asigure activitatea pe termen mediu.
****	Adaptare satisfăcătoare	Selectarea de noi obiective strategice cu aplicare pe termen mediu şi lung. Lichidarea activităţilor de nivel ştiinţific inferior.
*****	Activitate de înaltă competitivitate	Acţiuni pentru creşterea prestigiului ştiinţific, pe plan internaţional, prin colaborări la programe internaţionale de cercetare şi parteneriate. Nu sunt necesare restructurări majore.

3.3. Adaptări la nivelul criteriilor

DAD 1 Financiar

Scopul acestei analize constă în evaluarea echilibrului dintre resursele financiare şi utilizările acestora la nivelul întregii unităţi. Se încearcă nu numai constatarea stării actuale de echilibru sau dezechilibru, ci şi estimarea şanselor de succes financiar în viitorul imediat. Analiza financiară a fost comprimată la un număr de 10 criterii, răspunzând atât cerinţelor uzuale ale analizei de credit (respectiv întrebării dacă un credit solicitat are sau nu are şanse reale de a fi rambursat), cât şi cerinţelor analizei financiare coerente, îndreptate spre stăpânirea fenomenelor economice interne ale întreprinderii, printr-un management financiar eficient.

Criteriile cu coeficient maxim de importanţă (5) sunt cele referitoare la:

- Evoluţia fondului de rulment net (raportat la cifra de afaceri) - DAD 1-2;

- Rentabilitatea financiară (profitul brut raportat la veniturile totale) - DAD 1-4;

- Evoluţia îndatorării nete - DAD 1-6.

Criteriile cu coeficient de importanţă mediu (2) sunt următoarele:

- Ponderea capitalului împrumutat în cifra de afaceri DAD 1-1;

- Rentabilitatea activităţii (capacitatea de autofinanţare raportată la cifra de afaceri) - DAD1-3;

- Remunerarea factorului muncă (cheltuieli salariale raportate la cifra de afaceri) - DAD 1-7.

Stabilirea calificativelor pe criterii urmează să se facă pe o scală esenţialmente calitativă, valabilă pentru toate criteriile DAD 1, care ia în considerare evoluţia pe trei sau mai mulţi ani a fiecărui criteriu astfel:

Tabelul 3.6.

Calificativ	Evoluţia pe ultimii trei ani
1	Trendul ratei constant şi semnificativ defavorabil
2	Trendul ratei constant defavorabil cu oscilaţii moderate.
3	Rata prezintă variaţii moderate în jurul unei valori satisfăcătoare.
4	Trendul general este favorabil cu creşteri/ descreşteri nu foarte importante.
5	Trendul general este favorabil cu creşteri/ descreşteri semnificative.

Informaţiile oferite în cadrul DAD 1 reprezintă un element solid pentru construirea planurilor de afaceri şi pentru analiza modului în care diferitele afaceri luate în considerare vor afecta indicatorii cuprinşi în cele zece criterii.

Se recomandă preluarea integrală a criteriilor şi modalităţilor de evaluare din metodologia CEMATT pentru DAD 1, cu următoarea observaţie: modificarea coeficientului de ponderare al criteriului DAD 1-4; rentabilitate financiară, de la valoarea maximă 5 la valoarea medie 2.

DAD 2 Adaptarea la piaţa ştiinţei

Diferenţierea conţinutului acestei direcţii de analiză, în cadrul evaluării unei unităţi de cercetare, derivă în principal din diferenţele de structură care există între piaţa comercială şi piaţa ştiinţei. Aceasta din urmă cuprinde următoarele segmente:

a) Piaţa programelor naţionale şi internaţionale de cercetare, coordonare şi finanţare la nivel guvernamental sau al organizaţiilor interguvernamentale.

b) Piaţa proiectelor de cercetare a lucrărilor care se desfăşoară pe bază de contracte încheiate de unităţile de cercetare cu întreprinderi sau alte organizaţii, care sunt şi utilizatorii cercetărilor respective.

c) Piaţa excelenţei, reputaţiei sau competenţei, în cadrul căreia se desfăşoară lucrări de cercetare destinate avansării cunoaşterii ştiinţifice şi utilizării acestor noi cunoştinţe în cadrul altor lucrări de cercetare (cercetări ale căror rezultate se folosesc în interiorul ştiinţei).

d) Piaţa proprietăţii intelectuale, în cadrul căreia intră acordările de licenţe, vânzările de brevete, efectuarea de consultanţă, predarea de know-how, şi orice alte forme de transfer tehnologic cu conţinut tehnic şi ştiinţific.

e) Piaţa serviciilor conexe cercetării, din cadrul căreia menţionăm activitatea de documentare ştiinţifică din bănci proprii de date, efectuarea de testări în vederea certificării calităţii unor produse, procese sau măsurării unor îndemânări, confirmarea unor performanţe etc.

Criteriul DAD 2-1 analizează portofoliul de lucrări destinate acestor segmente de piaţă şi evoluţia acestui portofoliu în timp. Analiza se va face pe baza unei informaţii primare de tipul indicat în tabelui 3.7.

Tabelul 3.7.

Segmentul de	Cifra de afaceri pe ani (mil. lei)
piaţă a ştiinţei	Realizări			Prevederi
	N-2	N-1	N	N+1	N+2
Total lucrări de cercetare
A
B
C
D
E
Microproducţii
Alte prestaţii

Aceste date se vor furniza atât pentru ansamblul unităţii de C&D, cât şi pe domenii principale de activitate.

Evaluarea notei pentru acest criteriu se va face în raport cu tendinţele care se vor evidenţia, ţinând seama de scala indicată în tabelul 3.6.

Vor fi evaluate pozitiv următoarele evoluţii ale ponderii sau volumului de lucrări aparţinând diferitelor segmente de piaţă, astfel:

- Reducerea ponderii lucrărilor finanţate din bugetul de stat sau din fondul de 1%, ţinând seama de nevoile de a diminua considerabil volumul cercetărilor aplicative contractate cu MCT sau alte ministere, din aceste resurse (segmentul a).

- Creşterea corespunzătoare a lucrărilor de cercetare contractate direct cu utilizatorii lucrărilor respective (segmentul b).

- Creşterea veniturilor realizate din segmentele de piaţă d şi e.

Evoluţiile de sens contrar vor fi evaluate negativ.

Coeficientul de importanţă k=5.

Criteriul DAD 2-2 evaluează capacitatea ştiinţifică de adaptare la piaţa ştiinţei. În acest scop se vor examina următoarele informaţii furnizate de unitate:

a) Domeniile de cercetare abordate, apreciind fiecare situaţie din institutul analizat în comparaţie cu alte institute din ţară şi străinătate, în ceea ce priveşte competitivitatea în domeniul respectiv (sub raportul performanţă supra-preţ şi promptitudine de rezolvare).

b) Specificaţia lucrărilor cu caracter deosebit faţă de activitatea curentă, contractate în ultimii ani. Aprecierea nivelului lor ştiinţific pe scara de la punctul a).

c) Termene de execuţie (contractate şi realizate).

d) Principalele efecte economice oferite beneficiarului ca urmare a aplicării cercetării, prevăzute iniţial şi realizate în final.

Evaluarea notei pentru acest criteriu se va face ţinând seama, în primul rând, de calificativul mediu la subcriteriul a), apreciat astfel:

Calificativ	Competitivitate
1	Inferioară altor unităţi din ţară
2	Comparabilă ca mediu celorlalte unităţi din ţară
3	Nivel superior faţă de alte unităţi din ţară
4	Nivel similar situaţiei medii pe plan internaţional
5	Nivel de vârf internaţional

Nota de ansamblu pentru acest criteriu se va situa în jurul celei de la subcriteriul a), reflectând pe cât posibil contribuţia profesională a corpului de cercetători în vederea identificării, şi adaptării la cerinţele pieţei, prin angajarea la rezolvarea de probleme noi şi prin promptitudinea de rezolvare (subcriteriile b, c şi d).

Se va acorda o importanţă deosebită informărilor asupra rezultatelor economice obţinute efectiv de utilizatorii lucrărilor de C&D, în principal, prin compararea evaluărilor de efecte economice efectuate "ex-ante" şi "ex-post".

Coeficientul de importanţă k=2

Criteriul DAD 2-3 se referă la capacitatea economică de adaptare la piaţa ştiinţei. Evaluarea se va face analizând preţurile la care sunt contractate şi facturate diferite categorii de lucrări. În acest scop se vor examina comparativ preţurile unor lucrări de C&D similare cu cele practicate anterior, sau de institute cu profil apropiat. Această examinare este utilă în special la lucrări de rutină care se repetă, ca, de exemplu, efectuarea de testări, studii de fazabilitate etc. Pentru alte categorii de lucrări se va proceda la analiza comparativă a structurii preţului de cost, examinând, în special, cotele de regie aplicate, consumurile de materiale şi de manoperă. Se vor examina, de asemenea, diferenţe între costurile prevăzute în antecalculul devizului şi cele din postcalcul.

Eventualele acoperiri artificiale, prin mărirea nejustificată a costurilor în faza de postcalcula-ţie, vor putea fi depistate cu oarecare uşurinţă.

La acordarea calificativului pentru acest criteriu se va ţine seama de gradul de implicare a conducerii echipelor de cercetare în stabilirea corectă a preţurilor de contractare, evitându-se pierderea de comenzi ca urmare a unor preţuri exagerate, precum şi de participarea acestei conduceri la definitivarea postcalculaţiei, astfel încât să se stimuleze realizarea de economii faţă de preţul antecalculat, şi să se evite încărcarea devizului cu cheltuieli de materiale şi manoperă care nu aparţin de lucrarea în cauză.

Coeficientul de importanţă k=1.

Criteriul DAD 2-4 se referă la eficienţa funcţiunii marketing a institutului, privind în special activităţile de marketing operaţional:

1 - preocuparea pentru stabilirea şi menţinerea unor relaţii strânse cu prezumtivii beneficiari ai lucrărilor efectuate de institut;

2 - activităţi promoţionale, în special - participarea la târguri şi expoziţii;

3 - organizarea de expoziţii proprii, simpozioane, demonstraţii, pentru informarea prezumtivilor beneficiari.

4 - cunoaşterea concurenţei şi evaluarea ei corectă în raport cu potenţialul propriu;

Se vor analiza separat activităţile de marketing operaţional desfăşurate la nivelul institutului, în cadrul unui compartiment specializat, precum şi cele îndeplinite în cadrul unor compartimente de cercetare, care au preluat şi atribuţii de marketing.

Coeficientul de importanţă k=2.

Criteriul DAD 2-5 se ocupă de activitatea de marketing strategic, deci - de acea activitate pe baza căreia unitatea de cercetare îşi stabileşte pe termen mediu şi lung anumite domenii strategice de afaceri (DSA), denumite şi "nişe strategice", definite prin tipuri noi de prestaţii, destinate unor anumite segmente ale pieţei de cercetare bine precizate.

Un plan de marketing strategic trebuie să prevadă atât obiectivele strategice care se propun a fi atinse, desfăşurarea în timp a pregătirii, cât şi resursele necesare şi modul de asigurare a acestora.

Evaluarea va aprecia prevederea şi aplicarea unor proceduri sistematice pentru evaluarea "ex-ante" a propunerilor de lucrări (a proiectelor), implicit pentru identificarea DSA posibile de abordat şi pentru selectarea acestora în raport cu activitatea segmentului de piaţă şi cu condiţiile de competitivitate care pot fi create în unitatea de C&D. Se va examina cum se asigură antrenarea tuturor compartimentelor din unitatea care trebuie să contribuie la realizarea lor, conform programelor stabilite (controlling strategic).

Coeficientul de importanţă k=2.

DAD 3 - Potenţialul ştiinţific al prestaţiilor

În cadrul acestei direcţii de analiză, care diferă substanţial de DAD 3 (Tehnologie) din metodologia CEMATT, s-a urmărit concentrarea evaluării asupra factorilor care au un rol determinant în performanţa ştiinţifică a activităţii de cercetare.

În cadrul criteriului DAD 3-1 se analizează evoluţia structurii activităţii de cercetare, în raport cu conţinutul ştiinţific al acestei activităţi. Cu ajutorul datelor cuprinse într-un tabel, conform machetei (tabelul 3.8.) de mai jos, se prezintă ponderile anuale în cifra de afaceri a diferitelor categorii de cercetare, începând cu cercetarea fundamentală pură (ale cărei rezultate constituie elemente noi de cunoaştere, destinate aplicării nu în diferite alte activităţi, ci în însăşi sfera cercetării), continuând cu diferite categorii de cercetări aplicative, diferenţiate în raport cu elementele de noutate pe care le implică, şi mai departe, cu cercetări de dezvoltare (crearea de noi produse sau procese, prin adaptarea unor rezultate ale cercetărilor aplicative), precum şi cu activităţi auxiliare cercetării.

Tabelul 3.8. Evoluţia structurii valorice a activităţii de cercetare

Categorii de	Cifra de afaceri pe ani (mil. lei/ ponderi din total în %)
Cercetare	N-2	N-1	N	N+1	N+2	Obs.
Total lucrări de cercetare
Cercetări fundamentale
Cercetări aplicative cu conţinut ridicat de noutate
Cercetări aplicative cu conţinut mediu de noutate
Dezvoltare
Activităţi auxiliare cercetării.

Evoluţia notei la acest criteriu se face în raport cu ponderile şi tendinţele de variaţie ale acestor ponderi. O pondere ridicată a cercetărilor cu grad înalt de conţinut ştiinţific, precum şi o tendinţă fermă de a se spori această pondere, va determina un calificativ ridicat (4-5). Acest calificativ se va diminua corespunzător în cazul unor tendinţe staţionare la niveluri scăzute, sau la tendinţe de scădere.

Observăm că acest criteriu nu este redundant cu criteriul 2.1. (Tabelele 3.7. şi 3.8. clasifică portofoliile de lucrări în mod diferit). Dimpotrivă, dacă, de exemplu, o diminuare a lucrărilor de cercetare din fondurile proprii ale utilizatorilor de cercetare pe piaţa proiectelor de cercetare destinate unor transferuri tehnologice va determina o scădere a calificativului la criteriul DAD 3-1, această scădere va fi în oareacare măsură compensată de creşterea calificativului la criteriul 2-1 (care evaluează pozitiv sporirea contractelor directe cu utilizatorii lucrărilor de cercetare). Pe de altă parte, dacă scăderea volumului lucrărilor cercetărilor pure nu va conduce la majorări corespunzătoare ale lucrărilor aplicative contractate cu utilizatorii acestora, ambele criterii vor semnala în acelaşi sens negativ.

Coeficientul de importanţă al acestui criteriu va fi k=2.

Criteriul 3.2. analizează dotarea unităţilor de cercetare, cu echipamente specifice.

În cadrul acestui criteriu se vor examina două caracteristici principale:

- gradul de acoperire a nevoilor de cercetare, în raport cu cerinţele de investigare contemporane, pentru diferitele domenii de activitate ale unităţii;

- funcţionalitatea aparaturii existente, performanţele realizabile, condiţiile în care sunt montate şi sunt folosite diferitele aparate, modalităţile de întreţinere;

- nivelul de dotare şi de utilizare a tehnicilor de calcul, inclusiv a tehnicilor avansate de utilizare a calculatorului în cercetare, ca, de exemplu, proiectarea formelor, metoda elementului finit, modelarea şi simularea.

Se vor analiza înregistrările privind uzura fizică şi se va analiza deprecierea morală a echipamentelor şi dacă aceste înregistrări corespund realităţii, rezultând dotarea pe care se poate conta efectiv în perioada următoare, pe termen scurt şi mediu. Se vor examina prevederile privind cerinţele importante de dotare pe perioada următoare şi dacă institutul are o concepţie proprie asupra priorităţilor de completare sau înnoire a dotării, precum şi asupra resurselor financiare necesare în acest scop. Se va analiza ce dotări s-au făcut în ultimii 3 ani, din resurse proprii sau din subvenţii, şi ce probleme s-au rezolvat prin aceste dotări.

O atenţie deosebită se va da îngrijirii şi valorificării dotărilor specifice de mare valoare tehnico-ştiinţifică şi bănească, dotărilor de vârf tehnic, realizate în deceniile '70 şi '80, sub formă de laboratoare speciale şi instalaţii speciale de experimentări ştiinţifice şi testări industriale, examinând nivelul lor actual de exploatare şi posibilităţile de valorificare superioară în viitor.

Coeficientul de importanţă k=5.

Criteriul 3.3. analizează un alt factor important privind potenţialul ştiinţific, şi anume problema relaţiilor ştiinţifice de cooperare pe plan intern şi internaţional. Se ştie că o caracteristică importantă a activităţii moderne de cercetare, la toate nivelurile, constă în dezvoltarea puternică a relaţiilor între unităţile de cercetare şi între cercetători ca persoane, relaţii orientate atât asupra problemelor de cercetare propriu-zise, cât şi asupra celor care se referă la pregătirea şi realizarea transferurilor tehnologice.

În vederea evaluării calificativului la acest criteriu, se vor examina aspectele organizatorice şi funcţionale ale următoarelor tipuri de relaţii:

- Relaţii cu agenţiile guvernamentale şi alte foruri care sunt în legătură cu strategia cercetării şi cu Programul Naţional de Cercetare.

- Legăturile cu companiile industriale susceptibile să preia şi să aplice rezultatele cercetării, în vederea punerii de acord a unor obiective strategice comune.

- Legăturile cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale implicate în finanţarea unor proiecte de cercetare şi organizarea de licitaţii în acest scop.

- Relaţii externe cu firme internaţionale de profil şi organizaţii de cercetare străine, în următoarele forme: înţelegeri, convenţii, parteneriate, consorţii, grupuri comune de lucru, schimburi de specialişti.

- Participarea la licitaţii şi concursuri, cu lucrări de interes naţional şi internaţional.

- Relaţii cu institute din ţară, în vederea punerii de acord a unor colaborări sistematice pentru anumite teme.

La stabilirea calificativului, vor fi luate în considerare programele şi acţiunile organizatorice adoptate în scopurile de mai sus, precum şi rezultatele concrete privind încheierea unor acorduri care se desfăşoară în condiţii favorabile, sau contractarea efectivă a unor lucrări de cercetare, bazate pe coordonare internaţională.

Coeficientul de importanţă k=2.

Criteriul 3.4. se referă la analiza locului pe care îl ocupă protecţia mediului în activitatea institutului.

Calificativul va reflecta importanţa lucrărilor de cercetare desfăşurate în unitate, pentru combaterea poluării mediului. Se recomandă luarea în considerare a următorilor factori:

- Gravitatea efectelor provocate de noxele care sunt combătute.

- Extinderea în spaţiu a efectelor noxelor care sunt combătute.

Pentru stabilirea calificativului se recomandă folosirea matricei din fig.3.2.

Dacă profilul institutului nu este compatibil cu astfel de lucrări, se va considera criteriul nerelevant şi nu se va lua în considerare.

Dacă activitatea institutului implică tehnologii care emit noxe, dar institutul nu se ocupă de aceste probleme, se va acorda nota 1.

Extinderea în spaţiu a efectelor	Gravitatea efectelor provocate
nocive	1	2	3
1	2	2-3	3
2	2-3	3	4
3	3	4	5

Fig.3.2.

DAD 4 Calitatea

Această direcţie de analiză urmăreşte stabilirea gradului de încredere pe care îl oferă organizaţia privind asigurarea unui nivel înalt şi permanent al calităţii prestaţiilor sale.

Criteriul DAD 4-1 se referă la Sistemul de conducere a calităţii (SCQ). Se analizează nivelul de implementare a SCQ în conformitate cu normele ISO în vigoare, având în vedere:

- Structura sistemului şi funcţionalitatea lui.

- Manualul calităţii şi procedurilor.

- Sistemul de auditare internă.

- Înregistrările de calitate.

- Rapoartele periodice asupra nivelului calităţii.

- Reclamaţiile clienţilor, referitoare la calitate (lucrări contestate sau respinse).

Treptele de evaluare vor fi cele prezente pentru DAD 4-1 în metodologia CEMATT.

Dat fiind specificul creativ al activităţii de cercetare, se vor analiza procedurile specifice de asigurare a calităţii, inclusiv cele informale.

Coeficientul de importanţă k=5.

Criteriul DAD 4-2 se referă la analiza practicilor şi metodelor folosite pentru verificarea calităţii cercetărilor. În acest sens se va examina sistemul instituit în acest scop în interiorul institutului, cuprinzând:

a) avizarea temei de cercetare şi a planului de lucru, efectuată înainte de începerea lucrului propriu-zis;

b) avizări pe parcurs în diferite "noduri de decizie";

c) avizări finale la nivelul institutului;

d) avizări finale cu beneficiarul temei (contractului) şi cu reprezentanţi, dacă este cazul, ai prezumtivilor utilizatori (alţii decât contractantul).

Pentru fiecare fază de avizare se va stabili alcătuirea colectivului de avizare şi obligaţia de încheiere a unui document care să sintetizeze recomandările făcute. Experţii neutri vor examina prin sondaj aceste documente, concluzionând asupra calităţii analizelor efectuate de comisiile de avizare şi asupra fondului observaţiilor consemnate.

O problemă specifică de mare importanţă va fi aceea a analizării modalităţilor prin care sistemul de verificare sus-meţionat contribuie la diminuarea riscului pe care îl implică cercetarea. În acest scop, avizările din fazele iniţiale vor urmări determinarea problemelor tehnice insuficient cunoscute şi a fenomenelor insuficient stăpânite, precum şi eliminarea sau reducerea efectelor negative care ar putea apărea la finalizarea lucrării din aceste cauze, prin declanşarea unor examinări teoretice sau experimentale suplimentare, destinate special completării cunoaşterii în direcţiile respective, ca de exemplu modelări şi simulări cu calculatorul, experimentări pe modele etc.

Stabilirea calificativului de avizare la acest criteriu se va face în raport cu constatările experţilor evaluatori, privind structura sistemului de verificare-avizare a lucrărilor de cercetare şi eficienţa lui.

Coeficientul de importanţă k=2.

Criteriul DAD 4-3 se referă la calitatea documentaţiilor de cercetare pe care institutul le elaborează (gradul de fundamentare a studiilor, rigoarea şi corectitudinea verificărilor experimentale, claritatea documentaţiei de execuţie etc.).

Treptele de evaluare vor fi cele prevăzute pentru criteriul DAD 4-4 din tehnologia CEMATT, referindu-se în principal la:

- Corespondenţa cu tema care a stat la baza proiectului.

- Conţinutul şi forma de prezentare.

- Prevederea cât mai cuprinzătoare a condiţiilor de calitate şi metodelor de verificare specifice.

Coeficientul de importanţă k=1.

Criteriul DAD 4-4 Certificări. Acreditări

Acest criteriu evaluează gradul de participare a unităţii de C&D în sistemele actuale de reglementări privind funcţiunile de:

- certificare;

- acreditare;

larg practicate astăzi pe plan internaţional şi în curs de pregătire pentru aplicarea în ţară. În cadrul acestor sisteme, institutelor de cercetări aplicative le revin roluri importante.

Se va examina în ce măsură institutul este angajat sau se pregăteşte a se angaja în lucrări de certificare la nivel de:

- sisteme (inclusiv sisteme de conducere a calităţii), prin consultanţă de specialitate;

- produse şi procese, prin efectuarea de testări şi emiterea de certificate care să ateste corespondenţa acestora cu prevederile unor norme sau standarde naţionale sau internaţionale;

- personal calificat pentru efectuarea unor anumite operaţii de conducere de procese.

Se va examina, de asemenea, în ce măsură institutul dispune de laboratoare acreditate la nivel naţional sau internaţional, acreditarea însemnând acceptarea la nivelul respectiv a valabilităţii certificatelor emise de laborator pentru anumite categorii de teste.

Evaluarea se va orienta după notele indicate în matricea de mai jos (fig.3.3.).

Stadiul aplicării	Domeniul de aplicare
	1	2	3
1	1	1	1
2	1	2-3	3-4
3	1	4	5

Fig.3.3.

Legendă la fig.3.3.

Stadiul aplicării

1 - Nu s-a iniţiat

2 - Pregătiri efectuate

3 - Certificarea sau atestarea obţinută

Domeniul de aplicare

1 - Nu s-a depistat

2 - O fracţiune semnificativă din institut

3 - Institutul în întregime

Nivelul "pregătirilor" se va aprecia atât sub aspect scriptic, cât şi al amenajării şi dotării laboratoarelor respective.

Coeficientul de importanţă k=2

DAD 5 Managementul general

Această direcţie de analiză urmăreşte să evalueze, pe de o parte, calitatea procesului managerial, şi, pe de altă parte, calitatea echipei manageriale. Criteriile sunt similare celor din metodologia CEMATT, cu unele adaptări la problemele de analizat în cadrul criteriilor.

Criteriul DAD 5-1 Strategia firmei. În cadrul acestui criteriu se analizează calitatea strategiei proprii a unităţii, care constituie totodată o măsură indirectă a capacităţii echipei manageriale de a concepe obiectivele spre care trebuie orientată activitatea de viitor.

Atât informaţiile necesare evaluării, cât şi treptele de evaluare, sunt cele indicate în metodologia CEMATT la DAD 5-1.

Calitatea strategiei se va evalua atât prin prisma intereselor proprii ale unităţii analizate, cât şi sub aspectul corelării cu strategia stabilită prin Programul Naţional de Cercetare şi cu programele strategice ale firmelor care valorifică cercetările şi dezvoltările acesteia. În acest sens se va analiza şi corelarea cu criteriul 2-1.

Coeficient de importanţă k=1

Criteriul DAD 5-2. Calitatea procesului managerial. În cadrul acestui criteriu se face o analiză multilaterală a principalelor funcţiuni ale managementului: previziune, organizare, antrenare, coordonare, control.

Documentele de consultat în acest scop, chestionarele utilizate şi modalităţile de acordare a calificativelor sunt cele cuprinse în metodologia CEMATT la DAD 5-2.

Coeficient de importanţă k=1

Criteriul DAD 5-3 Calitatea echipei manageriale evaluează unele caracteristici individuale ale membrilor echipei directoriale (competenţă, experienţă, aptitudini de conducere etc.) precum şi ale echipei manageriale în ansamblul ei (stabilitate, coeziune, compatibilitate psihosocială, complementaritate).

În cercetare este necesară şi competenţă de specialitate în domeniul de cercetare respectiv, mai mult decât în managementul altor activităţi.

În acest scop, se vor folosi informaţiile şi chestionarele individuale de evaluare, descrise în metodologia CEMATT la DAD 5-3.

Se va acorda o atenţie specială stilului de conducere practicat, care trebuie să asigure o legătură cât mai strânsă între manageri şi personalul de concepţie.

Coeficient de importanţă k=2

Criteriul DAD 5-4. Structura organizaţională evaluează gradul de adecvare a schemelor de organizare structurală adoptate. Informaţiile şi chestionarul aferent, precum şi treptele de evaluare sunt cele din metodologia CEMATT la DAD 5-4.

La evaluarea structurii organizatorice se vor avea în vedere tendinţele moderne privind abandonarea structurilor de tip piramidă, în favoarea structurilor de tip reţea. Se vor acorda calificative superioare schemelor de organizare care promovează descentralizarea în subunităţi de dimensiuni relativ mici, cu competenţe avansate, precum şi schemelor de tip matricial. Acestea se compun dintr-o structură verticală de compartimente specializate pentru o anumită grupă de prestaţii înrudite, cu autonomie largă, incluzând relaţia cu piaţa cercetării şi administrarea unui buget propriu de venituri şi cheltuieli. Aceste subunităţi verticale (module sau divizii) au legături directe cu o structură orizontală de compartimente funcţionale. Avantajele unei astfel de scheme constau în sporul de motivaţie pentru cercetători, în scurtarea ciclurilor de lucru, în sporirea flexibilităţii, în facilitarea cercetărilor multidisciplinare şi a constituirii echipelor complexe structurate pentru un proiect.

De asemenea, va fi apreciată favorabil practicarea sistemelor de inginerie de proiect şi de inginerie simultană sau convergentă, care se bazează pe echipe multidisciplinare şi, după caz, pe demararea simultană a diferitelor laturi ale unei teme complexe (cercetare de fenomene, cercetare de modele experimentale, cercetarea problemelor tehnologice şi de organizare a unui proces de fabricaţie, cercetarea posibilităţilor de transfer tehnologic spre activităţi generatoare de profit, asigurarea resurselor financiare pentru întregul ciclu)..

Coeficient de importanţă k=2

Criteriul DAD 5-5. Sistemul informaţional

Investigaţia la acest criteriu urmăreşte evaluarea funcţionalităţii şi eficienţei sistemului informaţional managerial, modul de integrare a acestuia în procesul managerial, în structura organizatorică a firmei, legăturile sistemului cu structurile interne şi externe cu care trebuie să realizeze schimburi de informaţii.

Se vor utiliza integral chestionarele şi tabelele de informaţii majore privind funcţiunile organizaţiei asistate de calculator, precum şi treptele de evaluare din metodologia CEMATT la criteriul DAD 5-6.

La funcţiunile prevăzute se va adăuga obligatoriu funcţiunea de documentare, acordând un calificativ dedus din enumerarea de mai jos:

Calificativ	Modul de realizare
1	Informarea bibliografică periodică prin semnalări scrise ale lucrărilor intrate în bibliotecă (cărţi şi articole din reviste).
2	Informarea sus-menţionată, dar cu posibilitatea de semnalare de materiale documentare de profil, intrate în alte biblioteci cu profil apropiat. Oferta de a difuza copii xerox.
3	Informare asistată de calculator a lucrărilor de sub 1) şi 2), pe un monitor situat în punctul de documentare al unităţii.
4	Informarea ca sub 3), dar transmisă pe o reţea de posturi de lucru cu microcalculator.
5	Informarea ca sub 4) dar cu acces direct la reţelele de informare naţionale şi/ sau internaţionale.

Coeficient de importanţă k=2

Criteriul DAD 6. Resursele umane

Această direcţie de analiză urmăreşte evaluarea multicriterială a potenţialului resurselor umane existente în unitate.

Criteriul 6-1 evaluează motivaţia personalului, luând în considerare trei seturi de factori motivatori, şi anume:

a) nivelul veniturilor realizate de salariat;

b) măsurile extrasalariale de stimulare şi de protecţie socială;

c) factori motivatori nemateriali.

Nivelul veniturilor se va examina în raport cu venitul mediu pe economie sau cu coeficientul de raportare la salariul minim. Se va acorda un spor de punctaj pentru instituţiile în care cota de venituri din prime excepţionale pentru realizări deosebite este relativ importantă, apreciind pozitiv aplicarea unor astfel de sisteme de premiere, spre deosebire de modalităţile egalitariste de premiere practicate curent.

Printre măsurile extra-salariale de stimulare şi de protecţie socială se vor avea în vedere proporţia de salariaţi care utilizează locuinţe de serviciu sau repartizate prin institut, funcţionarea unor cantine-restaurant sau bufete de incintă cu preţuri reduse, facilităţi acordate unor salariaţi care au executat perioade lungi de asistenţă tehnică sau consultanţă în alte localităţi decât cea de reşedinţă, facilitarea de burse şi stagii de specializare şi informare în străinătate.

Personalul de cercetare se distinge printr-un nivel intelectual mai ridicat, dar şi prin sensibilitate sporită faţă de factori motivatori imateriali, de nivel superior, ca de exemplu:

- necesităţi sociale de comunicare şi informare largă, posibilităţi de instruire de nivel înalt (cursuri post-universitare, specializări, stagii de instruire etc.);

- necesităţi de apreciere, ca accesul la premii şi distincţii pentru realizări deosebite, posibilităţi de a scrie şi a publica literatură de specialitate etc.;

- necesitatea de autorealizare, ca participare la luarea de decizii importante privind programele de cercetare ale unităţii, autoritatea de a conduce programe de cercetare, accesul la titluri ştiinţifice.

Analiza motivaţiei personalului va avea în vedere şi aceste genuri de factori motivatori.

Coeficient de importanţă k=5

Criteriul DAD 6-2 evaluează siguranţa locului de muncă, reflectată în gradul de încredere a personalului în viitorul institutului şi în continuitatea carierei sale în institut.

Se vor avea în vedere, în principal, următoarele informaţii:

a) Evoluţia numărului de salariaţi, pe categorii, în ultimii trei ani şi perspectivele pe termen scurt şi mediu.

b) Fluctuaţia personalului pe cauze:

* plecări din propria iniţiativă a salariaţilor;

* pensionări;

* abateri disciplinare;

* disponibilizări ca urmare a reducerii activităţii;

* disponibilizări datorită pregătirii şi activităţii profesionale necorespunzătoare.

c) În ce măsură disponibilizările pentru reducerea activităţii au fost determinate prin selecţii de competenţă profesională şi de nivel de angajare în rezolvarea problemelor sau au fost luate în considerare alte criterii de selecţie;

d) Modul în care se desfăşoară relaţia management-sindicate, dacă această relaţie tinde sau nu spre stabilitate şi punere de acord a intereselor celor două părţi, ceea ce ar putea reprezenta factori pozitivi sau negativi în desfăşurarea viitoare a activităţii institutului.

Coeficient de importanţă k=2

Criteriul DAD 6-3 se referă la condiţiile de muncă.

Se va examina în ce măsură sunt asigurate, în toate sectoarele unităţii, condiţii de muncă corespunzătoare sub aspectele: încălzirii în perioadele de iarnă, iluminatului, ordinii şi curăţeniei, dotării cu echipamente de protecţie acolo unde este necesar, limitării zgomotului în raport cu cerinţele activităţii.

Pentru locurile de muncă în care, din diferite cauze, există condiţii necorespunzătoare, se va examina dacă sunt elaborate programe de punere la punct şi dacă aceste programe sunt acoperite cu resurse financiare.

Scara de acordare a calificativului va fi următoarea:

Calificativ
1	Condiţii necorespunzătoare de muncă pe o mare parte a suprafeţei ocupate. Nu se pot indica perspective de ameliorare pe termen scurt.
2	Condiţii necorespunzătoare la unele laboratoare sau ateliere. Nu există programe de punere la punct pe termen scurt.
3	Condiţii parţial necorespunzătoare la unele laboratoare sau ateliere. Există programe de punere la punct pe termen scurt şi resursele necesare.
4-5	Condiţii bune şi foarte bune de activitate.

Coeficient de importanţă k=2

Criteriul DAD 6-4 Calificarea ştiinţifică a personalului. Instruirea

Calificarea ştiinţifică a personalului se va evalua în raport cu structura acestuia şi evoluţia acestei structuri în ultimii 3 ani. Categoriile de personal vor fi cele din tabelul 3.9.

Tabelul 3.9

Nr. crt.	Categoria de personal	Număr/ pondere din total în % în anul
		N-2	N-1	N	N+1	N+2
1	Membrii ai Academiei Române şi ai altor academii similare
2	Persoane cu titluri ştiin-ţifice dr.,dr.htm., dr.h.c.
3	Cadre profesionale universitare
4	Doctoranzi
5	Diplomaţi universitari cu două licenţe
6	Diplomaţi universitari

Calificativul se va stabili în funcţie de evoluţia numărului şi ponderilor, apreciind drept pozitive creşterile la categoriile superioare (1...5).

Se va examina, de asemenea, vârsta medie a personalului de cercetare, apreciind negativ depăşirea vârstei medii de 40 ani şi evoluţia crescătoare a acesteia.

Coeficient de importanţă k=5

Criteriul DAD 6-5 Sisteme de evaluare a personalului de cercetare

Se va examina în ce măsură există în institut un program coerent al politicii managementului pentru evaluarea şi perfecţionarea continuă a personalului care lucrează în cercetare. Acest program ar trebui să cuprindă următoarele secţiuni:

a) Procedurile de testare a personalului la angajare.

b) Evaluarea sistematică a personalului de cercetare, la intervale de 2-3 ani, printr-o procedură stabilită de auditare de către specialişti din afara compartimentului în care lucrează candidatul şi de către şeful de compartiment, cu consemnarea dovezilor de competenţă sau incompetenţă a candidatului (rezultatele lucrărilor încheiate, efectele economice şi de prestigiu ştiinţific obţinute etc.). Rezultatele acestor evaluări reprezintă criteriul prioritar de avansare şi stabilire a salariului (cota fixă).

c) Forme de instruire şi perfecţionare (IP) a personalului "on the job" (pe locul de muncă) şi "off the job" (în afara locului de muncă), prin diferite programe de IP.

Calificativul la acest criteriu se va acorda în raport cu:

- amploarea anuală a programului (număr de forme de IP, număr de participanţi, număr de ore);

- indicatorul cheltuielilor de desfăşurare a programului, exprimat prin suma cheltuielilor efectuate, raportată la totalitatea cheltuielilor salariale pe aceeaşi perioadă.

Coeficient de importanţă k=2

3.4. Concluzii şi propuneri

Din prezentarea de mai sus, se poate trage concluzia că metodologia de "Analiza Diagnostic a Societăţilor Comerciale în Economia de Tranziţie", elaborată de CEMATT S.A. şi adoptată ca "metodologie standard" de Consiliul pentru Strategie, Coordonare şi Reformă Economică, poate servi ca bază pentru realizarea unei metodologii unitare sau a unui conţinut metodologic unitar pentru unităţile de cercetare-dezvoltare, în sensul temei-program care a stat la baza prezentului studiu.

În acest scop, se prevede menţinerea structurii globale a modelului CEMATT, a succesiunii şi conţinutului celor cinci niveluri de analiză, a sistemului metodologic şi strategic adoptat în acest model, precum şi a scării cu cinci trepte a calificativelor pe direcţii şi criterii.

Adaptările propuse - descrise în prezenta lucrare - se referă la gama de criterii, numărul total al acestora reducându-se de la 41 la 33, din care 12 au fost menţinute conform metodologiei CEMATT, 12 prezintă adaptări a problematicii de analizat. iar 9 au un conţinut nou (tabelul 3.10)

Pentru ipoteza în care se acceptă propunerea de mai sus, se recomandă continuarea lucrărilor astfel:

a) Efectuarea a 2-3 analize-diagnostic la unităţi de C&D din domenii diferite, folosind în acest scop metodologia CEMATT, publicată în volumul apărut recent la Editura Tehnică, precum şi adaptările prevăzute în prezenta lucrare. Concluziile acestor AD (prototip) vor fi supuse unei dezbateri.

b) Definitivarea şi editarea metodologiei pentru AD a unităţilor de C&D prin colaborare între firmele SCIENTCONSULT şi CEMATT.

c) Instruirea intensivă de către SCIENTCONSULT în colaborare cu CEMATT S.A. a unui grup de experţi, pentru efectuarea de analize-diagnostic conform acestei metodologii.

Tabelul 3.10 - Direcţiile de analiză şi criteriile prevăzute pentru AD conform metodologiei CEMATT adaptată evaluărilor de unităţi de C&D

	Calificativul de importanţă	Observaţii
DAD 1 Financiar
1.1. Ponderea capitalului împrumutat	2	Identic MAD-01 CEMATT
1.2. Evoluţia fondului de rulment	5	id.
1.3. Rentabilitatea activităţii	2	id.
1.4. Rentabilitatea financiară	2 (corectat)	id.
1.5. Productivitatea capitalului	1	id.
1.6. Evoluţia în datorii nete	5	id.
1.7. Remunerarea factorului uman	2	id.
1.8. Rata autonomiei financiare	1	id.
1.9. Lichiditatea patrimonială	1	id.
1.10. Viteza de rotaţie a stocurilor şi facturilor neîncasate	1	id.
DAD 2 Adaptări la piaţa ştiinţei
2.1. Portofoliul de lucrări	5	Nou
2.2. Capacitatea ştiinţifică de adaptare la piaţă	2	Adaptat
2.3. Capacitatea economică de adaptare la piaţă	1	Adaptat
2.4. Eficienţa funcţiunii marketing	2	Adaptat
2.5. Strategia de marketing	2	Adaptat
DAD 3 Potenţialul ştiinţific al prestaţiilor
3.1. Structura activităţii de cercetare	2	Nou
3.2. Dotarea unităţilor de cercetare	5	Adaptat
3.3. Relaţii ştiinţifice	2	Nou
3.4. Protecţia mediului	1	Nou
DAD 4 Calitatea
4.1. Sistemul de conducere a calităţii	5	Adaptat
4.2. Verificarea calităţii cercetării	2	Nou
4.3. Calitatea documentaţiilor de cercetare	1	Adaptat
4.4. Certificări. Acreditări.	2	Nou
DAD 5 Managementul general
5.1. Strategia firmei	5	Adaptat
5.2. Calitatea procesului managerial	1	Identic MAD-01 CEMATT
5.3. Calitate echipei manageriale	2	Identic MAD-01 CEMATT
5.4. Structura organizatorică	2	Adaptat
5.5. Sistemul informaţional	2	Adaptat
DAD 6 Managementul resurselor umane
6.1. Motivaţia personalului	5	Nou
6.2. Siguranţa locului de muncă	2	Adaptat
6.3. Condiţiile de muncă	2	Adaptat
6.4. Calificarea ştiinţifică a personalului. Instruirea	5	Nou
6.5. Sistemul de evaluare a personalului de cercetare	2	Nou

Sinteza adaptărilor

Total criterii reduse de la 41 la 33

Criterii cu formulare modificată: 12

Criterii menţinute în formulările MAD-01: 12

Criterii cu conţinut nou: 9

Cap.4. PROBLEMA EVALUĂRII INSTITUTELOR ÎN PROIECTUL PHARE 9205

4.1. Descriere generală a Proiectului PHARE 9205

Programul PHARE, care are ca obiectiv politic fundamental sprijinirea reconstrucţiei şi restructurării economice a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, cu accent pe consolidarea democraţiei şi tranziţiei la economia de piaţă, a prevăzut pentru România finanţarea / realizarea PROIECTULUI PHARE 9205 - "Restructurarea sistemului ştiinţă şi tehnologie în România".

Proiectul a identificat, prin experţi nominalizaţi de către Comisia Uniunii Europene, în cooperare cu autorităţile române şi factori pertinenţi din sistemul autohton al ştiinţei şi tehnologiei, un ansamblu de măsuri care constituie obiectivele de bază ale proiectului, precum şi fondurile necesare realizării acestuia.

Posibilităţile limitate de finanţare au condus la etapizarea proiectului, care, pentru etapa I, cuprinde 14 module, prezentate în anexa 4.1.

Prin realizarea proiectului se urmăreşte, în principal:

- obţinerea unei imagini globale asupra activităţii de C&D din România, asupra ariei tehnologice acoperite de institute şi asupra costurilor lor de exploatare;

- elaborarea şi aplicarea unor criterii de apreciere a unităţilor de C&D;

- propuneri de schimbare în sistemul C&D (specificarea formei acestora);

- stabilirea unor criterii de finanţare a C&D, din fonduri publice;

- evidenţierea fluxului fondurilor pentru C&D, din punctul de vedere al resurselor (de unde provin) şi al alocării (către cine se duc).

În continuare, se prezintă succint modulele care au ca obiect auditarea, metodele şi mijloacele folosite în acest scop.

4.2. Prezentarea metodologiei de auditare PHARE

Proiectul PHARE a prevăzut, pentru început, efectuarea unei auditări sectoriale (modulul 1), în câteva sectoare relevante, urmată de o extindere şi la alte sectoare şi apoi de o auditare la nivel instituţional (modulul 2).

4.2.1. Auditarea sectorială

Prin proiect s-au ales trei sectoare - chimie, construcţii de maşini şi industrie uşoară, ca fiind prioritare, şi pentru care s-a considerat că:

- sistemul autohton al ştiinţei şi tehnologiei este relativ puternic dezvoltat (construcţii de maşini);

- există o supracapacitate care, datorită conjuncturii internaţionale, va exercita presiuni pe piaţa internă (chimia);

- rezultatele la export, după 1989, permit să se anticipeze avantajele semnificative în viitor (industria textilă).

Auditarea a inclus majoritatea institutelor din cele trei sectoare, precum şi un eşantion de întreprinderi importante pentru economie, şi a urmărit îndeosebi aspectele legate de:

- competenţa tehnică a institutelor de C&D;

- capacitatea institutelor de a asigura o gamă de servicii tehnologice şi de cercetare;

- capacitatea de antreprenoriat a institutelor;

- probleme tehnice-cheie ale întreprinderilor şi mijloacele prin care aceste probleme pot fi rezolvate: C&D, servicii tehnice, tehnologie străină etc.

Direcţiile de analiză în cadrul auditării sectoriale au acoperit următoarele aspecte principale:

- resurse umane, de investiţii şi proprietate intelectuală, din punctul de vedere cantitativ şi calitativ;

- surse de venit instituţionale, subvenţii pentru proiecte şi finanţarea contractelor (din surse interne şi externe), taxe de licenţă, venituri provenite din furnizarea de servicii etc.;

- activităţi de C&D, microproducţie, activităţi didactice-specializate, servicii;

- domenii-cheie de experienţă (competenţă) în termeni de domenii ale ştiinţei şi tehnologiei;

- sisteme de management, sisteme de structuri organizatorice şi decizionale, sisteme de informare a conducerii etc.;

- rezultate obţinute în ultimii câţiva ani - tehnologii şi noi produse transferate în unităţi economice, îmbunătăţiri aduse unor produse şi procese existente, publicaţii, brevete (la nivel intern şi extern, etc.;

- legături orizontale - cu alte institute de cercetare şi de învăţământ superior (interne şi externe) şi cu unităţi economice.

Informaţiile aferente fiecăreia dintre direcţiile de analiză au fost structurate conform Chestionarului preliminar de auditare tehnologică, prezentat în anexa 4.2, acesta constituind baza de lucru a experţilor cu unităţile de cercetare în cadrul auditării sectoriale.

În finalul analizei (pct. 16 din chestionar) s-a solicitat institutelor o apreciere asupra dezvoltării proprii în următorii doi ani privind:

- numărul de personal;

- venitul total;

- domenii tehnice de specialitate;

- tipuri de servicii oferite;

- statutul (privat, public);

- principalele dificultăţi întâmpinate;

- cele mai importante perspective favorabile (oportunităţi).

Rezultatele auditării sectoriale vor face obiectul unor rapoarte ale experţilor, care vor viza trei niveluri:

- raport pentru fiecare sector analizat, în care se va aprecia cum răspunde cercetarea la nevoile economiei şi care va identifica eventualele zone de suprapunere, precum şi deficienţele sau golurile în asigurarea cu concepţie. Acest raport vizează identificarea unei posibile strategii pentru fiecare sector;

- raport către MCT asupra fiecărui institut, care va estima punctele sale forte şi pe cele slabe şi va recomanda schimbări viitoare necesare (întărire, fuzionare cu alte institute etc.);

- raport către conducerea fiecărui institut, cuprinzând schiţa unui plan de afaceri pentru aceasta.

Rezultatele auditării sectoriale vor conduce la propuneri legate de:

- reducerea capacităţii de cercetare;

- măsuri pentru susţinerea acelor institute, clasificate ca având potenţial competent internaţional şi care vor beneficia de un tratament preferenţial în viitor, privind:

* alocaţii de la buget;

* alocare de fonduri pentru cooperare internaţională;

măsuri care să le permită o cercetare la cel mai ridicat nivel.

Auditarea sectorială a revenit, conform proiectului, în sarcina experţilor internaţionali, asistaţi de consultanţi locali.

De remarcat că metodologia abordată (chestionarul preliminar) nu prevede un sistem de notare.

4.2.2. Auditarea instituţională

Prin proiectul PHARE se prevede ca România să auditeze în mod competent, într-o perioadă de 2-3, ani toate institutele de cercetare.

S-a propus ca auditările instituţionale să fie realizate cu resurse locale (mai ales specialişti care au participat la auditarea sectorială), cu condiţia ca acestea să fie efectuate la un standard similar şi cu rezultate scrise, asemănător cu cele efectuate de către experţii străini.

Metodologia PHARE prevede, în acest scop, următoarele acţiuni ce urmează a se desfăşura:

- discuţii cu MCT şi alţi reprezentanţi ai ministerelor, pentru a selecta acele institute ce vor fi incluse în runda iniţială de auditări;

- asigurarea unui manual de auditări, pentru utilizarea acestuia de către institute;

- un curs intensiv de o săptămână (cursuri şi studii de caz) asupra procedeelor de auditare pentru personalul din institute care va fi implicat în auditări;

- câteva seminarii de lucru de o zi, cu reprezentanţi guvernamentali şi auditori, pentru evaluarea rezultatelor.

Se prevede ca rezultat al acestei auditări un plan de afaceri al institutului. Acesta va evalua institutul şi piaţa sa potenţială, stabilind un viitor plan de dezvoltare.

NOTĂ: MCT va dispune tuturor institutelor să treacă la evaluări interne. Academia Română a efectuat o astfel de evaluare şi se apreciază că se poate transfera din experienţa ei şi la alte unităţi.

Se preconizează ca auditarea internă să fie promovată în mod consecvent, pentru a deveni un procedeu obişnuit ce se va utiliza în viitor.

4.2.3. Proceduri de evaluare ex-ante

Acest modul (patru) îşi propune, de fapt, o evaluare a proiectelor în vederea finanţării şi vizează să stabilească:

- procedee pentru solicitarea propunerilor de teme de cercetare şi formele în care să fie făcute aceste propuneri pentru diferitele tipuri de cercetare;

- un sistem pentru analiza propunerilor ştiinţifice prin sistemul peer-review, cu verificări efectuate de către experţi străini, care să evalueze în mod independent un eşantion de proiecte;

- un sistem pentru analizarea proiectelor tehnologice care să ţină cont de:

* implicarea industriei în procesul de analiză;

* cu precădere, finanţare industrială;

* evaluarea riscului tehnic al C&D;

* evaluarea potenţialului pieţei, ţinând seamă de capacitatea industriei de a prelua rezultatele C&D;

- procedurile de administrare şi urmărire a proiectelor, bazate pe etape prestabilite;

- o procedură de analiză ex-post, atât pentru proiecte, cât şi pentru programe.

În vederea realizării obiectivelor propuse se va proceda la:

- analiza sistemului uzual utilizat de cei care finanţează activitatea de C&D, prin discuţii cu personalul administrativ şi oamenii de ştiinţă;

- formularea unor propuneri preliminare;

- iniţierea unor seminarii de lucru cu oameni de ştiinţă şi personal administrativ, pentru discutarea propunerilor;

- dezvoltarea propunerilor finale;

- pregătirea unui manual;

- asigurarea unor cursuri de specializare pentru diseminarea cunoştinţelor referitoare la tehnicile propuse.

4.3. Comentarii şi concluzii

Vizitele experţilor străini s-au efectuat în majoritatea institutelor de C&D din cele trei sectoare alese, înlesnind purtarea de discuţii cu conducerile acestora, iar prin MCT s-a transmis spre completare Chestionarul preliminar, prezentat în anexa 4.2; chestionarele au fost colectate de MCT şi date experţilor în vederea întocmirii rapoartelor menţionate anterior la pct.4.2.1.

În ce priveşte întreprinderile luate în analiză cu ocazia auditării sectoriale (cca 20 întreprinderi), acestea au fost vizitate de experţi care au purtat discuţii cu persoanele competente, colectând direct informaţiile pentru rapoarte.

În prezent se află în curs de definitivare rapoartele experţilor.

Nu s-a transmis încă la institute un Chestionar final aşa după cum s-a prevăzut.

Etapa auditării instituţionale nu a fost încă abordată.

Din cele expuse mai sus rezultă că ceea ce s-a derulat până în prezent, în cadrul acţiunilor de auditare din Proiectul PHARE 9205, a constituit, în principal, o analiză pe baza unui chestionar, pentru realizarea unei imaginii obiective şi documentate asupra realităţilor din cercetarea românească în cele trei sectoare de auditare.

Totodată, informaţiile culese vor servi la elaboraraea unui instrument de lucru bazat pe problemele şi specificul cercetării româneşti.

În concluzie, se poate arăta că nu se cunoaşte până în prezent o metodologie de auditare PHARE, bazată pe criterii bine definite, cu notări, aprecieri etc.

ANEXE LA CAPITOLUL 4

4.1. Modulele etapei I a proiectului PHARE 9205 - Restructurarea sistemului ştiinţă şi tehnologie în România

4.2. Auditarea tehnologică - Chestionar preliminar

Cap.5. CONCLUZII. VALORIFICAREA TEMEI

5.1. Agregarea elementelor de fundamentare a strategiei manageriale: diagnostic - evaluare - restructurare

Prezenta metodologie se constituie ca o agregare a mai multor sisteme cadru de analiză:

- Metodologia CEMATT de analiză diagnostic.

- Metodologia SCIENTCONSULT de evaluare a unităţilor de C&D.

- Conţinutul-cadru FPS de elaborare a studiilor de restructurare.

- Metodologia de analiză-diagnostic AMCOR.

Aceste sisteme de analiză există, sunt cunoscute pe piaţa consultanţei de specialitate şi sunt testate în practică. Obţinerea unei structuri metodologice adaptate la specificul unităţilor de cercetare nu justifică crearea unui conţinut tematic nou, din mai multe cauze:

- este necesară unificarea teoriei cu practica analizei;

- metodologii asemănătoare conduc la rezultate comparabile (ceea ce este în interesul viziunilor macroeconomice);

- există un număr de specialişti familiarizaţi cu termenii lucrărilor menţionate;

- există interesul unei conlucrări de perspectivă între părţile implicate şi, ca urmare, trebuie menţinut un limbaj comun, constructiv.

În condiţiile adaptării şi completării, una dintre cheile de verificare a corectitudinii modului de gândire este coerenţa limbajului şi fluiditatea paşilor ce trebuie realizaţi în vederea finalizării procesului de evaluare a oportunităţilor de restructurare.

În tabelul 5.1, s-au prezentat obstacolele întâmpinate în utilizarea metodologiilor existente şi modul cum au fost înlăturate, în sensul obţinerii unei lucrări unitare, flexibile şi eficace.

Calitatea procesului de agregare va trebui confirmată prin efectuarea unor analize-diagnostic în câteva institute de C&D.

5.2. Contribuţii aduse procesului de analiză-diagnostic în prezenta lucrare

Lucrarea cuprinde două structuri cu trăsături distincte:

- o parte preluată ca atare din documentaţiile existente, listată, şi care şi-a dovedit funcţionalitatea;

- o altă parte, constituită din adaptări şi completări, elemente cu grad de noutate, care aduc o contribuţie la eficienţa metodologiei şi care trebuie precizate şi urmărite în modul de aplicare.

Aceste elemente de noutate sunt prezentate în tabelul 5.2.

Intervenţiile făcute în capitolul 3, în vederea adaptării şi completării metodologiei CEMATT, realizate asupra criteriilor de analiză, au fost menţionate detaliat în capitolul respectiv.

Ca un element deosebit, după introducerea la nivelul criteriilor de analiză a DAD 4-4 - "Calificări. Acreditări", s-a considerat utilă prezentarea în capitolul 4 a problematicii evaluării institutelor în proiectul PHARE, cu o largă orientare spre auditarea sectorială, ceea ce a condus la întregirea cadrului bivalent: acreditare-finanţare. Prezentarea problematicii înseamnă atât contribuţii la analiza-diagnostic criterială, cât şi factori de apreciere a condiţiilor de finanţare, fiind o completare binevenită a metodologiei (deşi mai dificil de agregat).

5.3. Concluzii generale

Pornind de la obiectivul declarat al lucrării, concepţia metodologică a asigurat elementele de bază ale fundamentării strategiei şi restructurării, după cum urmează:

- procesele de analiză-diagnostic şi restructurare au fost adaptate cerinţelor unităţilor de C&D;

- s-a avut în vedere integrarea tuturor componentelor într-o concepţie clară, direcţionată;

- s-a urmărit schematizarea proceselor de selecţie şi interpretare a informaţiilor;

- au fost descrise instrumentele necesare fundamentării deciziei şi opţiunii în cadrul procesului de restructurare;

- metodologia creată valorifică realizările de vârf în teoria de specialitate, permiţând utilizatorilor folosirea experienţei practice acumulate.

5.4. Valorificarea temei

Se propun următoarele direcţii de valorificare a temei:

A. Suport teoretic în evaluarea strategiei MCT, în domeniul managementului unităţilor de C&D.

B. Suport metodologic de analiză-diagnostic cu orientare spre procesele de restructurare, la nivelul unităţilor de C&D.

C. Suport teoretic şi metodologic pentru managementul strategic al unităţilor de C&D.

D. Contribuţia sistemică în diagnosticul unităţilor de C&D (colaborare cu CEMATT în vederea publicării).

În cazul acceptării metodologiei propuse ca instrument de diagnosticare a unităţilor de C&D, ca fundament pentru procesele de restructurare, se propune continuarea activităţilor astfel:

a. efectuarea a 2-3 analize diagnostic la unităţi de C&D din domenii diferite; concluziile acestei etape vor fi supuse unor dezbateri;

b. definitivarea şi editarea metodologiei pentru analiza-diagnostic a unităţilor de C&D, prin colaborare între firmele SCIENTCONSULT şi CEMATT;

c. instruirea intensivă de către SCIENTCONSULT, în colaborare cu CEMATT, a unui grup de experţi, pentru efectuarea de analize diagnostic conform acestei metodologii.

Se va avea în vedere încheierea procedurii de testare a metodologiei pe mai multe cazuri înaintea aplicării în regim de "autodiagnoză" sau a aplicării de consultanţi neutri, alţii decât cei recomandaţi de SCIENTCONSULT S.R.L.

Tabelul 5.1. Agregarea elementelor de fundamentare a strategiei manageriale

Nr.	Denumirea sistemului cadru de analiză	Caracterizarea relaţiei cu activitatea de C&D		Adaptări şi completări în metodologia de analiză-
crt.		Puncte tari	Puncte slabe	diagnostic propriu-zisă
0	1	2	3	4
1	Metodologia CEMATT de analiză-diagnostic	- sistematizarea culegerii şi interpretării datelor - recunoaştere ştiinţifică - există specialişti instruiţi -flexibilitate şi adaptabilitate	- orientare pe sisteme de producţie - grilă redusă de evaluare şi interpretare în plan sectorial	- introducerea elementelor specifice activităţii de C&D - extinderea analizei-diag-nostic la nivel de subunităţi - procedură de interpretare a datelor analizei-diagnostic în scenarii de restructurare
2	Metodologia SCIENTCONSULT de evaluare a unităţilor de C&D	- este o metodologie specializată	- insuficient testată şi cunoscută	-
3	Conţinutul cadru FPS de elaborare a studiilor de restructurare	- are o largă aplicare în prezent la unităţile cu capital de stat - orientează restructurarea pe direcţii ierarhizate de analiză	- orientare pe sisteme de producţie - nu prezintă un mod sistematic de culegere şi interpretare a datelor - nu leagă suficient de clar etapele succesive de restructurare	- asociază metodologia CEMATT (adaptată şi completată) la studiul de restructurare - leagă concluziile analizei-diagnostic de succesiunea etapelor procesului de res-tructurare; descrie procedura de întocmire a scenariilor de restructurare şi de optimizare a deciziei.
4	Metodologia de analiză-diagnostic AMCOR	- elasticitatea şi adaptabilitatea - tratarea conceptului de management al crizei	- insuficienta sistematizare	- contribuie la direcţionarea analizei-diagnostic

Tabelul 5.2.

Nr. crt.	Elemente cu grad de noutate provenite din adaptările şi completările metodologic	Caracteristicile care trebuie urmărite în modul de aplicare
0	1	2
1.	Introducerea elementelor specifice activităţii de C&D	- suficienţa cuprinderii domeniului; - suficienţa analitică; - nivelul de sinteză.
2.	Extinderea analizei diagnostic la nivel de subunităţi	- modul de utilizare (greoi-uşor); - nivelul de analiză (complex-simplificat); - interpretarea relaţională internă a diagnosticului.
3.	Procedura de interpretare a datelor analizei-diagnostic în scenariile de evaluare a procesului de restructurare	- adaptabilitate; - acceptabilitate; - simplitate.
4.	Asocierea metodologiei CEMATT la procesul de restructurare	- compatibilitatea datelor; - rigurozitate; - siguranţa deciziei.
5.	Stabilirea succesiunii etapelor de restructurare în baza analizei- diagnostic	- suficienţa susţinerii; - coerenţa scenariilor; - flexibilitate.
6.	Procedura de întocmire a scenariilor de restructurare şi optimizarea soluţiilor	- calitatea actului opţional; - implementabilitatea soluţiei alese.

BIBLIOGRAFIE

1. C. Mereuţă şi colectiv	Analiza diagnostic a societăţilor comerciale în economia de tranziţie, Editura Tehnică, Bucureşti – 1994
2. Corneliu Rusu	Management, Editura Expert - Bucureşti 1993
3. ***	Metodologia de efectuare a analizelor disgnostic în societăţile comerciale şi regiile autonome, CEMATT S.A. - Bucureşti 1993
4. ***	Metodologia standard de efectuare a analizelor-diagnostic în societăţile comerciale şi regiile autonome - AMCOR - iunie 1993
5. ***	Diagnosticarea întreprinderilor, Informarea documentară în construcţia de maşini, IDCM - Bucureşti 1990
6. ***	Evaluarea patrimoniului unităţilor de C&D, SCIENTCONSULT - nov. 1993
7. ***	Conţinutul cadru al studiilor de restructurare a societăţilor comerciale cu capital de stat, FPS – 1993

Anexa 4.1

MODULELE ETAPEI I A PROIECTULUI PHARE 9205

"Restructurarea sistemului ştiinţă şi tehnologie în România"

1. Auditări sectoriale (chimie, construcţii de maşini, industrie uşoară)

2. Auditări instituţionale

3. Stabilirea unor criterii larg acceptabile pentru reorganizarea C&D şi a institutelor de inginerie

4. Perfecţionarea procedurilor de evaluare ex-ante

5. Interconectarea tehnico-economică

6. Promovarea mobilităţii internaţionale

7. Reţeaua pentru cercetare şi învăţământ

8. Formarea unor specialişti în documentare

9. Analiza Institutului Naţional pentru Informare şi Documentare

10. Dezvoltarea bazelor de date pentru conducerea programelor C&D

11. Specializarea în elaborarea politicii ştiinţei şi tehnologiei

12. Specializarea în statistică şi indicatorii pentru ştiinţă şi tehnologie

13. Reţeaua de informaţii privind posibilităţile de finanţare

14. Oficiile de legături industriale

V. aplicaţia de Analiză-diagnostic şi evaluare Înapoi

---

*) C.Mereuţă - (coordonator) şi colectiv - "Analiza diagnostic a societăţilor comerciale în economia de tranziţie", Ed. Tehnică, Bucureşti, 1994.